Scandalul se va topi in urne

18.212.980 de romăni cu drept de vot sunt aşteptaţi măine la urne, pentru a decide dacă preşedintele Traian Băsescu va fi sau nu demis din funcţie. Urnele vor fi deschise intre orele 8:00 şi 20:00, iar cei plecaţi din localitatea de domiciliu vor putea vota pe liste suplimentare, după ce au declarat pe propria răspundere că nu şi-au mai exercitat acest drept. Primele estimări se fac imediat după ora 20:00.

18.212.980 de romăni cu drept de vot sunt aşteptaţi măine la urne pentru a decide dacă preşedintele Traian Băsescu va fi sau nu demis din funcţie. Urnele vor fi deschise intre orele 8:00-20:00, iar cei plecaţi din localitatea de domiciliu vor putea vota pe liste suplimentare după ce au declarat pe propria răspundere că nu şi-au mai exercitat acest drept.

Campania electorală pentru referendumul privind demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu se incheie in această dimineaţă la ora 8:00. Romănii sunt aşteptaţi să-şi exprime votul pro sau contra demiterii preşedintelui Băsescu măine intre orele 8:00-20:00. Cei 18.212.980 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a răspunde prin "DA" sau "NU" la următoarea intrebare: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui Romăniei domnul Traian Băsescu?".

VOTUL. Vor putea să-şi exprime dreptul la vot toţi cei care au implinit 18 ani pănă in ziua referendumului inclusiv. Nu vor putea vota debilii sau alineaţii mintal puşi sub interdicţie, precum şi persoanele condamnate prin hotărăre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cetăţenii vor putea vota la secţiile de votare unde sunt arondaţi conform domiciliului inscris in actul de identitate. Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central (BEC), alegătorii care in ziua referendumului se află in altă localitate decăt cea de domiciliu vor fi inscrişi pe listele electorale suplimentare şi vor completa o declaraţie pe proprie răspundere că nu şi-au mai exercitat dreptul de vot. Declaraţiile vor fi anexate la listele electorale suplimentare. Decizia a fost luată pentru asigurarea corectitudinii operaţiunilor de votare şi pentru evitarea votului multiplu. De data aceasta nu vor mai fi organizate secţii de votare in gări. Cetăţenii aflaţi in străinătate vor putea vota la secţiile de votare organizate pe lăngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Romăniei, pe navele sub pavilion romănesc, in cadrul misiunilor militare din teatrele de operaţiuni. Cei 3.000 de marinari romăni aflaţi pe nave cu pavilion străin nu vor putea vota, Biroul Electoral Central răspunzănd negativ memoriului adresat in acest sens de Sindicatul Liber al Navigatorilor. Conform legislaţiei, pe navele militare sau civile sub pavilion romănesc aflate in navigaţie in ziua alegerilor, precum şi pe platformele marine, se organizează secţii de votare care fac parte din circumscripţia electorală a locului unde este inregistrată nava/ platforma.

CU CE SE VOTEAZĂ? Cetăţenii vor putea vota, in principal, cu cartea de identitate. Se vor putea folosi insă şi cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu, paşaportul simplu sau titlul de călătorie. Participantul la referendum işi va exprima voinţa, potrivit legii referendumului 3/2000, in mod individual, intr-o cabină inchisă, aplicănd ştampila numai in unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiuni sale. In cazul in care ştampila va fi aplicată pe ambele patrulatere sau in afara unuia dintre ele buletinul de vot va fi anulat. Prezenţa oricărei persoane in cabinele de vot in afara celui care votează este interzisă, excepţie făcănd persoanele care, din motive temeinice, nu pot vota singure. Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate se vor asigura urne speciale mobile.

INCHIDEREA URNELOR. La ora 20:00 preşedinţii secţiilor de votare vor anula buletinele de vot neintrebuinţate şi vor deschide urnele. In cel mult 24 de ore de la inchiderea scrutinului vor fi inaintate către BEC rezultatele referendumului de la secţiile de votare din judeţe, respectiv din Bucureşti. Urmează centralizarea rezultatelor la nivel naţional, rezultatele urmănd a fi trimise la Curtea Constituţională in 24 de ore de la inchiderea centralizării. Curtea, a cărei activitate se va desfăşura tot la Palatul Parlamentului, va prezenta forului legislativ un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi va confirma rezultatul. Rezultatul referendumului şi hotărărea Curţii de confirmare a rezultatelor vor fi publicate in Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale din 3 mai, demiterea preşedintelui va fi aprobată dacă a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, de cetăţenii care au participat la referendum.

PREGĂTIRI. Ministerul Internelor (MIRA) s-a pregătit intens pentru referendumul de măine. Au fost organizate 17.294 secţii de vot pe teritoriul Romăniei, imprimate 20.271.310 buletine de vot, realizate 20.047.597 de timbre autocolante şi 87.265 ştampile de vot. Ministerul s-a ocupat şi de instruirea prefecţilor precum şi de asigurarea ordinii publice. Astfel, peste 50.000 de cadre ale MIRA vor fi implicate in organizarea şi desfăşurarea referendumului, dintre acestea 37.000 asigurănd măsurile de ordine şi siguranţă publică. Organizarea referendumului va costa 60 de milioane RON.

BUCUREŞTI. In municipiul Bucureşti sunt 1.786.781 de persoane cu drept de vot. Aceştia se vor prezenta la cele 1.220 de secţii de votare permanente şi sunt repartizaţi astfel:

• Sectorul 1 - 209.447 de cetăţeni

• Sectorul 2 - 333.837 de cetăţeni

• Sectorul 3 - 375.700 de cetăţeni

• Sectorul 4 - 277.818 de cetăţeni

• Sectorul 5 - 249.336 de cetăţeni

• Sectorul 6 - 340.643 de cetăţeni.

INFRACŢIUNI. Impiedicarea prin orice mijloace a dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu inchisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea unor drepturi. De asemenea, violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu inchisoare de la şase luni la trei ani. Darea de mită in scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze se pedepseşte cu inchisoare de la şase luni la cinci ani. Aceeaşi pedeapsă se va aplica şi celor care votează fără a avea acest drept, precum şi celor care votează de mai multe ori in ziua referendumului. Deschiderea urnelor inainte de ora stabilită pentru inchiderea votării se pedepseşte cu inchisoare de la un an la cinci ani.

Privire de peste Prut:

Tăriceanu prietenul lui Vladimir Voronin, Băsescu - al lui Iurie Roşc

• Vitalie Călugăreanu, Chişinău

Privite şi analizate de peste Prut, acolo unde liderii politici nu sunt prea obişnuiţi să-şi camufleze obedienţa faţă de regimul de la Kremlin şi nici mesajul pro sau antiromănesc, discuţiile de la Chişinău despre referendumul de pe 19 mai din Romănia scot in evidenţă unele dedesubturi care ar putea explica jocurile politice de la Bucureşti.

Partenerii politici moldoveni ai preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, nu au intărziat să-şi cheme simpatizanţii, deţinători de paşapoarte romăneşti, să voteze, la 19 mai, in favoarea lui Traian Băsescu. Unul dintre cei mai inverşunaţi apărători basarabeni ai lui Traian Băsescu este liderul creştin-democrat Iurie Roşca a cărui imagine de bun romăn a fost puternic afectată de controversatul vot din 4 aprilie 2005 dat in favoarea comunistului Voronin. Acum cănd preşedintele moldovean a reintrat in graţiile Kremlinului, Iurie Roşca incearcă treptat să se distanţeze de partenerul său politic comunist in speranţa că va reuşi să atenueze efectul votului de acum doi ani asupra alegerilor locale programate pentru 3 iunie. Ziarul FLUX, pe care Iurie Roşca il patronează oficial in Republica Moldova, publică zilnic, in prima pagină, poze imense cu Traian Băsescu la braţ cu Iurie Roşca, ultimul acuzăndu-i dur pe cei care au votat pentru suspendarea preşedintelui Băsescu. Liderul creştin-democrat de la Chişinău susţine că "aceştia reprezintă rămăşiţele vechiului sistem comunist şi ale securităţii, grupări care s-au constituit in perioada de după decembrie ’89 in oligarhii, care constituie o ameninţare pentru sistemul democratic al Romăniei".

Intr-o altă ediţie, ziarul citat publică un mesaj al preşedintelui Romăniei Traian Băsescu adresat romănilor din Republica Moldova in care le mulţumeşte "pentru mobilizarea frăţească de care dau dovadă" şi-i asigură că va continua să susţină Republica Moldova pe traiectoria europeană şi euro-atlantică.

De partea cealaltă, preşedintele comunist Vladimir Voronin s-a intălnit la Zagreb cu prim-ministrul Romăniei Călin-Popescu-Tăriceanu. După intrevederea avută, cei doi au declarat că au convenit asupra reluării dialogului bilateral moldo-romăn pe subiecte de interes comun, iar noul şef al diplomaţiei romăne, Adrian Cioroianu, a menţionat la Berlin că "de acum inainte relaţiile cu Republica Moldova vor fi gestionate mai bine", lăsănd să se inţeleagă că fostul ministru de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, nu ar fi fost suficient de tacticos in relaţiile cu administraţia de la Chişinău. A nu se uita şi de faptul că acelaşi ministru de Externe Adrian Cioroianu s-a pronunţat impotriva iniţiativei preşedintelui Băsescu de facilitare a procedurii de redobăndire a cetăţeniei romăne de către basarabeni, gest aplaudat de regimul comunist de la Chişinău şi, culmea, noul şef al diplomaţiei romăne, contrar angajamentelor internaţionale asumate de Rusia, şi-a exprimat rezervele faţă de oportunitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană.

Comportamentul presei pro-comuniste şi a ziarelor pretins independente de la Chişinău este, insă, mai mult decăt straniu, dacă nu chiar confuz. Unele ziare finanţate de-a lungul anilor de către Guvernul Romăniei incearcă din răsputeri să-şi convingă cititorii că ceea ce s-a intămplat şi se intămplă astăzi pe scena politică romănească "probează un singur adevăr - acela că in Romănia s-a constituit şi funcţionează un sistem democratic". Presa comunistă, insă, incearcă să scoată la iveală falsitatea mesajului aparent pro-Băsescu lansat de jurnaliştii moldoveni plătiţi de mai bine de un deceniu de Bucureşti şi al scriitorilor basarabeni ocrotiţi de Guvernul Romăniei.

Publicaţia pro-comunistă "Moldova Suverană" care apare la Chişinău scrie, bunăoară, că "sistemul democratic romănesc, despre care scrie presa moldovenască plătită de contribuabilul romăn, este constituit din cei mai bogaţi oameni din Romănia, din cei cărora Băsescu nu le-a dorit niciodată prosperitate in afaceri. La răndul lor, fără ezitare, aceşti milionari din europeanul stat vecin, i-au demonstrat preşedintelui romăn şi intregii Europe că dacă vor, adună bani suficienţi ca să cumpere la pachet 322 de parlamentari - lucru care, insă, nu inseamnă nici pe departe democraţie in adevăratul sens al cuvăntului", mai scrie ziarul citat.

In străinătate - Romănii se tem că nu le ajung buletinele

Ministerul de Externe a inceput expedierea către romănii din străinătate a circa 640.000 de buletine de vot, pentru cele 178 de secţii de votare organizate in 93 de ţări.

La romănii din străinătate vor ajunge, pentru referendumul de sămbătă, 639.870 de buletine de vot.

Iniţial, Ministerul de Externe (MAE) a anunţat că vor fi organizate 159 de secţii de votare, in 93 de ţări. După căteva zile, a ridicat la 176 numărul secţiilor de votare - au fost adăugate cinci secţii in Spania, patru in SUA, două in Franţa şi căte una in Grecia, Israel, Republica Moldova, Ungaria şI Irak. Miercuri, numărul de secţii de votare a ajuns la 178, după ce MAE a anunţat că, la propunerea ambasadei de la Roma, a fost aprobată deschiderea a incă două noi secţii de votare (o a doua la Roma şi una la Bari).

Coordonatele tuturor acestor secţii de votare pot fi găsite la adresa www.mae.ro, in secţiunea Referendum 2007.

SPANIA - CELE MAI MULTE BULETINE. Numărul de buletine de vot care au plecat spre cele 93 de ţări a fost stabilit, potrivit MAE, "in funcţie de estimările finale făcute de către şefii misiunilor diplomatice, in baza datelor statistice existente cu privire la prezenţa la urne la scrutinele anterioare (la ultimul referendum au votat, in străinătate, 80.000 de romăni) şi in urma consultărilor cu comunităţile romăneşti din ţara de reşedinţă".

Cele mai multe buletine au plecat spre Spania - 187.200, Italia - 176.000, Franţa - 35.000, Germania - 30.000, SUA - 35.600, Grecia - 32.000,Israel - 11.000, Republica Moldova - 10.000.

SUPARARI. Mulţi romăni din Spania şi Italia s-au arătat insă nemulţumiţi, in ultimele zile, de numărul mic de secţii şi de buletine de vot care le-au fost pregătite. Neoficial, numai in ţări ale UE ar fi plecaţi aproape două miloane de romăni, adică aproape de trei ori mai mulţi decăt buletinele pregătite pentru romănii din intreaga lume.

Şi cotidianul spaniol ABC remarca in ediţia de ieri numărul mic de secţii de vot deschise, raportat la cifra de un milion de romăni care locuiesc, legal şi ilegal, in Spania, dar şi la campania pe care şi-au făcut-o politicienii romăni in peninsulă, in ultimele două săptămăni.

In Italia, Partidul Identitatea Romănească (PIR) a oferit mai multe locaţii in care s-ar fi putut organiza secţii de vot, insă propunerea a fost refuzată de MAE.

"Membrii partidului vor monitoriza, din afara secţiilor de votare din Italia, procesul de votare" ,a declarat Miruna Căjvăneanu, purtător de cuvănt al PIR.

SUA - CAMPIOANE LA SECţII. Cele mai multe secţii de votare sunt pe teritoriul SUA (25), in Spania (10), in Italia (9) şi in Franţa (6).

Militarii aflaţi in misiuni externe vor vota in tabere, iar şefii secţiilor de votare vor fi chiar comandanţii unităţii respective, potrivit Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru aceşti militari se vor organiza nouă secţii de votare (in Afganistan, Irak, Kosovo, Bosnia-Herţegovina şi la bordul fregatei "Regina Maria").

Secţii de votare vor fi organizate şi la bordul navelor sub pavilion romănesc, şi pe platformele maritime. Nu vor putea vota insă cei 3.000 de marinarii romăni aflaţi pe nave sub pavilion străin. Biroul Electoral Central a răspuns negativ, ieri, cererii Sindicatul Liber al Navigatorilor de a se organiza secţii de votare şi pe cele 120 de nave străine pe care lucrează cei 3.000 de marinari romăni.

PRIMII - CEI DIN NOUA ZEELANDA. Primii romăni care vor putea spune DA sau NU, la referendum, vor fi cei din Noua Zeelandă (care au ora oficială cu nouă ore in avans faţă de cea a Romăniei), iar ultimele urne se vor inchide pentru romănii din Los Angeles, Las Vegas, San Francisco, Seattle, Sacarmento şi Phoenix (minus 10 ore faţă de ora oficială a Romăniei).

MAE a demarat deja expedierea buletinelor de vot, prin curier TAROM (pentru destinaţiile pentru care există curse in săptămăna curentă) sau prin curier special.

In caz de criză - buletine trase la xerox, pentru diaspora

In cazul in care buletinele de vot se epuizează, intr-o secţie din străinătate, există soluţia ca ele să fie multiplicate la xerox, cu acordul Biroului Electoral Central şi după ce au fost luate toate măsurile de securitate, a anunţat astăzi Ministerul Afacerilor Externe.

Precizarea vine după ce mai multe comunităţi de romăni, in special din Italia şi Spania, şi-au arătat ingrijorarea faţă de numărul mic de secţii de votare şi de buletine de vot care le-au fost pregătite.

 "Nu este cazul să ne inchipuim cumva că am putea rămăne in situaţia ca oamenii veniţi să voteze să nu aibă buletine de vot", a declarat şi ministrul de Externe, Adrian Cioroianu.

Â