x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Scurtcircuit in dosarul "Electrica"

Scurtcircuit in dosarul "Electrica"

de Vasile Surcel    |    Razvan Belciuganu    |    19 Sep 2005   •   00:00
Scurtcircuit in dosarul "Electrica"

Prezentat de procurorii PNA ca un succes in lupta cu coruptia, dosarul "Jaful de la Electrica" este plin de scapari procedurale, dand peste cap munca serviciilor de informatii. Acestea risca sa fie folosite ca argumente pentru un nou dosar la Curtea Europeana a Drepturilor Omului contra Romaniei. Mai ales ca Silviu Boghiu, fostul director general al Electrica, este tinut in continuare in puscarie.

DEZVALUIRI
Descalcirea itelor "mafiei energetice" de la SC "Electrica" SA este una dintre marile victorii "raportate" anul acesta de catre PNA.

A fost o ancheta laborioasa, ale carei rezultate sunt cuprinse intre copertile unui dosar penal cu peste treizeci de volume. Conform opiniei PNA, concretizata in rechizitoriul nr. 16/P/2005, "afacerea SC Electrica SA" a luat forma unei veritabile "caracatite", din care au facut parte atat cateva societati importante cu capital de stat, cat si un paienjenis de firme particulare, toate avand legatura cu reteaua nationala de distributie a energiei electrice. Primul "tronson" finalizat al anchetei este dosarul "Electrica" Banat. In cursul cercetarii penale, "navoadele" aruncate de procurorii anticoruptie au adus pe mana justitiei o "prada" deosebit de diversa, de la "rechini" cu functii de mari directori generali pana la "plevusca" de trepadusi, deghizati in patroni ai unor firme marunte. Intins pe aproape 200 de pagini, impresionantul rechizitoriu trimis pe masa judecatorilor la data de 8 august 2005, dupa incheierea anchetei, apare ca o radiografie fidela a unui fenomen infractional deosebit de complex.

La prima vedere, actul de sesizare a instantei este un document "beton", fara nici un fel de fisura. Iar tot ceea ce a mai ramas de facut este ca si judecatorii sa-l confirme, prin pronuntarea unor sentinte definitive pentru fiecare dintre inculpati. Pare simplu, dar nu exista nici o certitudine ca asa se va si intampla. In textul rechizitoriului exista anumite amanunte procedurale aparent marunte, dar care, ignorate de anchetatori, au sanse mari sa arunce intregul dosar in aer. Caz in care arestarea preventiva a unora dintre inculpati si mentinerea lor sub catuse s-ar putea dovedi un "hei-rupism" pagubos, care poate sa aduca dupa sine o noua chemare a statului roman in fata instantei internationale de la Strasbourg.

"MAFIA ENERGIEI". In cadrul acestui dosar complex, anchetatorii anticoruptie au stabilit ca, derulata intre anii 2003 si 2004, activitatea "caracatitei Electrica" a adus Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice (SISEE) Banat o paguba de peste 21 miliarde de lei, echivalentul a peste 6 milioane de euro. Prin rechizitoriul nr. 16/P/2005, procurorii PNA au dispus trimiterea in judecata a 24 de persoane: directori, contabili, diversi oameni de afaceri, precum si un comisar al Garzii Financiare. Dintre toti acestia, cel mai rasunator nume este Silviu Lucian Boghiu, fost director general al SC "Electrica" SA Bucuresti.

Inculpatii sunt acuzati ca, in perioada mentionata, au pus pe roate un circuit complicat prin intermediul caruia o mare cantitate de produse electrice chinezesti, de proasta calitate, prezentate insa ca fiind marca Siemens, a fost achizitionata, de catre SISEE Banat, la preturi "umflate". Conform PNA, la un capat al acestei "filiere" s-a aflat Vasile Croitoru. Interlop notoriu, acesta a fost pus in libertate la sfarsitul anului 2002, intr-un dosar instrumentat de Parchetul Curtii de Apel Brasov, dosar care avea ca obiect o evaziune fiscala de 11 miliarde de lei. El este cel care s-a ocupat de procurarea "chinezariilor" cumparate din Complexul Dorally, "travestite" apoi in produse marca Siemens. La celalalt capat s-a aflat directorul general Lucian Silviu Boghiu, marele "mahar" de la Capitala. Omul despre care anchetatorii PNA sustin ca, prin autoritatea conferita de functia sa de director general, si-ar fi convins subalternii din teritoriu sa intre in "afacere". Instrumentat de Serviciul Teritorial Timisoara al PNA, dosarul "Electrica Banat" este judecat de magistratii Tribunalului Timis.

NULITATE ABSOLUTA? La scurt timp dupa inceperea procesului, avocatii apararii au solicitat stramutarea cauzei si judecarea dosarului de catre o alta instanta din tara, instanta care, conform legii, trebuie sa fie insa de rang egal cu Tribunalul Timis. Printre numeroasele motive invocate in cuprinsul cererii de stramutare exista si unul care atrage in mod special atentia.

Este vorba despre un amanunt procedural, aparent fara mare importanta, care poate insa arunca in aer intregul dosar. Acest amanunt se refera chiar la valabilitatea rechizitoriului intocmit de procurorii PNA dupa finalizarea anchetei. Conform opiniei avocatilor, expusa in cererea de stramutare, rechizitoriul nr. 16/P/2005 "a fost confirmat pentru procurorul general al PNA de procurorul general adjunct al PNA, Mircea Zarie, in ciuda dispozitiei exprese din art. 209 al. 5 din C.p.p. si art. 22 din OUG nr. 43/2002, care statueaza ca rechizitoriile intocmite de procurorii-sefi ai serviciilor teritoriale sunt confirmate de procurorii-sefi ai sectiilor.

In acest caz este vorba despre seful de sectie din cadrul PNA central. Aparent, functia persoanei care confirma rechizitoriul poate sa para un detaliu nesemnificativ, dar aceasta incalcarea a prevederilor Codului de Procedura Penala poate sa atraga dupa sine nulitatea absoluta a actului de sesizare a instantei, aruncand astfel indoiala asupra intregului dosar. De ce s-a produs aceasta incalcare a procedurii? Oare nu cunosteau procurorii in amanunt prevederile legilor in vigoare? Nu este treaba noastra sa aflam, ci a justitiei insasi.

SPECTACOL. Silviu Boghiu este tinut inchis, desi anchetatorii au "ametit" bine dosarul

PRIETENIE DE AFACERI? Conform anchetatorilor, intre directorul general Boghiu si interlopul Croitoru a existat o stransa relatie de afaceri, in cadrul careia primul ar fi jucat rolul de "reprezentant" al ierarhiei superioare de la Bucuresti si de factor de presiune asupra subordonatilor din teritoriu. De altfel, cei doi sunt acuzati si pentru asociere in vederea comiterii de infractiuni. Cu toate acestea, aparatorii lui Boghiu sustin ca acesta nu l-ar fi cunoscut personal pe Croitoru decat dupa august 2004, dupa ce plecase de la conducerea SC "Electrica" SA. Mai mult decat atat, ei afirma ca Boghiu a declarat in fata anchetatorilor ca in anul 2003 i-ar fi respins lui Croitoru a cerere de obtinere a unei licente pentru participarea la activitatile de distributie a energiei.

In schimb, Croitoru a reusit sa obtina o autorizatie de comercializare si acceptul de furnizor abia la data de 26.11.2004, cu ajutorul Corneliei Michiu Stamatin, sef de serviciu management calitate mediu conformitate furnizori din cadrul SC "Electrica". Iar asta se intampla pe timpul in care Boghiu nu mai era director general. Fapt care nu demonstreaza asocierea acestuia cu Croitoru in vederea comiterii de infractiuni. Dar PNA nu a insistat asupra acestor aspecte.

CONTRAFACERI. In realitate, cu sau fara asocierea directa a lui Boghiu cu Croitoru, este cert ca in perioada avuta in vedere de anchetatori, o mare cantitate de produse chinezesti a fost platita, cu bani grei, de catre unitatile "Electrica" Banat.

Pe timpul in care Boghiu era director, la nivelul central al institutiei a functionat insa "Multicash", o aplicatie informatica prin intermediul careia conducerea societatii putea urmari situatia reala a tuturor platilor efectuate. Se pare insa ca directorii din teritoriu au "ocolit" aceasta modalitate de control central si au efectuat platile catre Croitoru in mod direct, prin ordine de plata si bilete la ordin. Aparatorii lui Boghiu sustin ca, lipsit de aceasta modalitate de control direct, acesta nu avea cum sa verifice corectitudinea platilor efectuate.

PARTILE CIVILE. Catre sfarsitul rechizitoriului, finalizat asa cum am spus, la data de 8 august 2005, anchetatorii PNA mentioneaza printre partile civile introduse in cauza si pe SC "Electrica" SA. In spatele acestei mentiuni se ascunde un alt detaliu procedural, care poate atarna greu in balanta juridica a intregii cauze.

Din analiza dosarului facuta de avocati rezulta ca declaratia de constituire a SC "Electrica" SA ca parte civila in aceasta cauza s-a facut pe baza unei expertize contabile efectuate de un expert al PNA, expertiza inregistrata la data de 11 iulie 2005. Deci practic, procurorii PNA au fost cei care au stabilit introducerea societatii in pozitia de parte civila, pe baza unei expertize cerute de ei, si nu a uneia efectuate strict in propria contabilitate a societatii.

In cadrul unei corespondente purtate cu directorii societatii, acestia confirma, la data de 13.09.2005, ca aceasta "adresa de constituire a societatii ca parte civila in dosarul 16/P/2005 a fost redactata la propunerile expertului contabil Lucica Coman" (expertul PNA). In acelasi context se arata ca "expertiza trebuia supusa aprobarii Consiliului de Administratie si analizata de expertul tehnic", care ar fi trebuit sa realizeze compararea valorilor de achizitie, sa scada produsele deja utilizate, dar sa-si si expuna opinia in legatura cu calitatea produselor. Toate acestea vor dura un timp, dar societatea se poate constitui ca parte civila, in totala cunostinta de cauza, si in cursul procesului. Problema strict procedurala este ca PNA nu avea dreptul sa introduca societatea in aceasta pozitie procesuala doar pe baza propriei expertize. La prima vedere, nici faptul ca procurorii au "instrumentat" constituirea SC "Electrica" SA ca parte civila in proces nu pare a fi deosebit de importanta. Atata doar ca, in aceasta situatie, demersul juridic al PNA intra in contradictie cu o decizie mai veche a Curtii Constitutionale.

Avand pe rol discutarea constitutionalitatii art. 17, alin. 1 si 3, precum si a art. 18, alin. 2 din Codul de Procedura Penala, instanta constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 80, pronuntata la data de 20 mai 1999, ca pornirea din oficiu a actiunii civile de catre procuror incalca dispozitiile Constitutiei privind principiul ocrotirii in mod egal a proprietatii private, indiferent de titular. Opusa acestei decizii a Curtii Constitutionale, introducerea de procurori a SC "Electrica" SA in pozitia de parte civila complica mersul procesului in cursul caruia s-ar putea chiar constata ca anchetatorii au intrat in "conflict" cu insasi Constitutia Romaniei.

GRESELI PREMEDITATE? Noi nu putem sti daca directorul Boghiu este sau nu vinovat. Singurii cu adevarat indreptatiti sa dea un verdict sunt judecatorii. Acestia au sarcina sa cugete atat asupra faptelor puse in evidenta de anchetatori, cat si a datelor iesite la iveala in cursul cercetarii judecatoresti. Tot ceea ce noi putem face este sa atragem, inca o data, atentia asupra faptului ca, din pacate pentru actul de justitie, orice neclaritate strecurata in cursul cercetarii penale, si exploatata apoi de aparatorii inculpatilor, poate atrage dupa sine nulitatea actelor de urmarire penala. Iar pentru acest fapt nu este de vina abilitatea avocatilor, ci neglijarea de catre procurori a unor asemenea amanunte procedurale. Este posibil ca Boghiu & Co. sa fie intr-adevar vinovati pentru jaful comis de la "Electrica". Dar in acest caz vinovatia lor trebuie demonstrata cu respectarea legii, in fiecare dintre literele ei, astfel incat ei sa raspunda exact pentru faptele comise. Asta nu ne impiedica sa ne reamintim ca de-a lungul timpului au existat multe alte cazuri in care vreo amarata de "chichita" procedurala, ignorata de anchetatori, a pulverizat dosare care pareau solide.

Tocmai aceste scapari de ordin procedural, care, cine stie, pot fi si voite, dau peste cap si munca serviciilor de informatii, care sustin prin interceptari si informatii demonstratii privind activitatea unor grupari infractionale. Iar unii procurori uita ca in fisa postului lor este scris ca ei sunt cei care au datoria sa puna cap la cap toate aceste informatii si sa gaseasca parghiile legale si probele pe care sa le inainteze instantei. Tocmai aceste scapari au intarit opinia generalizata ca, de 15 ani, in Romania exista "coruptie fara corupti condamnati de justitie". Dar peste toate acestea se mai ridica o intrebare tulburatoare: cine va raspunde moral sau in fata CEDO, in cazul in care vreunul dintre inculpatii acestui dosar, anchetati si trimisi in judecata dupa luni intregi de arest preventiv, se va dovedi nevinovat?

PAGUBITUL
In rechizitoriul cauzei, anchetatorii PNA mentioneaza adeseori ca inculpatii au vandut si au cumparat produse contrafacute de tip Siemens. In mod ciudat, nimeni nu a cerut insa si opinia reprezentantilor acestei firme. Abia de curand si bazati mai ales pe materialele aparute in presa, reprezentantii juridici din Romania ai concernului german au inceput sa studieze posibilitatea ca acesta sa intre in proces. Pentru Siemens, este foarte important sa afle si cum vindea firma chineza din Dorally piese contrafacute si cine le producea. Este curios ca procurorii nu au urmarit si aceste piste cu ramificatii internationale. La o prima socoteala, nesustinuta inca de o expertiza amanuntita, firma Siemens a suferit un prejudiciu estimat la un milion de euro.

CAZUL DIP, TRIMIS LA PARCHETUL GENERAL
La scurt timp dupa declansarea acestui scandal, si mai ales dupa arestarea preventiva a directorului general Boghiu, in mass-media si nu numai s-a lansat opinia ca adevarata tinta a acestui scandal ar fi fostul ministru Dan Ioan Popescu (foto). La un moment dat, s-a afirmat chiar ca, in cursul anchetei, procurorii i-au spus lui Boghiu ca scapa daca "il da pe DIP". Adevarul este ca, in cursul anchetei penale, a aparut si declaratia martorului Oana Caraba, care a afirmat ca avea cunostinta despre faptul ca DIP era la curent cu derularea intregii "afaceri". Ulterior, ea a revenit asupra acelor afirmatii, sustinand ca spusele ei au fost gresit intelese de anchetatori. Apoi, la o saptamana dupa finalizarea anchetei, in presa au aparut alte articole in care se afirma ca anchetatorii ar fi exercitat anumite presiuni pentru a obtine de la martor declaratia care-l incrimina pe DIP.
Privitor la acest aspect, Dan Lupascu, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a confirmat ca, autosesizandu-se asupra acelor informatii aparute in presa, CSM a trimis la PNA Timis o echipa de la inspectia judiciara care sa verifice un eventual comportament necorespunzator al anchetatorilor PNA in acest caz.
Privitor la posibila implicare a lui DIP in "afacerea Electrica", rechizitoriul cauzei mentioneaza ca declaratiile martorei Oana Caraba impreuna cu actul de sesizare a instantei vor fi trimise la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, singurul competent sa-i ancheteze pe demnitari.
×