Scut antirachetă şi pentru noi

NATO şi-a luat angajamentul de a completa scutul antirachetă instalat în Europa de SUA, scut care lasă în acest moment descoperit 20% din teritoriul Alianţei.

Decizie de principiu

NATO şi-a luat angajamentul de a completa scutul antirachetă instalat în Europa de SUA, scut care lasă în acest moment descoperit 20% din teritoriul Alianţei. Preşedintele Traian Băsescu (foto) a făcut acest anunţ ieri, prezentând presei române rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic. Sistemul complementar ar trebui să asigure protecţia antirachetă pentru restul teritoriului, însemnând şi cea mai mare parte din România. Traian Băsescu a insistat să afirme că decizia finală a Consiliului NATO include formula “indivizibilitatea securităţii aliaţilor este unul din principiile NATO‘‘, ca argument pentru decizia de completare a scutului antirachetă instalat de SUA în Europa. Decizia a fost însă una de principiu, pentru că abia la Summit-ul NATO din 2009, care va fi organizat de Franţa şi Germania, se vor pune la punct detaliile tehnice privind instalarea scutului antirachetă.

Traian Băsescu a mai comentat, pentru presa română, şi decizia aliaţilor de a nu invita la Summit-ul de la Bucureşti şi Macedonia să devină stat membru NATO, spunând că aceasta este o dovadă că deciziile NATO nu sunt dominate de poziţia unui stat puternic. “S-a probat practic că un stat de dimensiuni mici, cum este Grecia, şi-a exercitat pe bună dreptate dreptul de veto şi 25 de membri au trebuit să ia notă şi să-şi susţină aliatul‘‘, a declarat Băsescu, referindu-se la obiecţiile Greciei faţă de aderarea Macedoniei. Băsescu a precizat însă că Macedonia va putea deveni stat membru în momentul în care îşi rezolvă diferendul cu Grecia, fără să mai fie nevoie de un summit.

INSISTENŢĂ PENTRU SERBIA. Băsescu a mai anunţat că Serbia a primit statutul de stat aflat în dialog intensificat cu NATO, deşi nu există o cerere a Serbiei de a adera la NATO. “Au fost însă insistenţe în interiorul NATO să fie garantată relaţia de parteneriat, care va intra în vigoare atunci când Serbia va dori‘‘, a mai spus şeful statului. Cât priveşte Georgia şi Ucraina, preşedintele Băsescu a insistat pe afirmaţia din declaraţia finală a Consiliului, potrivit căreia ambele state vor deveni  membre NATO. “Salutăm aspiraţia euro-atlantică a Ucrainei şi Georgiei de apartenenţă la NATO. Am hotărât azi că aceste state vor deveni membre NATO‘‘, a citat Băsescu din rezoluţia finală. Băsescu a susţinut că această frază a fost inclusă pentru a nu se lăsa impresia că vreun stat, adică Rusia, a influenţat decizia de amânare a acordării MAP celor două state, decizia fiind luată doar pe baza considerentului că Ucraina şi Georgia nu îndeplinesc criteriile obiective.