Secretul bijuteriilor Ceausestilor

Un ceas de mana Rolex si cateva podoabe femeiesti confectionate din aur. Cateva obiecte marunte care, in ciuda aspectului lor modest, au alimentat o multime de legende postdecembriste. Obiecte care, desi acum nu ar mai putea impresiona pe nimeni prin aspectul si valoarea lor, au totusi o semnificatie cu totul aparte. Ele alcatuiesc micul "tezaur" pe care l-au avut asupra lor ultimii doi condamnati la moarte, executati in Romania: sotii Elena si Nicolae Ceausescu.

ROLEX. Ceasul pe care l-a purtat Ceausescu la mana cand a murit. Un ceas banal, cu ajutorul caruia nu avea cum sa-i cheme la ordin pe "teroristi"

Un ceas de mana Rolex si cateva podoabe femeiesti confectionate din aur. Lucruri aproape banale, pe care nici unul dintre actualele VIP-uri nu s-ar inghesui sa le poarte. Chiar daca acum par meschine, aceste obiecte au o semnificatie aparte. Au apartinut ultimilor doi condamnati la moarte executati in Romania: Elena si Nicolae Ceausescu.

Majoritatea celor care au vazut filmul procesului desfasurat la 25 decembrie 1989 in cazarma de la Targoviste a observat cu neliniste ca Nicolae Ceausescu s-a uitat de mai multe ori la ceasul pe care-l avea la mana. Atunci, pe fondul psihozei "teroristilor", s-a si afirmat ca acela nici nu ar fi fost un simplu ceas, ci un aparat de emisie-receptie extrem de sofisticat, prin intermediul caruia Ceausescu tinea legatura cu niste presupusi acoliti care ar fi urmat sa intervina pentru a-i salva pe "Odiosul si Sinistra". Ceva mai tarziu, dupa inmormantarea celor doi, s-a vorbit deseori despre bijuteriile spectaculoase pe care Elena Ceausescu le-ar fi purtat in ultimele clipe de viata. Apoi, in primele luni ale anului 1990 s-a spus ca acele obiecte de pret ar fi disparut fara urma. Tot in acea perioada, niste ziaristi care se pretindeau foarte bine informati au lansat zvonul ca, smulse de pe cadavrul proprietarei, podoabele Elenei ar fi fost furate de cei care au participat la procesul si la executia Ceausestilor. Adevarul este ca toate acele obiecte nu au mai fost vazute niciodata. Iar faptul ca, de atunci si pana in ziua de azi, nimeni nu s-a gandit ca soarta lor juridica ar trebui clarificata in vreun fel a intarit toate acele zvonuri. Acum, dupa aproape 17 ani de la moartea sotilor Ceausescu, avem ocazia sa va prezentam in premiera atat misteriosul ceas de mana al lui "Nea Nicu", cat si podoabele, deloc spectaculoase, pe care le-a purtat "Leana" in ultimele ei clipe de viata.

CEASUL CU "TERORISTI". Toate obiectele de pret pe care Ceausestii le-au avut asupra lor au fost luate la scurt timp dupa executia acestora. Nici pomeneala sa fi fost furate de vreunul dintre militarii care au facut parte din plutonul de executie. "Ridicarea" obiectelor s-a facut oficial, intr-un mod aproape birocratic. Chiar si in acele imprejurari dramatice s-a intocmit un proces-verbal, in cuprinsul caruia fiecare "piesa" a fost mentionata si descrisa in mod sumar. Din acel document aflam ca, atunci cand a fost executat, Nicolae Ceausescu purtase "un ceas de mana barbatesc, marca Rolex-Oister-perpetual day-date, confectionat din metal alb, cu bratara din acelasi material si de aceeasi culoare". Acesta este obiectul pe care, din motive pe care nu le vom mai afla niciodata, Ceausescu l-a privit insistent in cursul procesului. Un ceas relativ scump pentru acea vreme, care totusi nu atingea nici pe departe valoarea Rolex-urilor spectaculoase devenite acum un fel de anexe obligatorii ale "uniformei" de parlamentar. Examinat cu atentie de specialistii militari aflati la fata locului, obiectul s-a dovedit a fi exact ceea ce parea: un simplu ceas de mana prin care nimeni nu ar fi avut cum sa ia legatura cu niste "teroristi" aflati la "dracu-n praznic".

SEIFURILE. Nimeni nu mai stie la ce s-or fi potrivit cheile gasite asupra lui Ceausescu

BRATARA IMPUSCATA. Patrunsi in fosta resedinta prezidentiala de la Palatul Primaverii, freneticii reporteri ai "Televiziunii Romane", care pe atunci isi mai spunea si "Libera", le-au aratat romanilor, care intepenisera hipnotizati in fata micilor ecrane, robinetele din aur pe care Ceausestii le aveau pana si la toaleta. Cam la fel s-a intamplat si cu bijuteriile Elenei. In plina "revolutie in direct" s-a spus ca aceasta ar fi avut asupra ei un adevarat tezaur, compus din podoabe de aur extrem de valoroase. Nimic mai putin adevarat. Astazi, orice pipita de lux care ia parte la vreo receptie ar stramba din nas daca ar fi obligata sa poarte doar bijuteriile pe care le-a avut "Coana Leana" cand a fost executata. In aceasta privinta, iata ce enumera procesul-verbal despre care am vorbit mai sus:

"Un colier de culoare galbena, probabil din aur, compus dintr-un lant si sapte cilindri.

O bratara din metal galben, confectionata din zale, prezentand la unul dintre capete, pe partea interioara, monograma «EC 7.01.1989»; al doilea capat de prindere si doua zale alaturate prezinta deformari. 27 de agrafe de par, din metal de culoare galbena".

Pe scurt, asta este tot. Toate bijuteriile gasite pe cadavrul Elenei Ceausescu sunt o bratara, un colier si 27 de agrafe, confectionate "din metal de culoare galbena". Una dintre aceste bijuterii poarta pe ea o amprenta dramatica. Este vorba despre bratara. Monograma "EC" urmata de data "7.01.1989" (adica ziua de nastere a Elenei Ceausescu) arata ca acest obiect era un cadou primit de la nu se stie cine in ziua in care a implinit 70 de ani. Deformatia de pe cel de "al doilea capat de prindere" este in realitate urma unuia dintre gloantele trase asupra Elenei.

MARUNTISURI. Alaturi de aceste obiecte, inventarul bunurilor luate de pe cadavrele sotilor Elena si Nicolae Ceausescu mai mentioneaza si "doua chei safe, de format si dimensiuni diferite, cea mai scurta avand inscrisa mentiunea «843»" si "doua chei yalle tip «Elzet»". Cele patru chei sunt prinse intr-un inel metalic, prevazut cu un breloc rotund din material plastic, pe care este gravat "P-25". La ce seifuri s-or fi potrivit oare acele chei? Nu vom sti niciodata. Si nici nu mai are vreo importanta. Pentru ca, oricum, toate dulapurile, fisetele si seifurile au fost sparte si devalizate de revolutionarii care au patruns in forta atat in sediul CC al PCR, cat si in Palatul din Primaverii.

PODOABE IEFTINE. Elena isi sustinea coafura cu 27 de agrafe confectionate "din metal galben"

UN TRASEU INCALCIT. Cei care au preluat primii, in mod oficial, obiectele personale ale sotilor Ceausescu au fost maiorul Mugurel Florescu si colonelul Ion Baiu, doi dintre reprezentantii noilor autoritati abia instalate la putere, veniti special de la Bucuresti, cu atributiuni diferite, ca sa participe la procesul si la executia lui Nicolae si Elenei Ceausescu. Ei sunt cei care au intocmit primul proces-verbal privitor la acele obiecte. Se pastreaza atat documentul olograf, intocmit la fata locului si datat 25 decembrie 1989, cat si o varianta identica a lui, dactilografiata. Aceasta este datata in aceeasi zi, dar faptul ca este scrisa la o masina "car mare" pare sa indice faptul ca aproape sigur a fost dactilografiata mai tarziu, dupa intoarcerea "delegatiei" in Bucuresti. In ambele documente se mentioneaza, sub semnatura celor doi: "Obiectele pe care le-am primit de la cadrele militare care au pus in executare sentinta de condamnare la moarte a lui Nicolae si Elena Ceausescu". In aceste procese-verbale nu se explica si ce s-a intamplat cu toate acele obiecte. Apoi, pentru un timp, nimeni nu s-a mai interesat de ele. Abia dupa ce generalul Nicolae Militaru a inceput sa fie criticat de toata lumea, inclusiv de presa, fostul ministru al Apararii Nationale a explicat intr-o scrisoare oficiala: "Am fost rugat de acei care au participat la proces sa pastrez in fisetul din cabinetul ministrului Apararii Nationale un plic de culoare alba, cu mentiunea ca acel loc era cel mai sigur loc de pastrare. In acel plic se gaseau obiectele care au apartinut lui Nicolae si Elena Ceausescu si un proces-verbal (n.r. - identic cu cel de la 25 decembrie 1989). Verificand si vazand ca ele corespund, le-am primit ca sa le pastrez". Despre respectivele obiecte stia si generalul de justitie Gh. Diaconescu, cel care le-a preluat sub semnatura de la gral. Militaru la 17 aprilie 1990. Dupa aproape o luna, la 02.05.1990, generalul Diaconescu le-a predat procurorului militar col. Vasile Stanca. Conform ordinului dat de Diaconescu, Stanca le-a pastrat la Parchetul Militar. La preluarea functiei de adjunct al Procurorului General, Mugurel Florescu a dispus ca obiectele sa fie pastrate tot in Sectia Parchetelor Militare. Acolo au si ramas timp de aproape doi ani, pana la data de 4 februarie 1992.

O CIUDATENIE. Un proces-verbal semnat de Mugurel Florescu, supervizat de Gelu Voican Voiculescu, poarta mentiunea "lant de aur cu sapte cilindri din aur", langa care apare si semnatura colonelului Ion Baiu, datata 19.03.1990. Aceasta mentiune nu apare insa si in procesul-verbal de la 25 decembrie 1989. In plus mai exista un alt proces-verbal, datat 19.03.1990, intocmit de Ionel Olteanu (pe atunci procuror), care consemneaza predarea catre generalul magistrat Gheorghe Diaconescu a unui "lant de culoare galbena, probabil din aur, cu sapte cilindri". Este clar ca acel lant nu a fost ridicat in mod oficial la 25 decembrie 1989, nefiind mentionat in procesul-verbal olograf, ci a fost predat de Olteanu abia la 13 martie 1990, inainte ca Diaconescu sa fi predat acele obiecte ministrului Nicolae Militaru. In luna aprilie 1990 erau insa toate. Pe unde s-o fi plimbat acel lant? Nu se stie. Sa fi fost el intr-adevar furat de cineva care a participat la executia sau la funeraliile sotilor Ceausescu? Cineva care nu s-a descotorosit de acea podoaba decat dupa declansarea scandalului legat de presupusul furt al tuturor obiectelor luate de pe cadavrele celor doi? Nu vom mai afla niciodata.

CADOUL. Bratara impuscata, un cadou primit, probabil, de Elena la ultima sarbatorire a zilei sale de nastere

FUGA DIN DOSAR. In mod normal, luarea in evidenta a acestor documente, precum si urmarirea traseului juridic al obiectelor care au apartinut sotilor Ceausescu trebuia sa fie facute de completul de judecata de la Targoviste, care a judecat procesul si a dispus executarea sentintei de condamnare la moarte a celor doi. In acelasi timp, din punct de vedere strict juridic, in conformitate cu art.70 din Codul Penal aflat atunci in vigoare, lucrurile personale ale "Odiosului si ale Sinistrei" nici nu ar fi trebuit sa fie confiscate. Asta din cauza ca erau bunuri folositoare "uzului personal al condamnatului sau al familiei sale". Singurul argument care ar justifica preluarea si pastrarea lor de autoritatile postdecembriste ar putea fi faptul ca ele au atat o anumita valoare materiala, cat si o semnificatie deosebita. Din punct de vedere strict procedural, documentele privitoare la soarta obiectelor personale ale ultimilor doi inculpati condamnati la moarte si executati in Romania trebuia sa se regaseasca in "Dosarul Ceausescu". Este vorba despre dosarul sumar, pe baza caruia s-a instrumentat procesul de la Targoviste. Acel dosar s-a aflat in arhiva Tribunalului Militar din Bucuresti, de unde, la un moment inca nedeterminat, a disparut fara urma. Pentru corecta evidenta a dosarelor pe care le avea in custodie, instanta militara a dispus reconstituirea acestui document cu valoare istorica. Ceea ce a ramas inca neclar, si nimeni nu s-a zbatut sa afle, sunt imprejurarile in urma carora a fost sustras dosarul din arhive. Spre deosebire de multe alte cazuri, in care procurorii se autosesizeaza si declanseaza anchete pentru fapte cu mult mai putin importante, Parchetul Militar nu s-a aratat deloc interesat sa identifice persoana care a furat originalul "Dosarului Ceausescu" si nici nu a facut cercetarile cuvenite pentru a-l descoperi pe hot.

IN SEIFURILE BANCII NATIONALE. Teoretic, nimeni nu pare a mai sti unde se afla acum bijuteriile Elenei Ceausescu si ceasul purtat la mana de sotul ei in momentul executiei lor. Practic, lucrurile nu stau chiar asa. Procurorii de la Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General au predat toate acele obiecte la Banca Nationala. Predarea, inregistrata in scris, s-a facut la data de 4 aprilie 1992. Cei care au preluat obiectele personale ale sotilor Ceausescu au fost Cornel Croitoru, vice-guvernator al Bancii Nationale, si Ozorchevici Petru-Horia, director adjunct al Directiei Trezorerie si Casierie din aceeasi institutie. Cu acea ocazie s-a deschis "Grop"-ul 0054/04.02.1992, inregistrat in Registrul de valori al Bancii Nationale sub numarul 29273/04.02.1992. Aceasta este si "adresa" la care trebuie sa se gaseasca si acum bijuteriile Elenei Ceausescu. La predarea acelor obiecte a existat si o conventie conform careia toate obiectele urmau sa fie expertizate, urmand ca actul de expertiza sa fie trimis la Parchetul Militar. Nu se mai stie daca acel act a mai ajuns pe cale oficiala la Parchetul Militar. Unul dintre procurorii care au avut la un moment dat legatura cu aceasta problema este de parere ca, aproape sigur, expertiza Bancii Nationale nu a mai ajuns niciodata la Parchetul Militar. Deci, oricum ar fi, Rolex-ul si bijuteriile pe care "Odiosul si Sinistra" le-au avut la ei atunci cand au fost executati sunt si acum - trebuie sa fie! - in seifurile Bancii Nationale.

ACORD "Am fost rugat de aceia care au participat la proces si apoi la executia celor doi sa pastrez in fisetul din cabinetul ministrului Apararii Nationale un plic de culoare alba, cu mentiunea ca acel loc era cel mai sigur loc de pastrare. In acel plic se gaseau obiectele care au apartinut lui Nicolae si Elena Ceausescu si un proces-verbal. Verificand si vazand ca ele corespund, le-am primit ca sa le pastrez" Nicolae Militaru fost ministru al Apararii Nationale

MISTER "Despre obiectele lor personale ar putea sa stie cate ceva cei care i-au controlat si apoi, dupa executie, cei care le-au luat cadavrele si le-au «ambalat» in foi de cort. Sa nu uitam ca ei au stat acolo, la Targoviste, mai multe zile inaintea procesului. Eu nu-mi amintesc ceva despre o agenda, dar nu pot baga mana in foc" Mugurel Florescu fost adjunct al procurorului general

MALUTAN

Vasile Malutan, pilotul elicopterului "evadat" de pe terasa CC al PCR, a spus deseori ca la plecarea din sediu Ceausescu a avut o valiza plina cu documente. Ce s-a ales de ele? Nu se stie. Or fi avut legatura cu conturile Ceausestilor? Nu s-a mai aflat. Malutan a murit in mai 1995, a doua zi dupa ce, audiat fiind de o comisie parlamentara, a vorbit atat despre o agenda a Elenei, cat si despre valiza cu documente a lui Nicolae.

UNDE SUNT AGENDELE?

Bijuteriile Elenei si ceasul lui Nicolae Ceausescu nu sunt singurele obiecte legate de acele momente dramatice. Dar despre restul nu se mai stie mare lucru. In legatura cu acest aspect, gral Dan Voinea, fostul procuror de sedinta in procesul de la Targoviste, ne-a declarat: "Noi am fost acolo doar pentru proces. Nu stiu daca sotii Ceausescu au fost perchezitionati anterior. Asta nici nu era treaba noastra. Obiectele personale au fost luate de la ei si mai tarziu au fost depuse intr-un fiset. Dar nu m-au interesat niciodata in mod deosebit". Exista informatii privitoare la faptul ca, in ultimele lor zile de viata, sotii Ceausescu au avut la ei si alte obiecte, probabil mult mai importante. Este vorba despre niste documente despre care nu se mai stie mare lucru, care s-ar parea ca au disparut fara urma. Concret este vorba despre o agenda pe care Elena Ceausescu ar fi avut-o la ea, la Targoviste. Fara a ne putea oferi prea multe amanunte, unul din procurorii care s-au ocupat de aceste probleme in anul 1990 ne-a relatat ca acest obiect a existat intr-adevar. Era un carnetel cu coperti albastre, ingust si lung, cu un tighel auriu pe margini. Tot ce se stie este ca acel obiect a existat, s-a vorbit despre el, dar nu a mai fost regasit niciodata. La un moment dat s-a spus ca agenda Elenei ar fi ajuns la comisia care a cercetat problema conturilor lui Ceausescu. Dar de vazut nu a mai vazut-o nimeni de atunci. Gral Mugurel Florescu ne-a relatat ca personal nu stie daca documentul a existat cu adevarat. "Asta ar putea sa stie cei care i-au controlat, cei care le-au luat cadavrele si le-au «ambalat» in foi de cort. Si apoi sa nu uitam ca ei au stat acolo, la Targoviste, mai multe zile inaintea procesului. Eu nu-mi amintesc ceva despre o astfel de agenda, dar nu pot baga mana in foc". La fel de putine lucruri se stiu si despre poseta Elenei Ceausescu, obiect despre care nu s-a mai vorbit niciodata. Este imposibil ca ea, ca femeie, sa fi plecat in bejenie fara sa aiba asupra ei acest accesoriu obligatoriu. Faptul este confirmat si de Mugurel Florescu: "Imi amintesc ca parca avea si o poseta. Da, parca era o poseta de culoare inchisa. Dar concret nu mai stiu nimic despre acel obiect".