x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Secretul lui Henri Coandă. Savantul român a „ascuns” numărul de aur 1,61803 în proiectul avionului cu reacţie! EXCLUSIV

Secretul lui Henri Coandă. Savantul român a „ascuns” numărul de aur 1,61803 în proiectul avionului cu reacţie! EXCLUSIV

de Robert Veress    |    04 Iun 2012   •   19:16
Secretul lui Henri Coandă. Savantul român a „ascuns” numărul de aur 1,61803 în proiectul avionului cu reacţie! EXCLUSIV

Se gaseste in natura, de la vartejurile de apa, la cochiliile melcilor, segmentele furnicii si dispunerea petalelor de trandafiri, iar unii teoreticieni considera ca este 'caramida' intregului Univers. Proportia sa este reprezentata in triunghiul 'de aur', isoscel, al lui Pitagora, in elipsa de aur hindusa, in spirala de aur unde este legat de sirul lui Fibonacci. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibonacci) Vorbim de Phi (Φ), numarul (sau raportul / sectiunea / proportia) de aur – 1,61803, primul numar irational descoperit de omenire.

Anul trecut, unul dintre specialistii Asociatiei Henri Coanda, care avea sarcina sa preleveze cote de pe imaginile primului avion cu reactie fotografiat la Salonul de Aeronautica de la Paris, din 1910, a observat ca, la constructia formei profilului de aripa (sectiunea transversala) au fost folosite de Coanda mai multe forme eliptice. Nu mica i-a fost mirarea, cand a constatat ca raportul dintre raza mare si raza mica a elipsei este chiar... numarul de aur.

Intelegerea faptului ca exista numere precum Φ a pricinuit o adevarata criza filozofica in antichitate, in special printre adeptii lui Pitagora, care considerau ca logica universala se bazeaza tocmai pe inexistenta numerelor irationale.

Mai apoi, Φ a devenit emblematic pentru ilustrii adepti ai ezotericului. Phidias a construit Parthenonul pornind de la raportul de aur. Leonardo da Vinci a pictat, intre altele, 'Mona Lisa', folosind raportul de aur (raportul divin, cum ii spunea). Alti mari artisti, printre care si romanul Brancusi (in celebra sa 'Pasare'), au folosit proportia de aur.

Coanda si Brancusi

Dar preocuprarea lui Coanda pentru numarul de aur nu este chiar o supriza totala, din moment ce savantul a fost prieten bun cu Brancusi. In 1910, la data Salonului de la Paris, Coanda avea doar 24 de ani, insa urmase deja cursurile de sculptura de la Paris din atelierul lui Rodin si se imprietenise cu marele artist roman. Prin Brancusi, cunoscuse proportiile artistice bazate pe armonia universala.

Coanda isi cauta pe atunci suportul tehnic pentru a putea realiza matritele aripilor cu profil gros, care trebuiau sa asigure sustentatia primului avion cu reactie.

Conform studiilor din ultimii ani ale unui colaborator al Asociatiei Henri Coanda din New York, Brancusi l-a ajutat pe Coanda la realizarea formelor din lemn necesare matritelor turbinei primului propulsor aeroreactiv si este posibil ca legatura lor profesionala sa nu se fi oprit aici.

Cum raspunde Romania contestatarilor lui Coanda?

In ultimii ani, in special prin intermediul internetului, au aparut atacuri, unele de o virulenta extrema, care contesta intaietatea lui Henri Coanda in crearea primului avion cu reactie. S-a ajuns pana la contestarea existentei avionului.

Asociatia Henri Coanda a strans o multitudine de dovezi care demonteaza partial aceste atacuri, constituind site-ul www.jet100.com, Prin intermediul acestui site continua sa se stranga alte probe utile.

Insa, asa cum remarca Sorin Dinea, presedintele Asociatiei Henri Coanda, 'Cea mai buna reactie pe care o putem avea este de constituire urgenta a Casei Memoriale Coanda si a unui Muzeu National Henri Coanda in casa familiei sale, unde sa fie stranse toate documentele care acum zac necercetare in depozitele unor muzee din Bucuresti, fara de care nu putem argumenta in totalitate si convingator prioritatile primului avion cu reactie'. Dinea adauga: 'Ceea ce putem afirma cu claritate este faptul ca avionul a fost real si nu o macheta, ca a fost testat chiar inainte de expunerea sa la salonul de la Paris din 1910 si ca nu a zburat in adevaratul sens al cuvantului, ci s-a desprins accidental de sol in tentativa de testare a performantelor primului propulsor cu reactie. Acelasi propulsor a fost instalat si pe sania cu reactie realizata de Coanda in aceeasi perioada'.

×