Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional prezintă noi detalii din plăngerea penală depusă la Parchetul Militar despre cei cinci diplomaţi romăni la Ambasada Romăniei la Bonn, care la inceputul anilor â80 au fost implicaţi in atentate impotriva postului de radio Europa Liberă şi a mai multor disidenţi din Occident la ordinul şefului CIE, Nicolae Pleşită, şi al puterii comuniste.
Jurnalul Naţional prezintă noi detalii din plăngerea penală depusă la Parchetul Militar despre cei cinci diplomaţi romăni la Ambasada Romăniei la Bonn, care la inceputul anilor â80 au fost implicaţi in atentate impotriva postului de radio Europa Liberă şi a mai multor disidenţi din Occident la ordinul şefului CIE, Nicolae Pleşită, şi al puterii comuniste.
PLEŞIŢÃ... ŞI CARLOS. Despre generalul Nicolae Pleşiţă există indicii că a fost coordonatorul atentatelor din 3 şi 4 februarie 1981, coletele-capcană trimise disidenţilor Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu. Cele mai importante informaţii provin de la ofiţerul CIE, Constantin Constantinescu, care a dat declaraţii detaliate serviciilor secrete vest-germane şi despre care se spune că ar fi livrat şi numeroase documente in acest sens. Cert este că pe baza mărturiilor lui, dar şi a datelor strănse de serviciile secrete, cei cinci diplomaţi romăni au fost expulzaţi. Cifrator-şef al Ambasadei Romăniei de la Washington, apoi cifrator-şef la Ambasada Romăniei la Bonn, Constantinescu s-a predat autorităţilor vest-germane şi a dezvăluit identitatea celor cinci diplomaţi implicaţi.
Dan Mihoc, 39 de ani in 1984, secretar II al Ambasadei Romăniei la Bonn. Constantinescu a dezvăluit autorităţilor germane că Mihoc a organizat, impreună cu teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias "Carlos Şacalul", atentatele cu colete explozive, trimise lui Paul Goma, Şerban Orescu şi Nicolae Penescu. Pănă la atentate se pare că a fost ofiţer in cadrul UM 0195. După operaţiunile din februarie 1981, Dan Mihoc a avut o cădere nervoasă şi a fost transferat la o altă unitate, lucrănd incepănd cu anul 1983 la serviciul pentru America de Nord şi la cel pentru Europa Occidentală, se spune in sesizarea IICCR.
Constantin Ciobanu, 40 de ani in 1984, consilier al Ambasadei Romaniei la Bonn, conducătorul rezidenţei de spionaj a Securităţii la Bonn şi şeful "recrutărilor". Constantinescu a declarat că Ciobanu a pus la cale mai multe atentate, printre altele şi cel contra lui Emil Georgescu, fost director la Europa Liberă, injunghiat cu 18 lovituri de cuţit in garajul locuinţei sale din München şi care a decedat aproape un an mai tărziu. Născut la 16 iulie 1935, este fiul lui Ion şi Maria. Pe 7 mai 1979 a fost angajat la MAE in funcţia de consilier la Direcţia Relaţii II. Incepănd cu 10 septembrie 1979 a fost trimis consilier la Ambasada RSR de la Bonn. După expulzarea din Germania a fost transferat la Institutul de Economie Mondială.
Ion Constantin, 38 de ani in 1984, secretar III al Ambasadei Romăniei la Bonn. Sunt indicii că a participat, alături de "Steve" (Johannes Weinrich, adjunctul lui "Carlos"), la plasarea bombei de la Europa Liberă. Potrivit mărturiei lui Constantinescu, Ion Constantin a fost ofiţerul CIE care i-a livrat lui "Carlos" bomba de la Europa Liberă.
Ioan Lupu, 44 de ani in 1984, secretar I al Ambasadei Romăniei la Bonn, traducător oficial al lui Ceauşescu. Sunt indicii că a participat la răpirea şi apoi asasinarea unui emigrant romăn. Conform datelor MAE, Lupu s-a născut la 11 august 1940. Este fiul lui Alexandru şi al Mariei. Cariera lui in minister incepe la 1 septembrie 1965.
Ion Grecu, 40 de ani in 1984, secretar II şi ataşat militar al Ambasadei Romăne la Bonn. Plănuia un atac terorist cu gaze. La fel ca şi Ioan Lupu, a lucrat, se pare, in cadrul unităţii de spaţiu 0199, trecănd apoi la serviciul Europa/ţări germanice.
AFACEREA RITA CORBU. Ion Grecu şi Ioan Lupu sunt identificaţi in rapoarte ale spionajului american drept personajele principale in cazul "RITA-CORBU", ce a constat intr-un atac cu gaze asupra unui cetăţean german de origine romănă, datat 2 mai 1984, se spune in documentul depus la Parchetul Militar. In acest dosar, despre Grecu sunt indicii că a coordonat atentatul impotriva unei foste membre importante a PCR, care ceruse azil politic in Occident după ce fusese marginalizată in Romănia ca urmare a unui aşa-numit "comportament antiromănesc" pe care il manifestase in timpul unei misiuni oficiale in RFG. In aceeaşi operaţiune, Lupu avusese misiunea de a pregăti informativ operaţiunea şi de a distrage atenţia de la Ambasada Romăniei - se arată intr-un document al CIA, citat de IICCR. Intr-un alt caz, care apare tot in documentele CIA, alături de cei doi a fost implicat şi Constantin Ciobanu. Este vorba de planul răpirii a unui fizician romăn, rudă apropiată a unui inalt demnitar comunist, care trebuia să aibă loc in iunie 1984. Tot intr-un raport al spionajului american, Constantin Ciobanu, Dan Mihoc şi Ion Constantin sunt identificaţi drept surse informative in cadrul unui plan de atac cu bombă asupra sediului "Europei Libere", pregătit de unitatea de diversiune a CIE cu indicativul C-428, incepănd din octombrie 1983. Conform sesizării IICCR, există indicii că cei cinci diplomaţi nu numai că au fost implicaţi in organizarea atentatelor, ajutăndu-l pe teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias "Carlos Şacalul", dar puseseră la cale ei inşişi atentate pentru Securitatea romănă.
SECURITATEA ŞI CARLOS. La sfărşitul anilor â70, "Carlos" lucra pentru serviciile secrete ale statelor din blocul comunist şi işi avea cartierul general la Budapesta. El se incadra astfel obiectivului de activitate al UM 0920, fiind un terorist care lucra pentru ţările socialiste, se spune in sesizarea penală a IICCR. "Carlos" a intrat imediat in preocupările USLA, care i-a repartizat dosarul la UM 0920. In 1978, această unitate a inceput să alcătuiască un dosar despre "Carlos" ("Teroristul Carlos"), care cuprindea şi o serie de fotografii ale acestuia. In cadrul larg al aceleiaşi operaţiuni de supraveghere a mişcărilor teroriştilor arabi la adresa Romăniei in care intra şi "Carlos", USLA a alcătuit "planul de acţiune" cu numărul 00334238, semnat de generalul Iulian Vlad, prin care s-a intensificat urmărirea unor terorişti ("Corbul", "Willi", "Şoim", "Husan", "Jivan", "Nana", "Radiologul", "Fanata") care puteau avea legătură cu acţiuni ostile la adresa Romăniei. Una dintre măsurile acestui plan a fost şi intensificarea urmăririi studenţilor arabi, in special irakieni, de la Bucureşti, aşa-numitul plan "Malicius". IICCR precizează că in cadrul Securităţii romăne funcţiona şi o "unitate de lichidări", aşa cum a recunoscut generalul Pleşiţă la audierile in dosarul privind ajutorul pe care i l-a acordat teroristului "Carlos", instrumentat de către justiţia franceză, dar şi intr-o carte de convorbiri. La audierile de la Parchet acum căţiva ani, Pleşiţă a declarat: "Eu i-am schimbat numele şi i-am mai incadrat personal. Serviciul era condus de Nica Sergiu, in prezent decedat, iar misiunea celor din subordinea lui era să-i lichideze pe cei condamnaţi la moarte prin hotărări judecătoreşti definitive şi care erau fugiţi din ţară. Doar militarii care aveau dosar de trădători de ţară au fost urmăriţi si executaţi. Au fost căteva zeci de executaţi de oamenii noştri sau de intermediari, precum «Carlos»". Unitatea care a intrat in contact cu "Carlos" a fost UM 0544/R, care era un serviciu independent in cadrul CIE. In perioada 1981-1982, Pleşiţă a avut mai multe intălniri cu Carlos, urmărind să-l determine să nu intreprindă acţiuni teroriste impotriva Romăniei, acordarea unor facilităţi acestuia la Bucureşti şi cooptarea sa in asasinarea generalui Pacepa.
CONFIRMARE DE LA MaGUREANU. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, confirma, intr-o scrisoare adresată şefului serviciului de securitate de la Europa Liberă, datată 16 iulie 1992, că "a fost contactat la Praga, in anul 1979, teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias «Carlos», solicităndu-i-se sprijinul pentru executarea sentinţei respective" , adică condamnarea la moarte a lui Pacepa. "Carlos" a venit la Bucureşti in martie 1980, iar in aprilie s-a intălnit cu ofiţerii romăni Sergiu Nica şi Ion Deaconescu, probabil şi cu generalul Pleşiţă, cei care se ocupau direct de operaţiunea privind pedepsirea romănilor de la Europa Liberă.
