Semnăturile lui Bold au ţepuit Capitala

Se crede cel mai deştept arhitect din Capitală. A aprobat toate construcţiile-turn ridicate în ultimii ani, însă se dă drept salvator al oraşului. Declară că este scîrbit de locul de muncă, dar nu-i dă mîna să renunţe la un post atît de bănos.

Se crede cel mai deştept arhitect din Capitală. A aprobat toate construcţiile-turn ridicate în ultimii ani, însă se dă drept salvator al oraşului. Declară că este scîrbit de locul de muncă, dar nu-i dă mîna să renunţe la un post atît de bănos. Are o avere impresionantă, în condiţiile în care acum 13 ani, cînd a venit la primărie, era un om sărac. Adrian Bold, arhitectul-şef al bucureştenilor. 

Adrian Bold, arhitectul-şef al Capitalei, este omul căruia i s-a făcut scîrbă de locul de muncă, iar după ce s-a gîndit mai bine, şi-a dat seama că e prea bun pentru a putea fi înlocuit cu altcineva. Aşa că "se sacrifică" şi nu renunţă la funcţia care l-a făcut celebru, dar mai ales bogat, de "dragul bucureştenilor". Poate vă întrebaţi cine este acest personaj. Un om bine conectat în sistem, care timp de 13 ani a stat ascuns, n-a acceptat să apară foarte mult în public, avînd în schimb sub control tot Planul Urbanistic General al oraşului. Nimic nu se construia fără acordul lui. Toate PUZ-urile treceau pe la el sau mai bine zis pe la fimele soţiei sale. Pentru a vă da seama de importanţa funcţiei sale, nu trebuie decît să faceţi o plimbare prin Bucureşti. Clădirile luxoase, înalte din centrul Capitalei poartă semnătura lui. Blocurile-turn care au împînzit Calea Victoriei, Calea Dorobanţi, Piaţa Armenească au fost construite în perioada în care Bold era arhitect-şef. Rolul clădirilor-gigant, departe de a fi unul estetic sau practic, a fost de a aduce cîteva milioane de euro în contul unor oameni de afaceri.

DOROBANŢI. Clădirea de birouri de lîngă Parcul Herăstrău, cunoscută mai bine sub numele de turnul din Piaţa Charles de Gaulle, este departe de a se armoniza cu zona verde pe care o delimitează. În urmă cu ani buni, pe terenul pe care se găseşte acum colosul de beton era un spaţiu verde. Arhitectul-şef a aprobat fără nici o problemă construcţia. Unul dintre inspectorii de mediu de la acea vreme îşi aminteşte că a dat amendă pentru defrişarea a peste 80 de copaci. Sacrificiile cerute de clădire nu au fost puţine. O dată cu ridicarea acestui mamut, problemele nu au încetat să apară. Primarul Sectorului 1 a explicat că numărul de parcări oferite de clădire este insuficient. Astfel, angajaţii obişnuiau să îşi lase maşinile pe Calea Dorobanţi sufocînd traficul. Tocmai pentru a evita această problemă, Primăria Sectorului 1 a fost obligată să instaleze din metru în metru cîte un stîlp care se îngrădească zona şi să o ferească de parcările ilegale.

CALEA VICTORIEI. O dată cu ridicarea clădirilor-turn din Piaţa Victoriei, cotele de poluare au crescut simţitor, mai ales că investitorii n-au păstrat nici un firicel de spaţiu verde. Clădirile au afectat şi pînza freatică. Astfel, subsolurile clădirilor de pe Calea Victoriei au fost inundate. Prin betonarea celor trei-patru niveluri din pămînt ale blocurilor-turn, apa şi-a schimbat direcţia, revărsîndu-se în subsolurile clădirilor din vecini. Domnul Bold, arhitect priceput, după cum se declară, n-a luat în calcul acest lucru, punîndu-şi semnătura pe proiectele mai sus amintite.

O altă afacere a fost colosul de sticlă de lîngă Biserica Armenească care a fost ridicat pe albia rîului Bucureştioara. Din cauza terenului nisipos, avizul pentru construcţie ar fi trebuit să stabilească reguli mai mult decît exigente. Asta pentru că terenul nu ar putea suporta o construcţie atît de grea. La vremea respectivă a fost un întreg scandal pentru că blocul-turn a afectat foarte tare clădirea Bisericii Armenească, de care era lipit, dar şi un bloc învecinat. Oamenii care locuiau în zonă au făcut petiţii peste petiţii, rămase însă nerezolvate.

"Toate aceste clădiri s-au ridicat banditeşte, peste noapte, încălcînd legislaţia, fără ca pe acele panouri să scrie clar scopul şi durata şantierului. De exemplu, în faţă la Romexpo se vor construi două blocuri-gemene. Acolo au fost defrişaţi mai mulţi copaci, iar pentru primirea acordului de mediu au depus documentaţia după ce au pus la pămînt pomii. Au primit amendă să planteze în schimb 200 de copaci, dar asta nu rezolvă problema spaţiului verde din Capitală", explică Niculae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele ONG-ului Eco-Civica. Zona din vecinătatea Casei Presei va avea trei blocuri-turn aprobate prin amabilitatea autorităţilor locale. Două dintre acestea în faţa Romexpo şi al treilea pe Bulevardul Poligrafiei. Peste 200 de copaci au fost tăiaţi.

SFÎNTUL IOSIF. Catedrala va fi practic sufocată de blocul de 75 de metri. Zeci de manifestanţi au cerut stoparea lucrărilor. De altfel, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a dat în judecată instituţiile vinovate de gigantul din centrul Capitalei. Aici, cheia afacerii a stat tot în mîna arhitectului-şef, Adrian Bold. În 2000, el a semnat avizul de urbanism pentru o clădire de birouri. În 2005, însă, după ce Adriean Videanu a ajuns primar general, arhitectul-şef a prelungit avizul acordat, modificînd substanţial indicatorii urbanistici şi încălcînd evident PUZ-ul existent.

Cartierul Primăverii

Averea arhitectului-şef a crescut precum Făt-Frumos. I se potriveşte de minune zicala: "A crescut într-un an cît alţii în 10." Dacă în urmă cu 13 ani cînd s-a angajat la Primăria Capitalei avea doar un apartament cu două camere, acum averea sa este una impresionanată, conform ziariştilor de la Cancan. Există şi o explicaţie, în 1995 era un simplu profesor de arhitectură. De cîţiva ani este arhitect-şef al Bucureştiului şi a avut dispoziţie Planul Urbanistic General. Una din vilele sale de lux este în Primăverii, în Strada Cehov nr. 8 (foto).

Casa Presei Libere

Cheia succesului arhitectului-şef al Capitalei, Adrian Bold este soţia sa, Maria Bucur, care nu i-a preluat numele tocmai pentru a proteja afacerile familiei. La firma sa, SC Tehno-Design, specializată în consultanţă, au apelat toţi cei care voiau să ridice proiecte imobiliare în Capitală. Revenind la avere, cei doi soţi mai au încă două vile în Strada Tipografiei 29-31 (foto). Reporterii ziarului Cancan l-au surprins pe Adrian Bold în timp ce trecea pe la proprietatea sa de lîngă Casa Presei.

Predeal

Pentru că momentele de relaxare sînt unice la munte, Adrian Bold şi-a construit o super vilă în Predeal, pe strada B.P. Haşdeu nr. 26 (foto 1). Pentru că nu este gata, arhitectul-şef se mai duce din cînd în cînd să verifice şantierul. Pe lista de proprietăţi se mai numără şi cîteva apartamente pe Strada Brezoianu, unul în zona Unirii, dat de Primăria Generală pe semnătura lui Băsescu. Mama sa locuieşte, şi ea, într-o vilă de lux din buricul oraşului, pe Strada Uruguay.