Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În '90, România se putea lăuda cu faptul că deţine zeci de institute de cercetare şi mii de cercetători deprinşi cu zăvorul şi ţarcul de fier al fostului regim. Această materie cenuşie disponibilă deodată pe piaţa mondială a creierelor a atras atenţia centrelor similare din Vest. Se deschisese sezonul la "vânătoarea de creiere" din Estul sălbatic, ex-comunist! Iar ofertele nu au întârziat să apară. Tentaţiei de a lucra într-un mediu ştiinţific de vârf şi remuneraţia pe măsură i-au răspuns mulţi.
Nicolae Robu, actualul rector al Universităţii "Politehnica" Timişoara (UPT), a rezistat cântecului de sirenă. Profesorul timişorean este însă o lăudabilă excepţie printre colegii care regretă acum că "n-au plecat la vreme" din ţară: a reuşit să facă şi face în România cercetare de nivel mondial cu finanţări europene.
În 1990 Nicolae Robu era un tânăr cadru universitar la Politehnica timişoreană. "La prima mea ieşire în Franţa, povesteşte acum, am văzut pe viu care era diferenţa între societatea noastră şi cea occidentală, între condiţiile de a face educaţie superioară şi cercetare de la noi şi cele de-acolo, între cercetarea efectivă pe care-o făceam noi şi cea pe care-o făceau colegii noştri occidentali - era diferenţa dintre «aerobic» şi gimnastica de performanţă..."
Provocarea de a părăsi România a apărut firesc, mai ales că mulţi dintre colegii săi, unii dezamăgiţi de "demagogia şi populismul" ce-şi făcuseră loc pe scena politică, au ales atunci să-şi croiască un destin... în Occident. A rămâne i s-a părut însă profesorului Robu o provocare şi mai mare: "Aveam sentimentul că acasă viaţa mi-ar putea oferi mult mai multe provocări, pentru că erau de făcut mult mai multe lucruri decât «dincolo», în ţările aşezate. Şi nu orice lucruri... Ci lucruri istorice... Ce mai, ca să o spun pe şleau: aveam sentimentul că aici, alături de concetăţeni, voi putea fi nici mai mult, nici mai puţin decât... făptuitor de istorie".
Contactul cu atmosfera de lucru din universităţile vestice a fost revelator pentru Nicolae Robu. Din acel moment, vechiul său vis de a face performanţă în cercetare şi profesorat a pălit în faţa aceluia de a deveni "un important contributor la «up-date»-area învăţământului românesc de Automatică şi Calculatoare". Şi-a propus, acum 20 de ani, "modernizarea Universităţii «Politehnica» din Timişoara şi propulsarea ei în circuitele internaţionale de înaltă altitudine; trecerea la reformarea sistemului românesc de învăţământ, în ansamblul său".
Primele roade ale acestei schimbări de viziune au fost culese chiar în anul 1990. La iniţiativa lui Nicolae Robu a apărut prima facultate înfiinţată după schimbarea regimului, Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Timişoara. Şi, în acelaşi an, 1990, Robu a devenit cel mai tânăr prorector din ţară, funcţie pe care a ocupat-o preţ de două mandate. Lectura cărţii "Misiunea Universităţii" a lui José Ortega y Gasset a reprezentat pentru el o altă întâmplare revelatorie: "M-a fascinat, pur şi simplu. Eram şocat cât de actuale erau toate ideile acestui genial om şi m-am angajat faţă de mine însumi să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a le promova în Universitatea «Politehnica» din Timişoara şi în învăţământul românesc, în general".
Concret, în anul imediat următor, profesorul Robu a iniţiat şi a realizat reformarea planurilor de învăţământ în Automatică şi Calculatoare. Eforturile sale din anii următori sunt cuantificabile nu numai în reformarea învăţământului univesitar tehnic, ci şi sub aspect financiar. În ultimii 20 de ani, în calitate de director de proiecte, managerul de proiect Nicolae Robu a atras fonduri europene în valoare de 19 milioane de euro plus alte 200 de milioane de lei atraşi ca rector. Ne-a mărturisit că lucrurile la care a visat începând cu 1990 s-au înfăptuit în mare parte: "Dar au fost necesari ani şi ani de muncă, de perseverenţă, de dăruire şi - cuvântul nu-i prea tare, vă asigur - de sacrificii".
Astăzi, la Timişoara, se află în derulare unul dintre cele mai spectaculoase proiecte iniţiate de Nicolae Robu. Este vorba despre Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile, în valoare de 64.314.030 lei, proiect finanţat din bani europeni nerambursabili în proporţie de peste 80%.
Realizări
"Din postura de rector, am reuşit mult mai bine să-mi promovez ideile în planul organizării şi funcţionării universităţii, al conţinutului actului educaţional şi al celui de cercetare, al statutului studentului şi dascălului în universitate, dar şi în privinţa infrastructurii universităţii. Am reabilitat şi modernizat zeci de clădiri, reprezentând spaţii de învăţământ, cămine, cantine, săli de sport, am echipat la zi peste 300 de laboratoare, am construit o bibliotecă ultramodernă (încă nu e dată în folosinţă), un complex de bazine de înot, două baze sportive, un parc. Şi mai am în plan să creez o Casă de Cultură a Studenţilor din Universitatea «Politehnica» din Timişoara, centrul nostru universitar rămânând fără aşa ceva" - Nicolae Robu, Rector UPT
