x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sfârşitul carierei unui ambasador neobişnuit

0
Autor: Cristina Diac 28 Mai 2010 - 00:00
Sfârşitul carierei unui ambasador neobişnuit Emanuel Pârvu/Mediafax


Alexandru Paleologu a fost rechemat în ţară pentru că se declarase reprezentantul demonstranţilor din Piaţa Universităţii



La sfârşitul lui mai, Alexandru Paleologu primea la ambasada din Paris telegrama prin care i se anunţa rechemarea sa definitivă din postul de ambasador al României în Franţa.

Din postura de reprezentant al statu­lui român, ambasadorul Paleologu se pronunţase public, în repetate rânduri, împotriva unor decizii ale puterii de la Bucureşti. De pildă, se declarase solidar cu manifestanţii din Piaţa Universităţii şi se autointitulase "ambasadorul golanilor".

Mo­nar­hist, criticase decizia Bucureştiului de a nu-l primi în ţară pe Regele Mihai. Puterea de la Bucureşti şi Ion Iliescu au fost prea puţin încântaţi de opiniile diplomatului. La câteva zi­le după anunţarea rezultatului ofici­al al alegerilor, ambasadorul Paleolo­gu a fost rechemat în ţară definitiv.

Alexandru Paleologu nu era di­plo­mat de carieră. Fusese trimis în di­plomaţie de regimul Ion Iliescu. L-a recomandat probabil statutul de intelectual, de vlăstar al vechii aristocraţii şi, nu în ultimul rând, aura de disident.

Despre cele patru luni petrecute în diplomaţie, Alexandru Paleologu a vorbit cu jurnaliştii francezi Marc Semo şi Claire Trean. Convorbirile au fost reunite în volumul "Minunatele amintiri ale unui ambasador al go­la­ni­lor", apărut în Franţa la sfârşitul lui 1990 şi în România un an mai târ­ziu.

În faţa celor doi jurnalişti, Paleologu şi-a exprimat opiniile despre diplomaţi şi diplomaţie şi şi-a explicat neobişnuitele gesturi. Despre di­plo­maţi, bunăoară, credea că nu este bine să fie nişte profesionişti în ade­vă­ratul sens al cuvântului, "să nu se prea omoare cu firea şi mai ales să nu facă exces de zel". Îi displăceau, de asemenea, abordările prea "teh­no­cra­te".

Regimului care-l făcuse am­ba­sa­dor credea că nu îi datorează mai ni­mic. Când şi-a prezentat scrisorile de acreditare, a povestit Paleologu, i-a spus preşedintelui François Mitterrand că reprezenta o putere provizorie, dar că se voia, "mai presus de orice, ambasadorul tinerilor care doborâseră dictatura şi care din aprilie 1990 au început să ocupe Piaţa Universităţii".
"Loialitatea mea se îndrepta spre aceşti tineri, s-a explicat Alexandru Paleologu, spre aceşti intelectuali care voiau şi încă mai vor ca sfârşitul tiraniei lui Ceauşescu să însemne ceva mai mult: să însemne sfârşitul unui întreg sistem."

Vădit nemulţumiţi de rebelul ambasador, reprezentanţii noii pu­teri l-au convocat la Bucureşti pentru discuţii. "Simţeam că revocarea mea fusese hotărâtă deja, le-a spus Paleologu ziariştilor francezi, dar că va fi amânată până după alegeri." De la aeroport, s-a oprit direct la Ministerul de Externe.

Imediat l-a primit Sergiu Celac, ministrul de Externe din acea perioadă. Au "flecărit agreabil" mai multe ore în jurul unui pahar cu whisky. "Nu mi-a pus nici o întrebare despre situaţia din Franţa, iar eu m-am abţinut să fac orice remarcă sau comentariu cu privire la ce se întâmpla în România, a descris ambasadorul tonul discuţiilor. (...) La sfârşitul întrevederii, mi-a su­gerat posibilitatea altor funcţii înalte, care m-ar fi obligat mai puţin la soli­da­ritate politică cu Guvernul."

A doua zi a conversat cu preşedintele Iliescu. "M-a primit foarte zâmbitor, şi-a amintit Paleologu, spunându-mi de la bun început că nu trebuie totuşi să uit că, fiind am­ba­sadorul României în Franţa, re­pre­zint o politică de stat şi că trebuie, totuşi, să o apăr, să o promovez, şi nu să o critic în mod public. Eu i-am răspuns: «Domnule preşedinte, un di­plomat nu e un papagal, el se gă­seş­te adesea în situaţii neprevăzute, când ho­tărăşte asupra atitudinii pe care o con­sideră cea mai adecvată şi mai fa­vorabilă intereselor ţării sale."

I-am amintit că încă de la numire îl prevenisem că nu voi renunţa la independenţa mea de spirit, nici la felul meu deschis de a vorbi. Tot foarte cordial, m-a întrebat atunci de ce îi sunt atât de ostil. I-am răspuns că sunt numai împotriva unora dintre acţiunile sale, care mi s-au părut inoportune, dacă nu chiar dăunătoare pen­tru interesele ţării. Am evocat Târgu-Mureşul şi celelalte episoade despre care am vorbit. Am insistat asupra vizei refuzate în ultima clipă Regelui Mihai, care voise să vină în ţara lui pentru a petrece Paş­te­le, dar fusese împiedicat să o facă. Ion Iliescu s-a arătat mirat că, "fiind mo­nar­hist, accept să reprezint o re­pu­bli­că. (...) Trebuie să recunosc că în­tâl­ni­rea s-a încheiat foarte cordial. Sim­ţeam că soarta îmi este pe­ce­tlui­tă".

Într-adevăr, nu s-a înşelat. Bu­le­ti­nele de ştiri de la 29 mai au anunţat sec şi fără alte explicaţii că "am­basadorul Alexandru Paleologu a fost rechemat definitiv în ţară, în­che­indu-şi misiunea în capitala Fran­ţei".


"Ambasadorul golanilor" se trăgea dintr-o veche familie boierească

Alexandru Paleologu s-a născut în 1919 la Bucureşti, într-o veche familie boierească, aparţinând elitei bucureştene a vremii. Tatăl său, Mi­hail, era de profesie avocat. A urmat cursurile Liceului "Spiru Haret" şi ale Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti, dar nu a profesat niciodată. După 1945 a lucrat un an în Ministerul Afacerilor Externe, a studiat trei ani regia şi teatrologia la Institutul de Teatru, a lucrat ca asistent de regie la Teatrul Naţional şi la Teatrul Ar­matei din Bucureşti. De teamă să nu fie arestat, în 1950 s-a "autoexilat" din Capitală şi timp de cinci ani a trăit ascuns, sub identitate falsă. Parte din perioada "clan­destinităţii" şi-a petrecut-o la Câmpulung Muscel, unde s-a apro­piat de Constantin Noica, aflat acolo cu domiciliu obligatoriu. În acest timp, împotriva sa nu s-a pronunţat vreo condamnare, nici mă­car în lipsă. În 1955 s-a întors în Ca­pitală. După un an a fost angajat la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române ca şi cercetător în do­me­niul artei bizantine. După pro­priile mărturisiri, era "complet ignorant în materie". Ob­ţinuse postul graţie relaţiilor de fa­milie: tatăl lui fusese prieten cu compozitorul Mihail Jora, care l-a recomandat academicianului Alexandru Oprescu, la acea dată directorul Institutului de Istoria Artei. Astfel, absolventul de Drept care-şi încercase până atunci norocul în felurite meserii - de la diplomat la achizitor de materiale pe şantier - a început o carieră de istoric al artelor. În 1959 a fost ares­tat şi condamnat la 14 ani de muncă silnică în ceea ce s-a numit ulterior "procesul grupului Noica-Pillat". Condamnaţii în acest lot au fost acuzaţi că citiseră scrieri ale lui Emil Cioran, autor interzis în Ro­mâ­nia acelor ani. A fost graţiat în 1964, o dată cu majoritatea deţinuţilor politic. La ieşirea din închisoare s-a an­gajat să colaboreze cu Securita­tea, după cum avea să măr­tu­ri­seas­că la începutul anilor '90. A fost rean­gajat la Institutul de Istoria Artei, secţia Teatru. Între 1967-1970 a lucrat ca secretar literar al Teatrului C.I. Nottara din Bucureşti, post "de răspundere", care presu­punea alcătuirea repertoriului, ale­gerea pieselor, menţinerea le­găturii cu autorii dramatici. În 1970 a fost angajat de Marin Preda ca redactor la Editura Cartea Româ­nească, unde avea să lucreze şase ani, până la pensio­nare. În plan literar a debutat ca licean, colaborând la diverse pu­blicaţii, precum Universul literar şi Gândirea. A reluat acti­vitatea pu­blicistică după ieşirea din în­chisoare, în 1964, scriind la diverse gazete lite­rare. A debutat editorial în 1970, la 51 de ani, cu volumul de studii şi eseuri "Spiri­tul şi litera", pentru care a primit Pre­miul Uniunii Scriitorilor. Breasla scriito­ri­ceas­că i-a mai re­cunoscut me­ritele încă de două ori, în 1978, pentru volumul "Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu", şi în 1983, pentru "Al­chimia exis­tenţei".
Citeşte mai multe despre:   Piata Universitatii,   acum 20 de ani,   alexandru paleologu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de