Şi fără maşină, şi cu banii luaţi

Pentru că nu ai încredere în băieţii coloraţi din Târgul Vitan şi îţi arde buza după o maşină la un preţ cât de cât rezonabil, tragi concluzia că o maşină "de la nemţi" ar fi exact ceea ce îţi trebuie. În căutare de chilipiruri şi cu capul plin de poveşti intri pe internet să-ţi găseşti maşina ideală. Dacă nu caşti ochii, poţi rămâne şi bătut, şi fără maşină, şi fără bani.

Pentru că nu ai încredere în băieţii coloraţi din Târgul Vitan şi îţi arde buza după o maşină la un preţ cât de cât rezonabil, tragi concluzia că o maşină "de la nemţi" ar fi exact ceea ce îţi trebuie. În căutare de chilipiruri şi cu capul plin de poveşti intri pe internet să-ţi găseşti maşina ideală. Dacă nu caşti ochii, poţi rămâne şi bătut, şi fără maşină, şi fără bani.


Nu ai bani de una nouă şi, după cum îţi spuneam, băieţii din Vitan nu îţi inspiră încredere. Nu te pricepi cine ştie ce la maşini, însă ai tot auzit de maşini cu kilometrajul "aranjat". Nu vrei cine ştie ce "sculă", dar ai auzit că Golful este o maşină robustă şi fiabilă. Vrei ceva care nu a fost rulat prin România (deh, gropile!), aşa că ai o singură şansă: să-ţi iei o maşină "de la nemţi".

Nemţii sunt nemţi şi nu dau ţepe – crezi tu –, aşa că într-un acces de optimism începi să monitorizezi site-urile gen www.mobile.de sau www.autoscout24.de, în speranţa că vei găsi maşina perfectă. Iar ea, zâna, nu întârzie să apară.

MIRAJUL. Este un fel de Pamela Anderson. Nu este virgină, nu mai are 20 de ani, dar se ţine bine. Are toate dotările pe ea şi este la primul proprietar, iar kilometrajul nu este dat peste cap. Şi, mai mult, este accesibilă! Visul oricărui bărbat! Este un Golf V de 140 CP, vechi de numai trei ani. Neagră, impecabilă, sub 40.000 de kilometri. Iar atuul principal: 6.000 de euro! Dacă maşina asta ar fi nouă, ar costa cel puţin 17.000 de euro, iar celelalte automobile similare sunt pe www.mobile.de la peste 13.000 de euro. Orbit de acest chilipir, începi să-ţi faci planuri. Cum să ajungi în Germania în timp-record, cum să strângi banii, dar mai ales cum să faci să nu descopere altul automobilul şi să ţi-l sufle. Primul pas: dai un mail la adresă pentru a afla amănunte: maşina a fost lovită, unde este, de ce este atât de ieftină.

Îţi răspunde a doua zi un tip. Stephen Goss este sales manager la o firmă din Marea Britanie, Straight Eight International. Extrem de politicos, te felicită că ai făcut alegerea cea mai bună şi îţi spune că maşina este încă în vânzare. Ţi s-a luat o piatră de pe inimă. Maşina este neatinsă şi (deşi eşti în UK) are volanul pe stânga. Se află la sediul companiei din Londra 156-160 GoldHawk Road, în West Kensington, şi... te aşteaptă.

Amabil, Stephen îţi explică şi de ce preţul este practic la jumătate faţă de celelalte maşini de pe mobile.de: a fost luată la o licitaţie. Pentru că posesorul ei nu a putut să-şi plătească ratele la HSBC Bank, maşina a fost confiscată şi vândută la licitaţie. Conform legilor din Marea Britanie, dacă ei ar vinde maşina la un preţ mai mare, ar trebui să plătească taxe foarte mari. Şi, pentru a te convinge, Stephen îţi dă şi adresa unui site unde poţi verifica datele companiei (un fel de Registrul Comerţului) şi faptul că aceasta are în proprietate respectivul autovehicul. Multitudinea detaliilor parcă-parcă te-ar convinge. Ele însă sunt construite pentru a te face să scapi esenţialul şi a te convinge că ai de-a face cu un dealer foarte serios.


ANCHETÅ. Câteva suspiciuni există, aşa că poţi începe mica ta anchetă.
Nu cunoşti legile din Marea Britanie. Dar parcă era mai logic ca Stephen ăsta să aibă o adresă gen StephenGoss@straighteight.com, şi nu straight.eight.international. ltd@gmail.com. Nu de alta, dar pe Gmail poţi să-ţi faci şi adresa Pamela.Anderson@gmail.com în cazul când nu este dată. Aşa că începi să verifici existenţa firmei.

Firma Straight 8 International chiar există şi are sediul la Londra. Mai mult, chiar se ocupă de maşini şi are adresa menţionată mai sus. Vinde însă Bentley, Aston Martin, Rolls Royce, Porsche, Mercedes. Găseşti chiar un Rolls Royce Phantom (de care şi-a luat Diaconescu, argument sigur să nu-ţi cumperi şi tu) la 219.000 de lire sterline... dar nici un Golf.
Începi să te gândeşti de ce o companie ar lua o maşină la licitaţie şi ar vinde-o la acest preţ. Aşa că mai strici un mail pe băieţii de la Streight pentru a verifica existenţa lui Stephen. În nici cinci minute îţi sosesc două răspunsuri. Primul e trimis de pe un BlackBerry, semn că posesorul chiar s-a grăbit să-ţi răspundă: "Maşina este falsă. NU avem această maşină la vânzare". Al doilea... este semnat chiar de Stephen Goss. ADEVåRATUL Stephen Goss. "Bună. Te păcăleşte! NU îi trimite nici un ban. Foloseşte datele noastre pentru a te înşela. Du-te la poliţie!"

Aşadar, Stephen (al nostru) a împrumutat nu numai datele unei firme din Londra, dar s-a substituit şi unei persoane care chiar lucrează pentru acea firmă.


TÅLHÅRIE. Dar cum avea Stephen de gând să mă păcălească? Mă prefac disperat să vin să văd maşina şi îl întreb ce pot face să o rezerv... Foarte pe fază, Fake Stephen îmi răspunde. Nici măcar nu-mi cere să-i trimit bani de rezervare. Este mult prea subtil pentru a cere 500 de euro de rezervare, direct pe adresa lui (şi unde l-ar putea aştepta la o adică poliţia). Şi apoi Stephen nu se mulţumeşte cu puţin. De ce să vrea de la tine 500, când poate să-ţi ceară 3.000 de euro? Este încă o dată politicos, te felicită din nou pentru alegerea făcută. Îţi explică faptul că trebuie să te duci cu un prieten la un birou MoneyGram. Prietenul tău va expedia pe adresa ta (presupunând că tu vei fi la Londra în acel moment) suma de 3.000 de euro. Practic sunt nişte bani autoadresaţi. Astfel el, Stephen, nu va primi nici o liră (încă un semn de bună-credinţă), însă se va asigura că intenţiile tale sunt serioase. Faxul tranzacţiei urmează să îl trimiţi lui, urmând să îi comunici şi data şi ora la care vei ajunge, pentru că, de ce nu, sunt nişte oameni civilizaţi şi... maşina firmei te va aştepta la aeroport. Va putea Stephen să ridice banii numai cunoscând codul tranzacţiei? Unde te va duce maşina firmei? Va încerca întâi să ridicaţi cash de la MoneyGram suma de 3.000 de euro sau se va mulţumi cu ceilalţi 3.000 de euro cash pe care îi vei avea asupra ta? Nu se ştie. Poate că îi va vrea şi pe unii, şi pe ceilalţi şi îţi va vinde o maşină care nu îi aparţine. Cert este că, ajungând în UK, vei fi pe terenul lui Stephen, iar acolo el se va descurca, iar tu vei rămâne şi fără bani, şi fără maşină.


PS. I-am scris lui Stephen că nu am în prima fază 3.000 de euro, ci doar 2.450. A fost mulţumit şi cu ei... Mă aşteaptă.

Prea frumos să fie adevărat

Acesta este numai unul dintre modurile de operare ale celor care dau "ţeapă". În general, trebuie ştiut că nu este bine să te arunci la primele maşini, la cele mai ieftine sau la cele ale căror preţuri sunt vizibil diferite faţă de restul plutonului. Nu trebuie să dai nici un fel de bani în avans, chiar dacă aceşti bani reprezintă o "taxă de rezervare", o parte din preţul vehiculului sau "transportul" (pentru că unii te tentează, spunându-ţi că ar putea să te scutească de o călătorie şi să ţi-o aducă acasă). Credibilitatea fiecărui vânzător trebuie verificată, pentru că şi la o verificare mai puţin atentă sunt detalii pe care le poţi descoperi şi te poţi lămuri. Este de preferat să trataţi numai cu firme specializate. Încercaţi înainte de a pleca să faceţi un precontract. Ajungând în Germania te poţi pomeni că maşina "tocmai a fost dată", dar că dealerul are altceva pentru tine, evident la un preţ mai mare. Erai chitit să-ţi iei maşină, aşa că te gândeşti că te întorci în ţară cu coada între picioare, cedezi psihic şi... te arunci la ce-o fi. De asemenea, o minimă documentare pe unele forumuri româneşti (forum.softpedia.com) sau pe forumurile auto dedicate unor mărci de autovehicule te poate ajuta. Asta ca să-ţi faci idee cum gândesc "băieţii" şi cât de departe de realitate poţi fi.

Un alt "chilipir"...

Un Seat diesel, 26.000 km, 150 CP, nici trei ani vechime, la 4.900 de euro? Un chilipir. În fapt, este o altă ţeapă. Peter James Crumm povesteşte că s-a mutat în Marea Britanie şi este nevoit după divorţ să renunţe la maşină, pentru că nu se poate descurca, întrucât are volanul pe stânga. Se pierde în amănunte, dă cât mai multe detalii, doar-doar "pui botul".