Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Marta del Castillo Casanueva, in varsta de 17 ani, 1,65 m inaltime, ochii verzi. Ultima oara a fost vazuta pe 24 ianuarie 2009, la orele 21:30. Purta blugi, o bluza alba cu maneci roz, o jacheta de catifea nearga si o esarfa roz. Va rugam, daca ati vazut-o, sa sunati imediat la 091".
Afise cu anuntul acestei disparitii au stat lipite, luni la rand, pe stalpii lampadarelor, pe pereti si-n statiile din Sevilla. La cinci zile dupa ce ea a disparut, povestea Martei a facut inconjurul lumii. Colegi de clasa, prieteni, vecini de cartier, dar si oameni care n-au cunoscut-o niciodata s-au mobilizat pentru ea, intr-un numar coplesitor. Anuntul disparitiei a devenit viral pe internet, iar numarul voluntarilor care s-au oferit sa lipeasca afise pentru gasirea fetei a inregistrat o premiera: niciodata Spania nu se mai mobilizase astfel pentru o persoana disparuta.
Pe 30 ianuarie 2009, mobilizati prin retelele de socializare pe internet, 3000 de oameni au demonstrat in Sevilla, cerand politiei sa se implice in rezolvarea acestui caz. Si, pentru prima oara, s-a strigat "Todos somos Marta". "Toti suntem Marta". Pe 7 februarie, o demonstratie similara a scos in strada alte mii de oameni.
Pe 13 februarie 2009, fostul prieten al Martei, Miguel Carcano (20 ani), a recunoscut ca a ucis-o. El era cel care spusese ca a vazut-o ultima oara pe Marta la 21:30. Mintise. Curand, alti doi prieteni de-ai sai aveau sa marturiseasca politiei ca au fost complici la ascunderea cadavrului. Vestea ca Marta a fost ucisa, imprejurarile, nici acum pe deplin elucidate, in care s-a produs tragedia si refuzul suspectilor de a spune unde este cadavrul au marit impactul emotional al cazului. Solidaritatea spaniolilor cu familia Martei a crescut, devenind neconditionata. Ancheta penala, si apoi procesul s-au desfasurat sub o extraordinara presiune a strazii, transmisa si amplificata de mass-media.
Familia Martei a initiat o campanie de strangere de semnaturi pentru un referendum care sa reintroduca pedeapsa cu inchisoarea pe viata. Pe 21 februarie 2009, circa 5000 de oameni au demonstrat la Madrid avandu-i in frunte, in primele randuri, pe parintii fetei ucise. Cateva zile mai tarziu, premierul de atunci al Spaniei, Jose Luis Rodriguez Zapatero, s-a intalnit cu ei, pentru a le declara sprijinul si simpatia. Dar si pentru a le aminti ca inchisoarea pe viata nu e posibila, ea fiind eliminata din 1978, odata cu intrarea in vigoare a actualei Constitutii. Pe 4 martie 2011, liderul Partidului Popular din Spania, Mariano Rajoy (actualul premier al Spaniei), a vizitat si el familia Martei si a introdus apoi sentinta pe viata in manifestul sau electoral pentru alegerile din 2011.
Curand, au aparut tricouri, insigne si lumanari cu chipul fetei ucise si cu sloganul "Todos somos Marta". Prietenii au postat anunturi pe reteaua sociala MySpace, s-au creat pagini pe Facebook, iar pe YouTube au fost urcate fotomontaje cu fotografiile fetei. Sute de utilizatori de internet s-au alaturat campaniei, iar in localitati din intreaga Spanie, dar si din America Latina sau din Europa, au aparut afise prin care se cere "Justitie pentru Marta".
In memoria Martei del Castilllo au fost scrise melodii si piese de teatru, au fost facute procesiuni inaintea sarbatorilor de Paste, au fost organizate concerte, pe strada sau in sali pline de spectatori. Mai multi cantareti din Spania au scos, in scop caritabil, un album intitulat "Cantece pentru Marta". Spaniolii doneaza bani, intr-un cont special deschis, pentru a sprijini demersurile parintilor fetei, iar pe Platforma online creata pentru Marta del Castillo sunt afisate platile efectuate catre avocati si dovada achitarii altor taxe judiciare.
Pe 13 ianuarie 2012, Tribunalul Provincial din Sevilla i-a achitat pe trei dintre inculpati, condamnandu-l doar pe Miguel Carcano la 20 de ani de inchisoare. Procurorii cerusera 52. Spaniolii s-a revoltat si au iesit in strada, cu miile, in 40 de orase din Spania. Pe 24 ianuarie 2012, cand au comemorat trei ani de la uciderea ei, 40.000 de oameni au scandat "Todos somos Marta" pe strazile din Sevilla. O extraordinara lectie de democratie si de solidaritate. Dovada unui popor viu, care a infiat durerea unei familii, identificandu-se cu parintii tinerei ucise.
In Romania, cazurile similare sunt trecute cu vederea. Daca, prin absurd sau din lipsa de subiecte, ele ajung intr-o zi tema de dezbatere, atentia vorbitorilor se concentreaza pe intrebari cu caracter retoric, de tipul "ce cauta fata, singura, la acea ora, in casa unui fost prieten?", "cat de libertin era comportamentul ei?" si "oare nu e fugita in lume, cu un alt baiat?". Spaniolii n-au pus niciuna din aceste intrebari inutile si nici n-au stat in casa, spectatori de ocazie la tragedia altora. Au iesit pe strada, constienti fiind ca ce i s-a intamplat Martei s-ar putea intampla, intr-o zi nenorocita, cu fiecare dintre copiii lor.
Spirit civic pe stadioanele de fotbal
La cinci zile de la disparitia Martei, pe 29 ianuarie 2009, Real Betis a intrat pe teren, in meciul din Copa del Rey jucat impotriva celor de la Mallorca, purtand tricouri cu chipul fetei si mesajul "Por favor, gue vuelva Marta" ("Va rugam, aduceti-o pe Marta"). Fotbalistii de la FC Sevilla au preluat ideea si s-au alaturat si ei campaniei.
In februarie 2009, in meciul cu Racing Santander, fotbalistii de la Real Madrid au intrat, la randu-le, pe un stadion plin cu 73.000 de spectatori, imbracati cu tricouri pe care, sub chipul Martei, era scris: "Todos somos Marta".
Cazul Martei a ajuns insa dincolo de granitele Andaluziei. Intreaga tara a fost miscata de disparitia si, apoi, de moartea tinerei de 17 ani, iar la meciul amical contra Angliei din 12 februarie 2009, nationala Spaniei a iesi la incalzire purtand aceleasi tricouri albe devenite simbol: sub poza fetei era scris "Todos somos Marta. Te esperamos" (Toti suntem Marta. Te asteptam").
