x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

SIGURANŢĂ ŞI ÎNCREDERE/AN-uri puse de anchetatori în cârca minorilor (II)

0
Autor: Paula Anastasia Tudor Andreea Sminchise 13 Feb 2009 - 00:00
SIGURANŢĂ ŞI ÎNCREDERE/AN-uri puse de anchetatori în cârca minorilor (II)


În Mediaş, poliţiştii rezolvă dosarele ce zac clasate cu autor necunoscut punându-le în cârca unor copii. Minorul oricum nu răspunde penal. Iar procurorii le cântă în strună şi le confirmă soluţiile bazându-se pe "indicii" şi "moduri de operare". Mai puţin pe probe, care nu există.



Despre Sorin C., colegii de la Centrul de Reeducare Buziaş spun că ar fi recunoscut cele mai multe fapte pe care nu le-a comis. Mama lui, Liliana, susţine însă că numai anturajul e de vină. Că cei mai mari decât el îl puneau să fure şi îl băteau, ca să ia faptele lor asupra lui. Îi "explicau" că e mic şi nu răspunde penal. "De câte ori l-a luat garda, de-atâtea ori am fost acolo. La toate declaraţiile. Şi-i întrebam: «Tot numai el?!». Şi-mi ziceau: «Păi, dacă el îi fraier şi nu ne spune cine, apăi să le ia el pe toate!»", povesteşte Liliana.

Sorin nici nu mai ştie exact câte infracţiuni a comis. "Multe... intrări în casă, furturi... Da' am recunoscut şi ce nu furam eu." Spune că a făcut-o şi la sugestia băieţilor mai mari, dar şi sub ameninţarea poliţiştilor. "Ăia mai mari spuneau să iau fapta lui pe mine, că-mi dă bani... Când am început să fur am fost cu unul mai mare decât mine. A fost şi el aici. Am luat şi pentru el, că era mai mare şi pica. Voiam eu să iau, că era ca un frate pentru mine. Poliţia îmi spunea să iau fapta asta pe mine, că n-are ce să-mi facă, că-s sub 14 ani... Mai luam şi bătaie din când în când." Apreciază că faptele pe care le-a recunoscut, deşi nu le-a comis, "nu sunt aşa multe... vreo 50... Îmi dicta poliţistul declaraţia... Şi pe urmă la reconstituire. Se mai întâmpla să mai greşesc... Că o dată era o maşină, Matiz, şi a fost desfăcută uşa pe sus. Şi în loc să spun că am intrat pe acolo, am spus că am intrat pe uşa din spate. Şi mi-au spus că n-am făcut bine şi am luat-o de la capăt." "Dar mama ta nu era cu tine?" "Doar la o faptă de-a mea, pe care-am comis-o eu", spune băiatul. "În rest, numai eu şi poliţiştii. Atât. S-a mai întâmplat la fapte din astea să spună că sunt amprentele mele acolo... Şi eu să ştiu că n-am făcut. Şi le spuneam că «dom'le, n-am fost eu!». Şi vedeau că vreau să spun că n-am fost eu şi mă băteau. Mă legau de scaun, de gratii. Cu mâinile sus şi mă băteau peste tot corpul. Cu pumni, cu bastoane... Mă băteau aproape toţi ăia de la furturi. Domnul Roman, domnul Deva, de Şonfălean nu mai spun, că ne bătea până cădeam jos. Dacă nu găsea pe nimeni la fapta care a fost făcută, ne lua pe noi, că poate credeau că ori am fost noi, ori ca să pună pe noi... Ca să nu mai caute, ne lua pe noi. Pe care prindea - pe mine, pe Sorin, pe Adrian... ne bătea să spunem că am fost noi. Dar lu' mama nu i-am spus, i-am spus că mă băteau ăia mari", povesteşte Sorin C.

CUM TE CHEAMĂ, CĂŢI ANI AI,NU-I AŞA CĂ AI FĂCUT...?
Sorin C. a fost internat în Centrul de Reeducare Buziaş în urma sentinţei date în dosarul 2645/257/2006, în care el şi Adrian A. erau inculpaţi pentru 12 furturi şi tâlhării. Surprinzător sau nu, judecătorii medieşeni îl achită la finalul procesului pe Sorin C. de două dintre faptele instrumentate de poliţişti şi procuror - un furt şi o tâlhărie, descrise în rechizitoriul Parchetului la punctele 8 şi 9.

"Pct. 8: La data de 24 februarie 2006, partea vătămată O.L. a parcat autoturismul Daewoo cu numărul (...) pe Strada Virgil Madgearu, mergând la serviciu. În cursul nopţii, Sorin C. şi Doru M. (n.r. - acesta din urmă avea sub 14 ani la data comiterii faptei şi nu răspundea penal) au forţat uşa maşinii şi au furat o geacă de tercot, în buzunarul căreia se afla portofelul cu cartea de identitate, carduri, 650.000 de lei şi 5 euro. Valoarea totală a prejudiciului este de 200 RON. Prejudiciul nu a fost recuperat (...). Pct. 9: La data de 25 februarie 2006, ora 11:30, L.M. (...) a fost tâlhărită prin smulgerea genţii de pe umărul drept. (...) Valoarea bunurilor sustrase este de 705.000 lei vechi (...)"

Demonstrarea comiterii furtului din maşină de către cei doi minori e uşor hilară. Într-un "proces-verbal de depistare" întocmit cu operativitate chiar în ziua comiterii infracţiunii - 24 februarie 2006, inspectorul Moca Florin notează: "Azi, data de mai sus, în jurul orei 18:30 (...) m-am deplasat pe Strada Tineretului (...) la apartamentul familiei A. Cu această ocazie l-am depistat pe numitul C. Sorin, persoană care a refuzat să se legitimeze şi să pre­zinte un act de identitate.

Sus-numitul a fost condus la sediul Poliţiei împreună cu mama acestuia (...) şi s-a trecut la identificarea acestuia, stabilindu-se următoarele: numitul C. Sorin este fiul lui (...), născut la data de (...) în Mediaş, cu domiciliul în strada (...), CNP (...), fără ocupaţie, care ne declară că în data de 24 februarie 2006, ora 15:00, împreună cu M. Dorel au comis un furt dintr-un autoturism care se afla parcat lângă magazinul (...), de unde au sustras bani (...). Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal". Deşi în respectivul act se pomeneşte despre prezenţa mamei lui Sorin C. la audierea băiatului, semnătura ei nu apare pe nici una dintre filele documentului.

Proprietarul autoturismului spart află abia la 7 martie 2006 cine i-a furat din maşină. Declaraţia sa iniţială este completată la această dată cu următoarele rânduri: "Subsemnatul O.L. (...) La sediul Poliţiei Municipiului Mediaş am aflat că autorii furtului sunt numiţii C. Sorin şi M. Doru. Şi faţă de aceştia şi de părţile responsabile civilmente nu mă mai constitui parte civilă în proces şi nu mai am nici un fel de pretenţie".

În cazul tâlhăriei, victima este o femeie de peste 80 de ani. În plângerea depusă la Poliţie aceasta specifică - "În data de 25 februarie 2006 mi-a fost smulsă geanta de pe umărul drept şi am observat un tânăr care fugea cu ea spre Str. Borsec. Nu l-am văzut la faţă pe acest tânăr pentru că eu sunt în vârstă şi când m-am întors acesta fugea printre blocuri. Pot arăta că acesta era subţirel, în jur de 1,60 m şi alerga foarte repede". La 20 martie 2006, bătrâna îşi completează declaraţia scriind că "(...) am luat la cunoştinţă de la organul de Poliţie că autorul furtului este numitul C. Sorin, zis (...), din Me­di­aş (...) şi este în abandon şcolar". Singurele pro­be anexate la dosarul tâlhăriei sunt de­cla­­ra­ţia de recunoaştere a lui Sorin C. şi un proces-ver­­bal întocmit la 25 februarie 2006 de doi agenţi de ordine publică. Acest din urmă act specifică: "Azi, data de mai sus, procedând la efectuarea de verificări privind sesizarea nu­mitei L.M. privind furtul unei poşete cu bani, am stabilit următoarele: în prezenţa martorului B.N. (...) şi a părintelui (n.r. - numele părintelui a rămas necompletat), minorul C. Sorin ne conduce spre râul Târnava, unde, (...) la o distanţă de 300 m în aval de la podul de pe Str. Baznei, în dreptul blocurilor de pe Str. Tineretului (...), minorul ne indică locul de unde a aruncat în apă o poşetă de culoare neagră. S-au efectuat veri­ficări în zona învecinată blocului indicat, fără a fi identificate urme, bunuri, care să provină din cele reclamate ca sustrase (...)".

ŞI INSTANŢA SE ÎNDOIEŞTE
La audierea lor în instanţă, la 1.03.2007, atât Adrian A., cât şi Sorin C. declară că sunt nevinovaţi şi că au fost bătuţi de poliţişti ca să recunoască furturile. La 3 mai 2007, instanţa se pronunţă în dosarul 2645/257/2006 şi decide ca Adrian A. să fie pus în libertate suprave­gheată, sub "tutela" Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu. Pentru Sorin C., pedeapsa este internarea în Centrul de Reeducare de la Buziaş pentru 9 din cele 12 fapte de care este acuzat. În motivarea sentinţei, instanţa arată că, în ceea ce priveşte furtul din maşină, "iniţial, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar în faţa instanţei a negat că ar fi comis fapta.

Spre deosebire de celelalte fapte analizate, unde a revenit asupra declaraţiilor, în acest caz susţinerile iniţiale nu pot fi coroborate nici cu identificarea bunurilor la inculpat, nici cu recunoaşterea de către partea vătămată, nici cu probe testimoniale sau alte mijloace de probă. În această situaţie, instanţa va achita inculpatul pentru comiterea acestei infracţiuni (...), existând un dubiu că inculpatul C. Sorin ar fi comis această infracţiune". Aceeaşi este situaţia şi în cazul tâlhăriei - "Nici în acest caz susţinerile iniţiale ale inculpatului nu pot fi coroborate cu alte probe, motiv pentru care instanţa va achita inculpatul pentru acuzaţia de tâlhărie".

"Dar asta nu înseamnă că nu sunt ei autorii faptelor... Acum nu pot să acuz ofiţerul care a făcut cercetarea... pentru că nu sunt convins că dacă a făcut, a instrumentat şi a vrut să scape de acele dosare, a făcut-o cu intenţie. Acum... şi eu tot mereu spun că noi suntem 1.100, cel puţin în Sibiu, şi din cei 1.100 nu cred că suntem 100% uşă de biserică. Da' eu nu neg că există posibilitatea ca unii să facă...", spune comisarul Lucian Munteanu, şeful IPJ Sibiu, după ce aude prezentarea faptelor. "Primul care ar trebui să semnaleze lucrurile astea ar trebui să fie procurorul", adaugă el. "Dar oricum, în tot procesul ăsta minorul este asistat. De părinte, de apărător...", specifică el. Îi spunem că am găsit şi declaraţii semnate doar de anchetator şi de minor. "Probabil că până la vârsta de 14 ani. Probabil. Pentru că nu cred că există dosar, după vârsta de 14 ani, în care să nu se fi respectat procedura. Este obligatorie. Actul respectiv este nul", zice comisarul Munteanu, deşi, cu câteva minute înainte, ne explicase că procedura întocmirii unui dosar penal este ace­eaşi, indiferent dacă minorul are sub sau peste 14 ani. "Acuma eu ce să zic? Le luăm?

(n.r. - dosarele clasate la Parchet, cu minori sub 14 ani.) Putem să le luăm. Ne uităm peste toate câte sunt acolo, dar... deşi nici eu nu prea pot să le iau, şi nici procurorul, o dată ce şi-a spus punctul de vedere... orice soluţie dată  de procuror e confirmată de şeful lui ierarhic.
Şi acolo mai este încă o cenzură. Să spun eu că dosarele care sunt acum clasate la Parchet nu sunt instrumentate corect... deja înseamnă să am o ingerinţă în activitatea unei alte instituţii care ne conduce activitatea de cer­cetare penală", o lasă moartă şeful IPJ Sibiu.

"ÎNCERCAU SĂ NE FACĂ SĂ RECUNOAŞTEM DE FRICĂ"
Sorin G. are 16 ani. În acte, locuieşte cu mama lui într-o comună de lângă Mediaş. În realitate, a fugit de la ea de ani buni şi stă cu bunica în faimosul cartier "italian". Bătrâna, Finica M., mai are un băiat în puşcărie şi spune că nu putea sta tot timpul cu ochii după Sorin, care pleca de-acasă dimineaţa şi venea... când se-ntorcea. Povesteşte că a aflat poveşti cutremurătoare de la nepotul ei despre ce i se întâmpla la Poliţie. "L-au băgat odată în cuşcă la câini, ca să spună ce-a făcut."

Sorin a fost trimis la Centrul de Reeducare Buziaş pentru furt şi tâlhărie. Povesteşte senin că a comis vreo 300 de infracţiuni. Spune că s-a apucat de furat biciclete de la 10 ani, că fura câte 4-5 pe zi şi apoi le vindea în piaţă. Şi că prima oară a fost prins la 11 ani. Este singurul care spune că "n-a luat nici un AN", dar că, totuşi, încercări de a-l face să recunoască fapte care nu erau ale lui au fost. În fiecare zi, cu bastonul... Îl întrebăm despre povestea bunicii, cu câinii. "M-a băgat Poliţia-n cuşcă. Ca să recunosc o faptă", ne-a răspuns zâmbind. "O făcusei?" "Da." "Şi? Ai cedat?" "Nu. Ştiam că erau dresaţi." Avea 14 ani atunci. "Te-au bătut vreodată?" "De fiecare dată. În fiecare zi. Cu bastonul." "De ce?" "Păi, era câteodată când nu furam eu şi ei voiau să recunosc ce n-am făcut, dar n-am recunoscut." "Cine?" "Pot să spun numele? Şonfălean, Racz Ionică, Cosman, Frâncu... Ne băteau să recunoaştem. Încercau să ne facă să recunoaştem de frică." "Ai spus în instanţă că v-au bătut?" "Da." "Şi? Judecătorul ce-a spus?" "N-a spus nimic." "Dar, dintre prietenii tăi, a recunoscut careva?" "Da. Toţi au luat, dar cele mai multe le-a luat Sorin celălalt." "Păi, şi de ce să le pună la voi în cârcă?" "Ca să scape şi ei de ele. Erau mai vechi..."

Sorin G. povesteşte că fura doar ţigări, carte­le, telefoane, băuturi... Numai ce putea transforma rapid în bani, pentru că timpul în care nu fura şi-l petrecea la jocurile electronice de no­roc. În rechizitoriul din dosarul 1266/257/2008, în urma judecării căruia a fost tri­mis la Buziaş, este acuzat şi de furt de pră­jituri dintr-o cofetărie şi de carne tocată dintr-o alimentară.

"N-am furat aşa ceva", spune el, râzând contrariat. Îi citim din propria declara­ţie dată în noiembrie 2006: "Am forţat uşa de termopan, trăgând de ea. Uşa a cedat şi astfel am intrat. Dintr-o vitrină frigorifică aflată în magazin am sustras mai multe feluri de prăji­turi. De asemenea, şi un telefon (...) O parte dintre prăjituri le-am consumat, iar cealaltă parte am aruncat-o într-un container de gunoi din apropiere (...)". Declaraţia lui e susţinută de un prieten, într-o declaraţie de martor, care l-ar fi văzut în cartier mâncând din prăjituri. "Din cofetăria aia numa' telefonul l-am luat. Păi, Po­liţia îmi dicta şi eu scriam. N-am luat prăjituri, doar telefonul", zice nedumerit. Educatoarea Ramona Ilieş, de la Centrul de Reeducare Bu­ziaş, spune că a auzit şi ea, de la băieţii din Me­diaş şi nu numai, poveştile cu "scoaterea de AN-uri". "În perioada de carantină, adică cea prin care trece fiecare dintre copiii care ajung la noi la început, mi-au povestit şi despre bătăile pe care le-au luat, şi nu cred că mint. Poveştile lor se leagă. Şi nu o spun numai unul, doi sau cinci. O spun aproape toţi...", spune Ilieş.

MUSCA PE CĂCIULĂ
I-am cerut procurorului Denis Dimitriu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş să ne sprijine în documentarea unui material despre delincvenţa juvenilă.
În timp ce căuta în arhivă câteva dosare ale "minorilor-problemă", procu­rorul Dimitriu le-a spus colegilor săi că "a venit presa să vadă dacă le punem la minori AN-uri în cârcă". De unde concluzia? "Aşa spun toţi infractorii, că i-a bătut Poliţia ca să recunoas­că." Noi însă nu pomeniserăm nici un cuvânt despre acuzaţiile minorilor din Mediaş.


Mărturie: "Aşa se practică"

Sebastian R. e din Timişoara şi e internat la Cen­trul de Reeducare Buziaş de 3 ani, pentru tâl­­hărie. Prima dată a furat la 12 ani, de la pă­rinţi. "Eram nebun după asta şi am furat bani de-acasă de la tata. M-am gândit că dacă-i cer bani pentru Internet poate nu-mi dă şi, cum am stat toată noaptea la Internet şi nu mai fu­se­sem niciodată plecat toată noaptea de-aca­să, m-am gândit că cine ştie ce-mi face... dacă mă bate? Şi mi-era frică să mă mai duc acasă. Şi-am furat. Am spart un magazin". A împlinit 18 ani în ianuarie, dar a ră­mas în Centru la ce­re­rea lui, pentru a termina clasa a VIII-a. Ne spu­ne că poveştile pe care le-am auzit de la colegii lui din Mediaş nu sunt unice în ţară. "Nu-i ni­mic incredibil. Asta se întâmplă în ziua de azi. Ăla fără bani - ăla face puşcărie. Adică eu sunt po­liţist şi vine unu la mine - uite, mă, am fu­rat şi eu, da'ţi dau şi ţie. Ăla ia banii şi rămâne cu un «aneu» da-l scoate cu alţii... aşa se practică" Spu­ne că şi el al "luat" AN-uri. "O singură dată. Aveam peste 14 ani şi eram deja pe arest de vreo două luni. Şi-a venit poliţia şi au zis că da­că e să iau o faptă d-aia. Era că aş fi furat dintr-o maşi­nă. Eu aveam 13 ani atunci când era data spargerii. Şi-am zis că dacă mă duci acasă, la familie, dacă mă duci unde zic eu... Şi m-a dus. M-a dus acasă la taică-miu, m-a dus la frate-miu acasă, m-o plimbat aşa şi... am re­cu­noscut fapta", îşi aminteşte zâmbind Sebastian.


Mare anchetă, bravi anchetatori

Am cerut şi noi IGPR rezultatele anchetei efectuate în vara anului trecut la Poliţia Municipiului Mediaş. Solicitarea noastră a primit nu­mă­rul de înregistrare 18862 şi următorul răspuns: "(...) S-a dispus verificarea lucrărilor şi cauzelor penale înregistrate iniţial cu autor necunoscut, solu­ţio­nate ulterior prin identificarea autorilor ca fiind persoane minore şi care nu răspund penal. Cu privire la acest aspect s-a constatat că la Poliţia Municipiului Mediaş, în perioada 1-15 iulie 2008, au fost soluţionate patru cauze penale în care au­torii faptelor au fost identificaţi ca fiind persoane minore care nu răspund penal. În toa­te cauzele penale, soluţiile propuse de poliţişti au fost confirmate de Parchetul de pe lângă Ju­decă­to­ria Mediaş. În majoritatea cauzelor au fost gă­si­te bunurile sustrase şi predate părţilor vă­tă­ma­te, iar cu privire la faptele recunoscute de res­pec­tivii minori s-a stabilit că aceştia nu au fost influenţaţi în vreun fel de poliţiştii care au instrumentat dosarele penale. (...)". De ce Di­rec­ţia de Control al IGPR a ales doar ultimele două săptămâni dinaintea inspecţiei interne ca pe­rioadă de referinţă şi a luat la verificat doar cele patru dosare întocmite în acest interval rămâne un mister. Memoriul trimis de comisarul-şef Victor Vasile la MIRA menţionea­ză şi numele minorilor pe spatele cărora s-au rezolvat cele mai multe AN-uri, dar şi o mulţime de numere de dosare. Ministerul Internelor n-a scos vreo vorbă nici atunci, nici mai târziu

Dicţionar onomastic
Frâncu = agent-şef Ovidiu Frâncu, Biroul In­ves­tigaţii Criminale, Poliţia Municipiului Mediaş
Deva = subcomisar Vasile Deva, Biroul Investigaţii Criminale, Poliţia Municipiului Mediaş
Roman = subcomisar Cosmin Roman, Biroul In­vestigaţii Criminale, Poliţia Municipiului Mediaş
Cosman = Dumitru Cosman, fost inspector principal în cadrul Biroului Investigaţii Criminale, Poliţia Municipiului Mediaş. Din 2007 a fost trecut în rândul subofiţerilor, pentru că nu avea studii superioare. În prezent are gradul de agent-şef principal şi este şef de post în comuna Târnăveni, jud. Sibiu
Şonfălean = agent-şef Vasile Şonfălean, Biroul Investigaţii Criminale, Poliţia Munici­piului Mediaş
Moca = inspector principal Florin Moca, Biroul Investigaţii Criminale, Poliţia Munici­piului Mediaş
Ionică Racz = agent-şef Ioan Racz, Biroul Investigaţii Criminale, Poliţia Municipiului Mediaş


Jalba-n băţ şi hai, sictir!

Comisarul-şef Victor Vasile, şeful Biroului de Ordine Publică al Poliţiei Mediaş, a depus în iulie 2008 un memoriu şefului Poliţiei Ro­mâ­ne de la acea dată, chestorul Gheorghe Popa. În document, Vasile reclama soluţionarea dosa­relor cu AN prin exploatarea minorilor, dar şi alte nereguli pe care le sesizase în activitatea colegilor săi. Ulterior, o comisie a IGPR s-a deplasat la Mediaş, unde a verificat cele reclamate de poliţist. Materialul cu concluzii şi măsuri întocmit în urma anchetei interne şi înregistrat cu nr. 630474/22 iulie 2008 a fost transmis comandantului IJP Sibiu. Co­misarul Lucian Munteanu, şeful Inspectora­tului Sibiu, spune că "această comisie nu a găsit nereguli în ceea ce priveşte faptele cu AN". Comisarul-şef Victor Vasile susţine însă că cercetările s-au făcut "formal" şi că el, ca petent, nu a primit nici un răspuns de la IGPR cu privire la memoriul pe care l-a depus. La 29 august 2008, poliţistul a făcut o cerere la Inspectoratul Ge­neral al Poliţiei Române, prin care solicita concluziile anchetei. N-a primit nimic. La 17 septembrie 2008 a revenit cu o plângere adresată atât IGPR, cât şi MIRA. Abia la 2 octombrie 2008, poliţistul a primit o adresă de la Direcţia de Control a IGPR, înregistrată cu nr. 630.582/S2/NM din 24.09.2008, în care se preciza că au fost efectuate verificări în urma cărora "s-au stabilit unele disfuncţionalităţi în activitatea de primire, înregistrare şi soluţio­nare a reclamaţiilor cetăţenilor şi modul de înregistrare a fenomenului infracţional (...)". Nici o vorbă despre cercetarea sesizării privind rezolvarea faptelor cu AN, puse în cârca unor copii. "Când acea comisie de la Bucureşti a venit la Poliţia Me­diaş, pe mine nu m-a contactat nimeni. Era normal ca în calitate de reclamant al unor nereguli grave să fiu întrebat dacă am dovezi, dacă pot susţine cele reclamate. Şi să mi se răspundă, punct cu punct, la fiecare. Nu s-a în­tâmplat nimic din toate astea, ceea ce mă face să cred că în timpul verificărilor a fost o adevă­rată conspiraţie între cei care cercetau şi cei reclamaţi. Am senzaţia că s-a încercat doar să se ascundă gunoiul sub preş", spune comisa­rul-şef Vasile. La 13 octombrie 2008, poliţistul a dat în judecată IGPR şi cere instanţei să oblige instituţia să facă toate verificările pe care le-a solicitat în memoriu şi să facă publice rezultatele acestora. Procesul se află pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale
În mai puțin de două săptămâni, de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-au exercitat presiuni directe asupra Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în legătură cu două dosare

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat publicității motivarea hotărârii prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri, constând în daune morale și materiale, către fostul prim-procu...

Cum a anchetat Kovesi magistrații

Cum a anchetat Kovesi magistrații
Două dintre cele mai prestigioase asociații ale magistraților din România, UNJR și AMR, au transmis DNA o serie de întrebări, somând instituția anticorupție să facă publice informaţii cu privire la...
Serviciul de email marketing furnizat de