"Singura solutie este un canal romanesc!"

Romania ar putea detine cheia pentru rezolvarea problemei canalului Bistroe. Un grup de investitori din Delta Dunarii a lansat, in urma cu cateva saptamani, o solutie-soc care, daca se va dovedi corecta, ar putea face canalul Bistroe inutil si, astfel, ar limita efectele distrugatoare ale construirii sale. Propunerea este construirea unui canal in partea romaneasca a Deltei Dunarii, care ar urma sa absoarba cea mai mare parte a debitului bratului Chilia, facand astfel canalul Bistroe inutilizabil.

Asa dupa cum Jurnalul National a anuntat in exclusivitate, reactia a venit ca urmare a esuarii tuturor initiativelor diplomatice ale Romaniei si comunitatii internationale pentru a opri lucrarile la canalul Bistroe.

SA ACTIONAM! Principalul sustinator al construirii unui canal romanesc pe teritoriul romanesc al Deltei Dunarii este Robert Raduta, concesionarul unei parti din zona de nord a Deltei. "Este momentul sa actionam! Au terminat prima parte a lucrarilor, canalul Bistroe este gata! Urmeaza acum partea cea mai importanta a acestui proiect: trebuie sa curete 160 de kilometri de Dunare pentru ca Bistroe sa poata deveni navigabil. Langa malul romanesc, Dunarea are 14 metri adancime, langa malul lor, doar vreo 3 metri, si au nevoie de dragari", a spus Raduta.

IMPACT. Acesta spune ca impactul dragarilor asupra mediului va fi distrugator pentru Delta Dunarii. "Nu avem informatii clare despre impactul acestor lucrari asupra ecosistemului, pentru ca nu au prezentat nici un studiu despre ceea ce fac acolo. Din ceea ce au cercetat - neoficial - romanii, cu siguranta Delta va pierde un volum foarte mare de apa. Practic, va creste debitul de apa ce va curge pe bratul Chi-lia si va scadea debitul de pe Sulina si Sfantu Gheorghe. Acest fapt se va dovedi distrugator mai ales in anii secetosi, cand vor seca zone in-tregi din Delta. Pestele nu se va putea reproduce, de asemenea nici pasarile. Foarte multe specii vor fi afectate, va fi un dezastru", spune Raduta. Omul de afaceri considera ca este cel mai potrivit moment ca Romania sa raspunda "cu aceeasi moneda": "Am propus construirea unui canal in partea romaneasca a Deltei Dunarii. Ar fi cea mai buna solutie pentru a contracara aceasta nesimtire a ucrainenilor. Canalul ar trebui construit din zona numita Obrizul 3, prin niste incinte piscicole, spre Golful Musura, inspre sud-est, adica oblic spre dreapta fata de bratul Chi-lia. Daca ucrainenii vor draga bratul Chilia, apele vor fi preluate la varsare nu de Bistroe, care va fi colmatat, ci de acest canal romanesc. In opinia mea, ar trebui sa aiba cam 20 de kilometri lungime si 14-15 metri adancime, iar la nevoie, dupa ce ucrainenii vor fi oprit lucrarile, ar putea fi inchis", spune Raduta. Acest proiect nu ar include nici una dintre zonele protejate ale Deltei si ar putea fi benefic pentru Delta, deoarece numeroase incinte piscicole vor putea fi decolmatate si repopulate cu peste. O idee asemanatoare, venita tot din partea lui Robert Raduta, a dus in anii ’90 la construirea canalului Sarulesti.

URMARI. Omul de afa-ceri este convins ca inceperea lucrarilor la canalul romanesc ii va determina pe ucraineni sa opreasca proiectul Bistroe. "Si-ar da seama ca proiectul lor nu va mai folosi la nimic. Practic, tot ceea ce au planuit ei se va duce de rapa. Sunt suta la suta convins ca in momentul in care vad ca noi vom incepe lucrarile la canalul nostru, ei vor opri totul", explica Raduta. In opinia sa, ucrainenii nu vor avea puterea financiara sa inceapa mai in nord lucrari de dragare la un alt brat. "Bistroe era bratul cel mai scurt si de aceea a fost ales pentru dragare. Orice alt proiect ar mai avea, de a curata un alt brat de varsare in mare, undeva mai in nord, ar costa foarte mult si nu vor avea puterea financiara de a executa astfel de lucrari. Proiecte de acest fel costa cateva milioane bune de euro sau poate chiar zeci de milioane", spune Raduta.

GATA CU DIPLOMATIA. Robert Raduta este convins ca aceasta este singura varianta pe care o mai are Romania pentru a evita dezastrul ecologic. "Trebuie sa renuntam la diplomatie. Dupa cum s-a vazut in toata aceasta perioada, ucrainenii au ignorat cu o nesimtire dusa la extrem toate semnalele internationale, toate somatiile, absolut orice incercare de dialog pe aceasta tema. Romania ar avea mai multe solutii, in afara diplomatiei. S-au tras semnale in presa internationala, dar ucrainenii au ramas impasibili. Nu le-a pasat, deci aceasta varianta cade! Am mai putea astepta alegerile din Ucraina si sa speram ca vor fi castigate de opozitie. Liderul opozitiei din Ucraina a promis comunitatii internationale ca va renunta la proiectul Bistroe. Dar aceste solutii sunt neviabile. E timpul sa nu ne mai lasam calcati in picioare si sa luam o pozitie transanta!", spune Raduta.

ABUZURI. Concesio-narul spune ca ucrainenii nu au scrupule nici in ceea ce priveste pescuitul prin metode interzise si braconajul piscicol. "Eu locuiesc de ani de zile in aceasta parte a Deltei. Ucrainenii vin de ani de zile in apele romanesti si pescuiesc sturioni exclusiv cu plase monofilament.

I-am prins de nenumarate ori in malul romanesc facand braconaj piscicol cu nesimtire. Pentru ceea ce fac ei, in Romania ai sta zeci de ani la inchisoare. Pentru ucraineni - de la cei de rand si pana la autoritati - nu exista notiuni de protectia mediului inconjurator, ecosistem, rezervatie a biosferei, ecologie. Aceste cuvinte nu s-au inventat pentru ei. De aceea am propus aceasta idee", a declarat Raduta.

PROPUNERE

"Canalul ar trebui construit din zona numita Obrizul 3, prin niste incinte piscicole, spre Golful Musura. Daca ucrainenii vor draga bratul Chilia, apele vor fi preluate la varsare nu de Bistroe, care va fi colmatat, ci de acest canal romanesc" - Robert Raduta

INTERESE

In opinia sa, ucrainenii au alte interese decat cele economice in construirea canalului Bistroe. "Dupa parerea mea, se tem ca granita cu Romania a devenit frontiera NATO. Se tem ca toate navele lor, care folosesc bratul Sulina, vor putea fi controlate foarte bine. Asa ca fara trafic de arme, trafic de sturioni, pe care ii pescuiesc in cantitati industriale si ii vand in Rusia. Sunt pe teren minat, sunt expusi, ii verificam. Vor fi nevoiti sa-si limiteze activitatile ilegale, care sunt la ordinea zilei. Au nevoie de un canal construit pe teritoriul lor", a mai spus Robert Raduta.