x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Sprijinim Guvernul (american)! Discreţie garantată

Sprijinim Guvernul (american)! Discreţie garantată

08 Dec 2010   •   20:55
Sprijinim Guvernul (american)!  Discreţie garantată
Sursa foto: Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional

Neplăcut moment pentru ad­mi­nis­traţia americană, în general, şi pentru diplomaţia sa, în special, această "scurgere de informaţii" pur­tând marca WikiLeaks. Dar pentru că românul s-a învăţat să privească jumătatea plină a paharului şi să vadă o fărâmă de bine în orice rău, Jurna­lul Naţional foloseşte acest context in­ternaţional prietenos ca un cuib de viespi pentru a le transmite Statelor Uni­te că au aici, în România, cel pu­ţin un aliat pe care pot conta.

Pe când mass-media şi guvernele din întreaga lume mustesc de indignare după ce-au parcurs informaţiile până de cu­rând secrete din corespondenţa de politică externă a Washingtonului, Jur­nalul Naţional le întinde di­plo­ma­ţilor americani o mână de ajutor în a afla ce-i roade atât de mult: informaţii biometrice, în special complementare, despre politicienii români. Le spunem acestora "Yes, we can!", pre­cum echipa de campanie a lui Barack Obama. Nu ştim dacă produsele finite vor fi caricaturi sau portrete ale unor po­ten­ţiali lideri de anvergură mondială. Ce ştim însă e că avem infor­ma­ţii­le necesare sau că, în cel mai rău caz, le putem obţine. Şi, lucru foarte im­portant în era terorismului cibernetic, lucrăm discret.

Dacă asta e noua miză a politicii externe americane, iar Jurnalul Na­ţio­nal poate juca un rol în delicatul pro­ces de rotaţie a Pământului, de ce am rata ocazia? Putem pune la dispoziţia SUA toate informaţiile obţinute prin mijloace jurnalistice de re­porterii şi redactorii Jurnalului Na­ţional. Nu avem imagini scanate cu harta vaselor de sânge, nici prim-planuri cu vreun iris plin de semnificaţii. Avem întrebările "Cine?" "Ce?", "Unde?", "Cum?", "Cu cine?", "De ce?", fişe, anchete, dosare de presă, in­formaţii "pe surse".

Îi invităm, cu aceas­tă ocazie, şi pe cititorii noştri să se alăture acestui demers. Politicienii români trebuie înfăţişaţi cât mai în amănunt pe "scanner-ul" Ad­mi­nistraţiei Obama. Sunt binevenite orice informaţii despre studiile politicienilor noştri, despre felul în care şi-au obţinut diplomele, despre de­desubturile averilor, declarate sau nu în formularele obligatorii.

Elemente, nu-i aşa, complementare, dar de mare încărcătură şi evidentă uti­litate pentru o imagine cât mai exactă. Detalii despre hobby-urile politicienilor români, despre relaţiile lor principiale sau mai puţin princi­piale, despre orientarea religioasă şi sexuală... mai pe scurt, tot ce poate fi de folos pentru o descriere cât mai amănunţită a politicienilor români, a acelor câţiva "aleşi" care fac obiectul interesului şi dorinţei de cunoaştere a instituţiilor SUA.

Pentru colecta publică a acestor informaţii punem la dispoziţia cititorilor adresa de mail aid_for_usa@jurnalul.ro. Yes, we can!


Biometria – o metodă sigură de identificare a unei persoane
Termenul "biometrie" provine din cuvintele greceşti "bio" ("viaţă") şi "metreia" ("a măsura"). Potrivit specialiştilor de la Direcţia Paşapoarte, biometria este un termen general, utilizat alternativ pentru a descrie o caracteristică sau un proces.

Atunci când se referă la o caracte­ristică, un element biometric este o tră­să­tu­ră biologică (anatomică şi fiziologi­că) şi comportamentală care poate fi utilizată pentru recunoaştere auto­mată. Atunci când se referă la un proces, un parametru biometric reprezintă o metodă automatizată de identificare a unui individ pe baza unor caracteristici biologice (ana­tomice şi fiziologice) şi comportamentale.

Parametrii biometrici cel mai des implementaţi sau studiaţi sunt: impresiunile digitale; faţa; irisul; vocea; semnătura; geometria mâinii. Principalele funcţii ale dispozitivelor biometrice sunt: Auten­ti­ficarea – reprezintă verificarea identităţii unei persoane; Identificarea – reprezintă alegerea unor anu­mite persoane suspecte dintr-o mulţime. Unul dintre domeniile în care biometria şi-a găsit aplicabilitatea imediată a fost cel privitor la introducerea documentelor de că­lă­to­rie cu date biometrice, aceasta re­pre­zentând modalitatea cea mai viabilă de eficientizare şi întărire a lup­tei de combatere a crimei organiz­ate şi a imigraţiei ilegale.

Potrivit defi­ni­ţiilor din Dex Online, biometria este: ştiinţă care aplică la animalele vii metodele statisticii şi ale calculului probabilităţilor; metodă de cercetare a organismelor şi organelor vii prin măsurători; metodă de cercetare a fenomenelor biologice prin măsurători efectuate asupra fiinţelor vii; tehnica măsurătorilor efectuate asupra unor fiinţe vii şi interpretarea rezultatelor obţinute.

"Biometria este acea parte a şti­inţei care se ocupă cu stabilirea unor legături între diferitele puncte re­pre­zentative ale feţei. Aceste legă­turi, odată stabilite, pot fi uşor transformate în rapoarte dintre punctele reprezentative despre care vă spuneam şi care sunt folosite cu succes pentru recunoaşterea facială. De fapt, reprezintă un gen de am­prentă facială a fiecărui individ.

Din această ştiinţă, eu vă spun partea de care este interesat serviciul meu de la Înmatriculări Permise: adică doar de cea facială, fiind trecută atât pe permisul de conducere, cât şi pe toa­te actele de identitate. Bine, noţi­u­nea de biometrie poate fi interpreta­tă diferit, în funcţie de fiecare domeniu în parte. Noţiunile biometrice le întâlnim şi în domeniul medical. De ce este importantă această şti­in­ţă? Eu vă spun iarăşi cu referire la do­meniul meu, toate documentele de identitate şi toate celelalte pur­tă­toare de poză permit identificarea, inclusiv biometrică, a individului.

Aplicaţii informatice care scanează faţa şi măsoară distanţa între puncte şi fac un fel de matrice a feţei care serveşte la identificarea în proporţie de 90% a individului. Cu ajutorul acestor elemente se poate căuta o anumită persoană într-o bază de date şi îmi dau seama că a trecut sau nu prin zona aia. Referitor la datele complementare, nu ştiu exact ce să vă spun, dar probabil reprezintă acele elemente care sunt asociate cu persoana respectivă. O cunoaş­te­re a unei persoane. Spre exemplu, ne  vine un nou coleg. Trebuie să-mi cunosc partenerul de discuţii, de lucru. Reprezintă clar un mecanism de identificare a persoanei cu care lucrezi sau cu care ai anumite relaţii de colaborare", ne-a explicat Dan Moşescu, şeful Serviciului Înmatriculări Permise Bucureşti.

La rândul său, chestorul Gabriel Ţâru (foto), directorul Institutului de Criminalistică, a vorbit despre acele date biometrice cu care se lucrează în domeniul criminalistic. "Astfel, generic, datele biometrice înseamnă metode de recunoaştere şi identificare unică a unei persoane. Cu alte cuvinte, reprezintă indivi­dualizarea unei persoane. Acestea sunt: datele fizice, antropometrice, ca să folosim termenul de specialitate – adică înălţime, greutate –, şi datele din zona biologică (date genetice). Spre exemplu, ampren­te­le, care permit identificarea unei persoane.

În ultimii ani au apărut şi acele date biometrice identificate după iris (spre exemplu, în zona aeroporturilor), care permit identificarea diverşilor autori. Să nu uităm şi de identificarea clasică, adică după imaginea feţei, care permite identificarea datelor ce se creează între centrul optic, vârful nasului, al bărbiei. La fel există şi portretul-robot, ce reprezintă tot o descriere a semnalmentelor. Într-adevăr, aceste baze de date permit verificarea diverselor persoane. Atenţie însă! Ele nu sunt sub nici o formă la îndemâna oricui. Există Legea protecţiei datelor personale, iar astfel de baze de date sunt autorizate, ca de altfel şi persoanele care operează cu ele", ne-a de­clarat Gabriel Ţâru. (Mara Răducanu)
Americanii au cerut anul trecut datele biometrice ale liderilor români
Printre notele diplomatice americane obţinute şi publicate de WikiLeaks au fost şi unele care conţineau referiri despre ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România. Nici una dintre note nu a dezvăluit însă secrete importante despre ţara noastră. Astfel, într-o notă diplomatică din aprilie 2006, fostul ambasador american, Nicholas Taubman, critică Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), susţinând că raportul grupului de lucru pentru adopţii internaţionale ar sugera că unii dintre copiii a căror adopţie a fost refuzată s-ar putea afla în situaţii în care bunăstarea lor nu e protejată în mod adecvat. "Credem că trebuie să exercităm în continuare presiuni asupra ORA pentru a des­chide «concluziile» Grupului unei analize internaţionale transparente şi obiective şi să stabilească un cadru legal care să permită adopţii inter­na­ţionale pentru cazurile adecvate aflate în desfăşurare", se arată într-un comentariu inclus într-o notă diplomatică transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în data de 5 aprilie 2006 şi publicat de WikiLeaks.

Într-o altă notă diplomatică, datată 16 iunie 2009, departamentul de stat american le cerea diplomaţilor săi de la Bucureşti să obţină "date biometrice" despre "li­deri şi consilieri actuali sau emergenţi" din România. Documentul, inclus în ca­tegoria celor secrete, cu menţiunea de a nu fi comunicată străinilor, prezintă "lista de priorităţi" privind activitatea de strângere de informaţii a diplomaţilor americani în România. Acestora li se cerea să obţină date despre "vulnerabilitatea" sau "personalitatea" liderilor români, date "financiare, de sănătate şi biometrice" despre aceştia, numere de conturi bancare, precum şi alte informaţii biografice relevante. În privinţa politicii externe, Statele Unite sunt interesate de relaţiile României cu state vecine din regiunea Mării Negre şi Balcani. Diplomaţii americani erau instruiţi să afle posibilele "vulnerabilităţi" ale liderilor politici sau oficialilor din serviciile de informaţii române, precum şi date generale privind vulnerabilitatea României în faţa influenţei Rusiei.

Într-un alt mesaj diplomatic, clasificat drept "confidenţial", România este considerată o sursă importantă pentru traficul de persoane exploa­tate de reţelele de proxenetism din Franţa. Potrivit WikiLeaks, nota diplomatică a fost trimisă de ambasada americană din Paris spre sediul FBI pe 22 octombrie 2009 şi pre­zintă situaţia din Franţa, unde la capitolul "trafic de persoane" apar şi referi­rile despre România. "Franţa a fost o destinaţie a victimelor, aduse prin reţele de trafic în principal din Africa (Camerun şi Nigeria), centrul şi estul Europei (în special din Bulgaria şi România), fosta URSS şi, din ce în ce mai mult, din Asia (în special din China), în scop de prostituţie şi exploatare", se arată în nota diplomatică transmisă FBI. 

România, "un stat sălbatic". Aşa era văzută ţara noastră de fostul comisar european pentru Relaţii Externe, Chris Patten, care afirma în 2004, potrivit unei note obţinute de WikiLeaks, că România şi Bulgaria sunt mai puţin pregătite decât Croaţia să adere la UE. Într-o discuţie din 27 aprilie 2004, Patten aprecia totuşi că, în pofida nepre­gă­tirii celor două state, ele probabil că se vor integra în blocul comunitar mai devreme decât Croaţia. (Carmen Vintilă)

×
Subiecte în articol: date biometrice wikileaks