SRI are cod galben de câteva săptămâni

PREVENTIV ● Nivelul de alertă a fost ridicat de mai mult timp pentru ofiţerii antitero
Directorul SRI, George Cristian Maior, spune că unităţile Serviciului acţionează de câteva săptămâni conform nivelului de alertă antiteroristă "Moderat". Potrivit şefului SRI, cauza acestei decizii este situaţia fără precedent din România, cauzată de organizarea summit-ului NATO şi posibilul interes al organizaţiilor teroriste internaţionale pentru acest eveniment.

PREVENTIV ● Nivelul de alertă a fost ridicat de mai mult timp pentru ofiţerii antitero
George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, afirmă că CSAT a ratificat o stare de fapt prin ridicarea nivelului de alertă antiteroristă. Potrivit şefului SRI, cauza acestei decizii este situaţia fără precedent din România cauzată de organizarea Summit-ului NATO şi posibilul interes al organizaţiilor teroriste internaţionale pentru acest eveniment. Totodată, directorul SRI ne vorbeşte în interviul pe care ni l-a acordat despre motivele şi direcţiile de transformare ale serviciului.

• Jurnalul Naţional: Domnule director, de ce a fost nevoie de ridicarea nivelului de alertă teroristă? Probabil că în CSAT SRI a fost cel care a cerut acest lucru.

George Maior: Într-adevăr, Serviciul Român de Informaţii a propus ridicarea nivelului de alertă la codul galben – moderat. Este pentru prima dată în istorie când am introdus acest sistem de clasificare a situaţiei operative din punct de vedere antiterorist. Din punct de vedere al realităţii operative, ne confruntăm cu o situaţie fără precedent în istoria Bucureştilor, pentru că acest summit este cel mai mare din istoria NATO şi grupează cele mai puternice personalităţi mondiale şi atunci, automat, o asemenea decizie s-ar fi impus şi este practică, de fapt, şi altor sisteme naţionale de securitate să procedeze aşa într-un astfel de context. Astfel, se şi ratifică o situaţie de fapt, pentru că, practic, potrivit procedurilor şi standardelor aplicate într-o asemenea situaţie, noi acţionăm de câteva săptămâni după acest grad de alertă.

• Ce înseamnă codul galben – moderat pentru SRI şi pentru celelalte componente ale sistemului naţional de securitate?

Voi spune ce înseamnă şi ce nu înseamnă. Nu înseamnă un context în care s-ar proceda, brusc, la restrângerea unor drepturi şi libertăţi, nu înseamnă luarea unor măsuri draconice sau dure pe linia ordinii constituţionale şi normale a statului. În schimb, din punct de vedere al acţiunii instituţiei, există o serie de proceduri interne şi de relaţionare externă care se activează automat: funcţionarea în regim de 24 de ore din 24 a unui Centru de Situaţii al serviciului, care integrează toate datele, din toate sursele, şi le diseminează rapid în sistem şi în afara acestuia. Acest cod mai înseamnă şi obligaţia pentru alte instituţii de a comunica rapid serviciului orice fenomen care ar putea afecta securitatea naţională prin prisma summit-ului. De exemplu, Poliţia de Frontieră ne trimite automat date despre fluxurile de frontieră, în general, şi noi le analizăm în funcţie de datele pe care le avem, apoi Ministerul de Interne, de asemenea, ne comunică date referitoare la regimul străinilor, chestiuni care ţin de dinamică etc. După summit, la două-trei zile, sperăm să coborâm nivelul de alertă dacă totul decurge normal.

• O dată cu ridicarea acestui nivel de alertă aţi găsit în diferite medii indicii care să susţină această decizie?

Un motiv pentru ridicarea nivelului de alertă este summit-ul în sine. În privinţa semnalelor pe care le avem este clar că am văzut o preocupare mai mare a unor elemente organizaţionale internaţionale teroriste din diferite zone pentru situaţia din România.

• SRI este unul dintre membrii comunităţii de informaţii a NATO. Care sunt în acest moment primele trei ameninţări la adresa NATO, din punct de vedere informativ, pe care le-aţi identificat împreună cu partenerii dvs.?

Pe linie de informaţii, sunt elemente de contraspionaj, multe state sunt interesate de procesele decizionale din sânul Alianţei şi de deciziile strategice cu privire la teme mari pe care le ia NATO. Apoi este ameninţarea de tip terorist, una permanentă, sistemică şi ameninţarea recentă, care va fi şi discutată la summit şi se va lua o decizie pe linia cybersecurity, în sensul că, în vara trecută, au existat agresiuni mai ales în state NATO, pe linia bazelor de date conţinute în sistemele informatice, ceea ce poate provoca o situaţie gravă de securitate, inclusiv economic, nu numai militar şi strategic.

• Aceasta este şi cauza pentru care aţi decis înfiinţarea în interiorul SRI, acum câteva zile, a Centrului Naţional CYBERINT, în cadrul strategiei de transformare a serviciului?

Da, SRI va fi autoritatea naţională în domeniu şi ne-am propus să dezvoltăm un sistem integrat de protecţie şi apărare, care, pe de-o parte, să poată prezerva integritatea bazelor de date româneşti, iar, pe de altă parte, să cunoască anticipativ eventualele atacuri de tip cibernetic. Va dura ceva până să se implementeze un asemenea concept, care are SRI drept pivot, dar la care vor contribui Ministerul Apărării, STS, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, încât sistemul să fie cât se poate de flexibil.

• Noua concepţie de organizare a SRI prevede reducerea cu 20 la sută a unităţilor centrale. Care a fost cauza acestei decizii?

Eu cred că este a doua etapă de reformă după cea cu valenţe, să-i spunem aşa, de tip moral, care s-a încheiat o dată cu predarea arhivei fostei Securităţi. Am intrat în etapa pe care eu o numesc profesională, pe care o parcurg şi alte servicii, inclusiv occidentale, una foarte profundă, în care sunt abordate chestiuni sistemice. Această etapă nu se referă doar la debirocratizarea prin desfiinţarea unor unităţi, care, poate, se şi duplicau, ci se referă şi la un nou sistem integrat de planificare a acţiunilor serviciului, care va avea la bază o Strategie de Informaţii ce va fi propusă de SRI CSAT-ului. În această Strategie, care va avea şi o componentă publică, se va stabili care vor fi priorităţile în ceea ce priveşte culegerea şi analiza informaţiilor, în mod foarte clar, şi alocarea resurselor către aceste priorităţi, pentru a dobândi şi mai multă eficienţă. De la nivelul strategic se coboară spre nivelul tactic sarcinile de tip operativ către toate unităţile, în funcţie de specificul lor. Acest sistem integrat şi generează resurse, adică va găsi răspunsuri la aceste priorităţi într-un interval de cinci ani. Sigur, acest sistem se va adapta în funcţie de dinamica unor fenomene. De pildă, acum terorismul este o ameninţare la adresa spaţiului nord-atlantic, dar, în ceea ce priveşte, România este o ameninţare mai moderată, în frunte ar fi altceva.

• Ce ar fi?

Vom analiza exact care sunt aceste priorităţi.

• Practic, se măreşte capacitatea de răspuns a unităţilor operative?

Se măreşte, pentru că vor avea mai multă autonomie în deciziile pe care le iau, vor avea o autonomie tactică, deci să nu mai urce birocratic, pe modelul vertical, în ierarhia de sus a serviciului. Vor putea să comunice mai bine deciziile pe orizontală şi analiza să se întărească prin coroborarea tuturor surselor într-un singur loc, pentru a avea o cât mai mare acurateţe.

• Această decizie provoacă şi disponibilizări?

În orice caz provoacă realocări de funcţii. În cadrul Inspectoratelor, care erau structuri masive, cu sute de funcţii, acestea vor fi transferate în operativ. Sigur, funcţiile strategice, de analiză, urmează să fie dezvoltate.

• În momentul în care aţi preluat funcţia aţi spus că veţi acorda o mai mare atenţie segmentului de analiză. Aţi reuşit să abordaţi această direcţie?

S-au făcut câţiva paşi, de exemplu, pe linia de pregătire şi în ceea ce priveşte resursa umană. În sfârşit, s-a înfiinţat o Direcţie Resurse Umane, care o înlocuieşte pe cea de Personal, ce are rolul să identifice necesităţile, să opereze recrutări inclusiv în mediul universitar. De exemplu, în urma unei analize, să ia contact cu studenţi încă din anii mici, să vadă dacă studentul are aplecare pentru această profesie, să îl integreze imediat, după absolvire în sistem, fără a mai parcurge o pregătire strictă în cadrul serviciului, urmând ca pe parcursul carierei să aibă câteva forme de pregătire specializată, dar el să fie deja angajat. În mediul de analiză, lingvişti de care avem nevoie aici se poate angaja direct. În ceea ce priveşte componenta analitică, am început să lucrăm şi cu instituţii exterioare serviciului, pe probleme foarte specializate. Avem un schimb foarte dinamic de evaluări pe palier strategic în ceea ce priveşte economia naţională. Apoi, cu universităţile, şi în Bucureşti, dar şi în celelalte centre universitare din ţară încercăm colaborări pe componente specializate, cum ar fi, să spunem, chestiunile energetice, ecologice etc. Serviciul achiziţionează astfel de analize şi pe baza lor să poată fi realizate studii.

• Există o reticenţă a mediului universitar, având în vedere moştenirile trecutului?

În primă fază am constatat o astfel de reticenţă, dar în ultimul timp s-a realizat o deschidere şi mai ales în zona aceasta, a tineretului pe care îl avem şi este extraordinar de deschis şi la noi concepte şi de analiză, şi de studiu. Este un process care durează, este vorba şi de mentalităţi, şi de dezinhibiţia prejudecăţilor.

• Sunteţi un om politic. Mai ţineţi legătura cu foştii colegi din Comisia de apărare, din PSD, cel puţin pe linia aceasta de a transmite ce aţi început să faceţi în funcţia de director al SRI?

Cel puţin din surse deschise transmit comisiilor de politică externă şi de apărare şi altor comisii din Parlament studii pe diverse teme. Capacitatea noastră pe surse deschise a evoluat foate mult şi culegem tot ceea ce apare despre România şi despre fenomenele legate de interesele noastre strategice. Pe de altă parte, uşa mea este deschisă pentru orice membru al comisiilor care au legătură cu interesele strategice ale statului şi vin la mine şi politicieni din PSD, şi din PDL, şi PNL, discutăm întotdeauna deschis. Este o modalitate în orice caz diferită de ceea ce mai exista în trecut, când mai ales din zona politică se încerca abordarea ofiţerilor de informaţii direct, pentru diverse scopuri. Am spus clar că uşa mea este deschisă, dar restul sistemului trebuie să stea neutru şi cât se poate de independent.

• Aţi observat o îmbunătăţire a valorificării informaţiilor transmise de serviciu? În trecut, ofiţerii de informaţii au indicat această zonă ca provocând anumite frustrări…

Aşa este, iar reforma pe care o facem reduce foarte mult şi ciclul între cel care a cules informaţia, procesarea sa analtică şi circuitul decizional. Înseamnă şi o mai mare responsabilitate a ofiţerului SRI. Pe de altă parte, acea frustrare a existat, am resimţit-o de când am ajuns în această funcţie. La nivelul conducerii nu s-a sugerat niciodată vreo direcţionare a unor anumite atenţii, analize, în funcţie de un alt tip de criterii decât cel profesional. Am încercat să le valorificăm munca şi să transmitem mai departe rezultatele acesteia. La nivel decizional, situaţia s-a îmbunătăţit foarte mult şi Guvernul, principalul nostru beneficiar, în proporţie de 60%-70% din fluxul informaţional, am văzut că adesea a găsit în informaţiile şi în analizele noastre un ghid în a naviga pentru a se lua deciziile adecvate. Nu întotdeauna există această mulţumire din partea guvernamentală, dar, ceea ce discut foarte mult şi cu beneficiarii, miniştri, demnitari, nici noi nu avem întotdeauna fotografia perfectă. Beneficiarii trebuie să coroboreze informaţiile, pentru că şi ei reprezintă zone care polarizează informaţii. Cred că pentru ei cel mai folositor lucru este să vadă şi unghiul nostru de vedere, dar şi altele.

• Proiectul de demilitarizare rămâne în vigoare?

Absolut. Ceea ce am început este o reformă care vizează mediul intern al serviciului, profesional, de resurse umane, de conducere strategică, de organizare, care este făcută în contextul actualei legi, lege despre care am spus că este perfectibilă. Dar această reformă vine în întâmpinarea procesului de demilitarizare. Sper că Parlamentul va fi receptiv şi va adopta legile respective şi cred că progresează foarte mult. Legea statutului ofiţerului de informaţii este în discuţii destul de avansate pe articole.
Aţi iniţiat, cel puţin la nivelul dezbaterii, un proiect pe termen lung, acela de Serviciu de Informaţii al României, prin unificarea SRI cu Serviciul de Informaţii Externe.

• Credeţi în continuare în acest proiect?

Cred în acest concept. Trebuie luat la un moment dat o decizie strategică în stat şi mă tem că suntem departe de aşa ceva. Dar profesional mi se pare mult mai modern, încât să facă faţă unui mediu şi de securitate, şi de promovare a interesului extrem de fluid şi dinamic.

TRANSFORMARE. Directorul SRI, George Cristian Maior, declară că Serviciul a intrat în etapa a doua de reformă, cea profesională