x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Statul le alege parintilor copilul

Statul le alege parintilor copilul

05 Mai 2004   •   00:00

Continuam sa va prezentam continutul legii privind regimul adoptiilor din pachetul legislativ aflat in Camera Deputatilor. Va reamintim ca legea a trecut prin Senat fara sa sufere vreo modificare de fond...

ADRIANA OPREA POPESCU

In ce conditii poate fi decazut din drepturi un parinte? Conform art. 15, alin. 1, din Ordonanta de Urgenta nr. 26/1997 cu privire la protectia copilului aflat in dificultate, republicata, raportat la art. 109 din Codul Familiei, se ia aceasta masura: daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti; prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte; daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului este periclitata.

Cazul 3:

Mama (necasatorita) a sapte copii, cu varste cuprinse intre 3 si 12 ani, rezultati ca urmare a practicarii prostitutiei; cazul a fost sesizat de catre vecinii de imobil, care au remarcat dezinteresul mamei in raport cu acestia; in urma anchetelor sociale efectuate s-a constatat ca atat mama, cat si copiii nu beneficiau de acte de identitate/stare civila; copiii erau folositi in scopul obtinerii de foloase materiale, erau lipsiti de supraveghere, nescolarizati, nealimentati corespunzator si prezentau unele probleme de sanatate. (cazul a fost inregistat de Directia pentru Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti).

Cazul 4:

Doi copii, cu varste cuprinse intre 5 luni - 2 ani, proveniti dintr-o relatie de concubinaj; parintii erau consumatori de substante halucinogene, locuiau in canal si foloseau copiii in scopul obtinerii de foloase materiale si manifestau un comportament violent fata de acestia, pe fondul consumului de bauturi alcoolice, asociat cu aurolac (Cazul a fost inregistat de Directia pentru Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti).

Intrebare: Mai au acesti „parinti" vreun cuvant de spus in cazul in care copiii lor ar fi adoptati? Legea spune ca:

Art. 12, alin. (2) Parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. Consimtamantul reprezentantului legal este obligatoriu.

Comentariu: „World Vision" nu este de acord cu mentinerea alin. (2) al acestui articol, motivand ca „odata retrase drepturile parintesti, prin hotarare judecatoreasca, aceasta imputernicire creeaza premisele pentru santaj". Organizatia „Salvati Copiii" este insa mai optimista: „Agream existenta acestui articol, deoarece sanctiunea decaderii din drepturile parintesti are caracter temporar, iar motivele care au dus la decadere s-ar putea schimba/elimina in timp. De asemenea, legiuitorul a eliminat posibilitatea ca parintii sa abuzeze de acest drept prin art. 13". Intr-adevar, instanta poate reveni asupra acestei decizii de decadere din drepturi a parintelui daca „au incetat imprejurarile care au dus la decadere". In realitate insa... „mentionam ca, pana in prezent, institutia noastra nu a inregistrat astfel de situatii", declara Monica Nedef, director general al DPC Sector 2.

Gabriela Coman, secretar de stat la Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptii, are insa o alta parere: „Practica si experienta ne-au dovedit ca este necesar sa mai dai inca o data, in ceasul al 12-lea, daca putem spune asa, sansa copilului si inclusiv parintelui care deja este decazut de a-si pastra copilul in familie. Mai mult decat atat, daca coroborati acest articol 12 cu urmatorul - 13 - , acolo se vede ca instanta analizeaza si poate lua in calcul un refuz abuziv al parintelui de a consimti" (din stenograma sedintei Senatului din 15 aprilie 2004, in care a fost adoptata aceasta lege).

Parintele se poate... razgandi

Art. 13 In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile art. 11, lit. c) (n.r. - copilul care a implinit varsta de 10 ani), cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

Comentariu: Legea nu precizeaza conditiile in care refuzul parintilor de a-si da consimtamantul pentru adoptie poate fi considerat abuz. Nu-si dau acordul de doua ori sau de 20 de ori? In ce interval de timp? Cu ce argumente si in ce situatii? Stabilirea circumstantelor este lasata la aprecierea instantei, ceea ce n-ar fi pana la urma un lucru grav, ba dimpotriva. Cu o conditie: ca, in timp, completele de judecata sa nu se tot schimbe pe parcursul derularii unui caz si, astfel, judecatorii sa poata cunoaste in profunzime fiecare situatie asupra careia trebuie sa-si dea verdictul. Altminteri, e greu de precizat daca deciziile care se iau mai sunt sau nu in interesul copilului...

Art. 70. (1) Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a pretinde sau primi, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale in scopul adoptiei copilului, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Alin. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta persoanei care, fara drept, intermediaza sau inlesneste adoptarea unui copil, in scopul obtinerii de foloase materiale.

Comentariu: Desi Codul Penal (art. 255 si art. 256) pedepseste deopotriva luarea si darea de mita, in Legea privind regimul adoptiilor este incriminat doar primitorul de foloase necuvenite. Ca sa nu vorbim de situatia adoptatorului care, dorind sa infieze un copil, de care s-a atasat sufleteste, se vede pus in situatia de a merge sa reclame la politie un santaj, fara sa stie daca nu cumva onestitatea sa nu va ingreuna si mai mult procesul adoptiei.

Art. 16. (1) Consimtamantul la adoptie al parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, al tutorelui poate fi exprimat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului inscrisa in certificatul de nastere.

Alin. (2) Parintele firesc sau, dupa caz, tutorele poate revoca consimtamantul in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui in conditiile legii.

Comentariu: Nu sunt precizate conditiile in care parintele se poate razgandi si nici ce se intampla in aceste cazuri cu procesul de adoptie. Trebuie precizat si ca, odata deschisa procedura de adoptie, copilul poate fi infiat pe o perioada de un an de zile. Dupa care i se reanalizeaza dosarul, se cere din nou consimtamantul parintilor fireste si se redeseneaza „cercul vicios"...

Si un singur sot poate adopta

Cazul 5

Alina si Mihai F. incearca de 10 ani, fara succes, sa devina parinti. Zeci de tratamente si sperante irosite... Ca ultima solutie, Alina se gandeste la adoptie. Mihai insa nu doreste sa creasca „copilul altuia" si, desi au discutat mult pe tema asta, cei doi n-au ajuns la nici un rezultat. Alina spera ca, odata intrat pe usa casei, copilul va fi indragit de sotul ei. „Doar n-o sa-l dea afara", gandeste ea. A depus o cerere la Directia pentru Protectia Copilului pentru a infia, singura... Si chiar ar avea sanse sa reuseasca, expunand copilul, fara voie, unor riscuri, pentru ca o ajuta...

Art. 19, alin. (1) Evaluarea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face pe baza solicitarii acestora, de catre Directia de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:

c) motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;

Comentariu: „Salvati Copiii" se abtine de la orice comentariu, in vreme ce „World Vision" face urmatoarele precizari. „De regula, solicitarea se face de catre ambii parteneri ai cuplului legal constituit. In cazurile exceptionale - de exemplu: un partener sanatos si apt, celalalt institutionalizat cu o boala cronica ce ii afecteaza complet discernamantul/capacitatea de exprimare; despartirea juridica dintre ei nu se accepta din considerente morale; situatie materiala si sociala buna/foarte buna - , autoritatea decide adoptia in urma unei anchete foarte amanuntite." Observatia „World Vision" este pertinenta, insa astfel de cazuri ar trebui prevazute de lege, pentru a nu da ocazia ca altfel de situatii sa se strecoare pe aceasta „portita"...

Gabriela Coman are o alta explicatie: „Nu am exclus nici posibilitatea ca, in cazul unei anchete sociale temeinice, pe care trebuie sa o faca Directia, sa existe posibilitatea ca, desi unul din soti doreste, celalalt sa nu fie de acord cu adoptia, motiv pe care directia trebuie sa il analizeze atunci cand isi face referatul, pe baza caruia da sau nu da atestatul. Deci este una dintre conditiile pe care Directia are obligatia sa le analizeze. Pe baza acestei analize se face raportul psiho-social al familiei respective, dupa care urmeaza sau nu atestatul" (din stenograma sedintei Senatului din 15 aprilie 2004, in care a fost adoptata aceasta lege).

In plus, legea lasa posibilitatea si unei singure persoane sa infieze un copil. Nefiind parte a unei familii, persoana poate avea, sa zicem, si o orientare sexuala deosebita... Iar cererea nu i s-ar putea refuza, nu-i asa?, pentru ca ar fi o discriminare sexuala...

Au succes bebelusii

Din experienta pe care o are in domeniu, Monica Nedef, director general la Directia pentru Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti, sustine ca 80% din solicitarile familiilor/persoanelor atestate ca fiind apte sa adopte se indreapta spre grupa de varsta 0-3 ani. Conform declaratiilor facute de Gabriela Coman in sedinta Senatului din 15 aprilie 2004, „la ora actuala, in grija statului se afla 86.000 de copii, dintre care in jur de 37.000 de copii in institutii. (...) 5.400 de copii romani sunt declarati astazi adoptabili. Sa stiti ca tot astazi avem inregistrate un numar de 350 de cereri de familii adoptive romane, peste cele care au copii incredintati, familii care nu doresc insa decat copii cu varsta intre 0 si 6 luni sau doresc spre adoptie copii ai caror parinti sunt necunoscuti, lucru care nu prea se intampla, deoarece, in general, copiii din institutii au unul dintre parinti declarati pe certificatul de nastere", declara Gabriela Coman.

Adoptie pe... orbeste

Ce procedura trebuie sa urmeze o familie din Romania pentru a infia un copil? Mai intai trebuie sa obtina un atestat de la Directia Protectiei Copilului. Atestatul este valabil un an. Conform Ordinului nr. 45/25.03.2004, se vor lua in calcul: motivatia, asteptarile personale, viata de familie, viata in comunitate, situatia financiara (care trebuie sa poata fi dovedita si documentata), starea de sanatate. Serviciul de adoptie ofera informatii despre copiii adoptabili aflati in evidenta sa, daca familia/persoana formuleaza o cerere in acest sens. Informatiile oferite despre copii, in vederea asigurarii confidentialitatii, fac referire doar la aspecte generale.

In paralel, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului analizeaza cu prioritate posibilitatea incredintarii acestuia in vederea adoptiei unei rude din familia extinsa, asistentului maternal profesionist la care se afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se afla in plasament. Daca nu reuseste, cauta o familie adoptatoare in evidenta sa. Iar daca, in termen de 30 de zile, si aceasta varianta esueaza, solicita Oficiului Roman pentru Adoptii ca in termen de 5 zile sa-i transmita lista centralizata la nivel national a persoanelor sau familiilor adoptatoare atestate si inscrise in Registrul National pentru Adoptii. Are la dispozitie alte 60 de zile pentru a alege din aceasta lista adoptatorii. Cei fericiti afla ca au fost selectati in termen de 3 zile. Din acest moment, copilul le este incredintat pentru o perioada de proba de 90 de zile.

Adoptiile interne nu vor fi sustinute financiar

Senatorul liberal Radu F. Alexandru a initiat un proiect de lege prin care familia adoptatoare urma sa primeasca o indemnizatie de adoptie neimpozabila, in valoare de 25.000.000 de lei si o alta indemnizatie lunara neimpozabila, in cuantum de 1.500.000 de lei. Drepturile banesti erau destinate folosului exclusiv al adoptatului, iar felul in care adoptatorul folosea acesti bani ar fi fost supus in permanenta controlului institutiilor abilitate ale statului.

Acest model legislativ este practicat in mod curent in tari din Uniunea Europeana: Franta, Germania, Italia, Suedia, Marea Britanie, ca si in Statele Unite, isi argumenta senatorul, in sedinta Senatului, initiativa, mentionand si opinia lui Andrew Bernheim, profesor de drept familial la celebra Universitate Cambridge din Marea Britanie, care spunea ca „incurajarea adoptiilor nationale implica si sustinerea sociala a parintilor adoptivi cu o remuneratie. Greseala care s-a facut in Romania este ca ele au fost descurajate sau limitate tocmai pentru a facilita adoptiile internationale".

Proiectul a fost respins, iar Gabriela Coman, argumentand ca „o stimulare financiara a adoptiei nationale, pe de o parte, poate discrimina un copil natural existent in familia in care noul copil vine. Pe de alta parte, discrimineaza, in primul rand, numerosii copii care traiesc in numeroasele familii cu multi copii". Cu alte cuvinte, „nu-i dam saracului care cere, ca sa nu-l discriminam pe saracul care nu intinde mana...". Biserica poate gasi familii de adoptatori Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), care si-au exprimat dorinta de a participa la elaborarea acestui pachet legislativ inca din 2001, nu au fost invitati la nici o dezbatere pe aceasta tema. O singura intalnire a avut loc, in 2001, la initiativa Patriarhiei Romane. „Am dat o sugestie atunci", spune P.S. Ciprian Cimpineanu. „Stiu ca statul cheltuieste in jur de 10 milioane de lei, vreo 300 de dolari, cu un copil intr-o institutie de stat, pentru intretinere, salarii... Credem ca e mai bine sa se dea jumatate din acesti bani, fie familiei naturale sau rudeniilor, fie altei familii de crestini pe care o vor gasi reprezentantii Bisericii, pentru a-i ajuta sa-l creasca pe copil."

La ultima sa intrunire, Sfintul Sinod a luat hotararea ca in fiecare eparhie, ierarhul, impreuna cu preotii, sa abordeze aceasta problema si apoi sa se angajeze sa gaseasca familii bune care, din simtaminte crestinesti, doresc sa adopte un copil. „Aceasta resposabilitate si-o poate asuma Biserica, de a gasi familiile cele mai potrivite care sa adopte in primul rand pentru ca iubesc copiii", sustine P.S. Campineanu. „Intr-o eparhie sunt 400 de parohii. Iei cate un copil de parohie si pot fi adoptati 400 de copii o data! Daca nu 400, macar 200 de familii pot fi gasite... Insa trebuie sa-i incurajam ajutandu-i, pentru ca saracia este o realitate pe care nimeni nu o poate nega."

Biserica a anuntat ca va continua acest misionariat. Chiar daca, fara sa poata cunoaste prevederile noii legi, nu va fi „in ton" cu ele.. „Nu cred ca ceea ce face Biserica poate sa contravina cu vreo lege", marturiseste P.S. Cimpineanu. „Pentru ca Biserica este indreptatita si datoare sa desfasoare o astfel de activitate sociala, umanitara. Ar fi culmea ca activitatea social-filantropica a Bisericii sa fie contrazisa de lege. Si sa i se interzica. Am reveni la perioada de dinainte de 1989!"

Cititi maine! In numarul de maine va vom arata, din Legea privind protectia copilului, cum vor avea voie cei mici sa-si schimbe scoala, religia si sa faca armata.
×