Ştrand cu 29 de etaje

AXA PASZKANY – POPOVICIU DĂ CAPITALEI BETOANE ÎN LOC DE OXIGEN
Culisele afacerii de pe baza sportivă ascund nume celebre. Firma Trigranit a omului de afaceri Arpad Paszkany, care a obţinut contractul avantajos pe Ştrandul Tineretului a cedat "oferta" firmei Kiseleff Business Plaza. Aceasta este controlată de Puiu Popovici printr-o suveică ce îşi are rădăcinile în off-shore-uri cipriote. Deşi terenul este protejat de Legea Sportului, construcţia a fost aprobată.

Blocuri zgârie-nori pe Ştrandul Tineretului

BETON ● Legea sportului, ignorată. 29 de etaje vor sfida zona verde
Culisele afacerii de pe baza sportivă ascund nume celebre. Firma Trigranit a omului de afaceri Arpad Paszkany, care a obţinut contractul avantajos pe Ştrandul Tineretului a cedat "oferta" firmei Kiseleff Business Plaza. Aceasta este controlată de Puiu Popoviciu, printr-o suveică ce îşi are rădăcinile în off-shor-uri cipriote.


Jurnalul Naţional a publicat o serie de articole în legătură cu distrugerea institutelor de cercetare din zona de nord a Capitalei. Acestea sunt tentante pentru investitori datorită averii verzi pe care o deţin. Institutele sunt în schimb cu totul lipsite de importanţă pentru statul român. Acesta refuză orice prevedere legislativă care să le salveze de statutul de victimă. În locul zonelor verzi primim beton sub forma elegantă a birourilor şi a apartamentelor de lux. Prin cumpărarea unor drepturi litigioase, diverşi oameni de afaceri şi-au îmbunătăţit în mod substanţial veniturile, defrişând până şi ultimele zone verzi ale Bucureştiului. În Băneasa, un metru pătrat de teren se vinde lejer cu 2.000 de euro. Finalul ecuaţiei nu arată însă foarte bine – afaceri imobiliare înfloritoare în schimbul cercetării, protejării mediului şi distrugerii uneia dintre puţinele zone verzi care i-a mai rămas Bucureştiului.


Lupa investitorilor s-a mutat la un moment dat pe o altă zonă de cinci stele a Capitalei. Aici, un metru pătrat de pământ variază între 2.500 şi 3.000 de euro, dată fiind învecinarea cu zona Dorobanţi, Piaţa Victoriei şi Parcul Herăstrău. Cum în perimetrul cu pricina nu se găsesc institute de cercetare uitate de statul român, modalitatea de "legalizare" a afacerii a luat o nouă înfăţişare: concesionarea. Victima este de această dată o bază sportivă. De altfel, bazele sportive sunt adevărate mine de aur pentru investitorii cu viziune. Ele au moştenit terenuri generoase, deţinând patrimonii valoroase în zone centrale.


PROCESUL Baza Sportivă Tineretului se găseşte în zona ce se pregăteşte se devină un adevărat high-life bucureştean. Situată între nordul Capitalei şi Piaţa Victoriei, baza sportivă de pe Bulevardul Mărăşti deţine 99.960,00 de metri pătraţi de teren îmbietor. Aceasta se găseşte în administrarea privată a Complexului Sportiv Lia Manoliu (CSLM). Prin HG 377 din 13.05.1999, terenul a fost trecut din domeniul public al statului în cel privat şi în directa admninistrare a Complexului. Prin această modalitate, complexul a primit în administrare atât terenul, cât şi construcţiile aferente. De-a lungul timpului, CSLM a încheiat mai multe contracte de concesionare sau închiriere pe terenul bazei sportive. Rezultatul nu s-a lăsat aşteptat. Momentan, unul dintre contracte face obiectul unui proces între CSLM şi Agenţia Naţională pentru Sport (ANS), iar un alt contract este pe punctul de a schimba destinaţia bazei sportive din spaţiu de agrement în zonă rezidenţială cu locuinţe şi birouri de lux.


ISTORIA CONTRACTELOR. Primul contract de concesionare al Bazei Tineretului a fost semnat în 1992 cu Clubul privat Macmonis. Al doilea contract, care face obiectul unui proces este cel semnat cu SC Tineretului SA. În 2003, CSLM a concesionat pentru 49 de ani terenul de 64.000 de metri pătraţi împreună cu mijloacele fixe firmei de mai sus. Al treilea contract a fost semnat la 23.10.2000. De această dată, CSLM a închiriat pentru 45 de ani o parte din terenul Ştrandului Tineretului şi activele existente societăţii SC TriGranit România SA. Din partea Complexului sportiv, contractul a fost semnat de fostul director Bogdan Gheorghe, iar societatea a fost reprezentată de administratorul său, Mark Roberts. Obiectul ultimului contract îl face un teren de 11.986,04 metri pătrţi plus imobilele existente. Cum clauza de confidenţialitate este în vigoare, Emil Cismaş, noul director general al CSLM, nu a dat prea multe amănunte. "Ştiu că vor să organizeze o conferinţă de presă, prin care vor lămuri ceea ce vor să facă în zona Ştrandului Tineretului. Din câte ştiu eu, este vorba de un Plan de Urbanistică Zonală (PUZ), refuzat de Primăria Sectorului 1, dar acceptat de Primăria Generală. Am înţeles că vor un P+10. Nouă ne convine, pentru că luăm chiria pentru teren", a adăugat Cismaş.


PUZ-UL INVIZIBIL. Jurnalul Naţional a trimis Biroului de presă al Primăriei Municipiului Bucureşti o notificare pe Legea 544. Întrebările vizau în principiu o Hotărâre a Consiliului General privind aprobarea unui PUZ pentru Baza Sportivă Tineretului. De altfel, Andrei Chiliman, Primarul Sectorului 1, a confirmat prezenţa unei documentaţii depuse de TriGranit pentru obţinerea avizului de construcţie. Aceasta a fost retrasă însă în scurt timp. Pe de altă parte, municipalitatea aproba un PUZ pentru Strada Premio Nebiola, prin HCGMB nr. 213 din 29.09.2005. Pe site-ul Primăriei Capitalei scrie negru pe alb: locuinţe şi birouri sub forma unui P+10, pe Strada Premio Nebiola, documentaţia aparţinând, pare-se, Universităţii de Arhitectură Ion Mincu. În ciuda informaţiilor prezente pe site-ul Primăriei Generale, adresele trimise de Jurnalul Naţional instituţiilor abilitate au rămas fără răspuns. Într-un târziu, inginerul Victor Manea, expert în cadrul Direcţiei de Urbanism a răspuns: "Urmare solicitării dvs. adresate PMB – direcţiei Relaţii Publice, privind documentarea unui material jurnalistic... vă comunicăm că orice informaţie referitoare la documentaţia de urbanism PUZ Premio Nebiola, Sector 1 se poate obţine de la DUAT, Serviciul de Urbanism". După încă o săpătămână de tatonări, Victor Manea se oferă să discute cu redactorul Jurnalului Naţional. Subiectul discuţiei fiind bineînţeles aprobarea unui PUZ pentru construirea unui bloc cu zece etaje pe terenul Bazei Sportive Tineretului. Fără un răspuns concret s-a specificat totuşi că este un PUZ care a trecut prin consiliu, cu mari presiuni, fără a avea însă semnătura finală a arhitectului.


PROBLEMA TERENULUI. Terenul pe care se va ridica un P+10 nu numai că este protejat de Legea sportului, dar face parte şi din zona protejată 74. Cele două argumente se topesc însă în faţa investitorilor cu viziune şi putere. De altfel, spaţiul primit în chirie de SC TriGranit România SA a fost "pregătit". Astfel că, în răstimpul celor şapte ani trecuţi de la încheierea contractului cu CSLM, terenul a fost lăsat în paragină. Un argument în plus pentru investitorul care va scoate din ruine şi verdeaţă un bloc de toată frumuseţea. "Noul" sau "vechiul" beneficiar a revenit cu un nou certificat de urbanism în vederea obţinerii avizului de construcţie. De această dată, pretenţiile sunt ceva mai rafinate. Pe terenul generos de 11.000 de metri pătraţi se vor ridica două clădiri. Un P+7 şi un P+29. Certificatul de urbanism a fost depus la 24.04.2007. Urmează ca actualul PUZ să treacă din nou peste îngăduitoarea comisie a Municipiului Bucureşti şi să mai schimbăm puţin oxigen pe coloşi de beton.

Altă Mărie cu aceeaşi pălărie