Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maturitatea Alianţei trece peste limitele financiare
Trecerea celui de-al doilea termen pentru plata avansului la achiziţionarea avioanelor F-16 second-hand nu a aprins discuţiile politice din jurul acestei afaceri.
Comunicatul Ambasadei Americane arată că Statele Unite nu consideră cumpărarea avioanelor F-16 ca un test pentru soliditatea parteneriatului strategic cu România. Această înţelegere superioară a relaţiilor din cadrul Alianţei NATO şi a rolului ţării noastre în cadrul politicii americane în zona Mării Negre ar trebui să fie o lecţie şi pentru Puterea de la Bucureşti. S-a indus în opinia publică ideea că, dacă România nu va cumpăra cele 24 de avioane F-16, buna ei credinţă va fi pusă la îndoială de Statele Unite şi politica acestora se va schimba faţă de noi. Adevărul este că miza politică a contractului a fost exagerată de reflexele de subordonare ale unor decidenţi.
Ceea ce s-a anunţat iniţial a fi "contractul secolului" - de circa 4 miliarde de euro - a devenit, odată cu intrarea în criza economică, o achiziţie militară de dimensiuni tot mai reduse. Chiar şi aşa, oferta SUA a căzut pe un buget complet rarefiat şi procedura aleasă de CSAT pentru temporizarea cumpărării avioanelor a lăsat să se acumuleze timpul necesar pentru ca partea americană să înţeleagă refuzul.
Cum spuneam, miza strategică pentru SUA a includerii României în programul F-16 şi apoi în costisitorul F-35 este nesemnificativă în comparaţie cu alte componente ale politicii militare americane în regiune. Scutul antirachetă, capacitatea de reacţie în Marea Neagră, participarea la războiul din Afganistan reprezintă priorităţile politico-militare în cadrul parteneriatului strategic SUA-România. Faptul că ministrul Sebastian Vlădescu a adus "vestea rea" - că nu există disponibilităţi financiare pentru o achiziţie militară care reprezintă un procent din PIB - lasă loc unor veşti bune pentru ceilalţi ofertanţi. Suedezii care vin cu avionul Gripen şi grupul european reprezentant pentru aparatul Eurofighter au propus Ministerului Apărării pachete financiare mult mai flexibile faţă de cerinţele pentru F-16.
Redeschiderea competiţiei pentru avionul multi-rol poate fi benefică în primul rând pentru statul român, care poate alege între oferte importante de offset sau de schimburi tehnologice menite să impulsioneze industria aeronautică autohtonă. Răgazul până la luarea deciziei este util şi Ministerului Apărării, care poate reevalua rolul Forţelor Aeriene Române în funcţie de noua strategie NATO, care va fi adoptată în noiembrie la Lisabona. Ţările cu disponibilităţi financiare limitate vor fi încurajate să facă achiziţii comune, aşa încât nu va fi o surpriză ca România să cumpere avioane militare împreună cu Bulgaria sau cu Ungaria într-un contract comun.
