x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Superstiţii şi credinţe pentru noaptea de Revelion

0
Autor: Tudor Cires 30 Dec 2017 - 20:00
Superstiţii şi credinţe pentru noaptea de Revelion /Reuters


La noi, la români, obiceiuri sunt multe în noaptea asta dintre ani. Şi nu doar cele pe care ni le amintim cu toţii din iernile îmbelşugate în zăpezi ale copilăriei, când nu mai pridideam, cu săptămâni înainte, să ne pregătim, învăţând pluguşoarele, sorcovele şi cântările specifice altor obiceiuri, precum Capra, Ursul, Mascaţii şi altele asemenea lor. Dar poate îşi mai aminteşte cineva cum „făceam de ursit” ba cu fir de busuioc, ba cu apă neîncepută, ba cu năframa aşternută peste oglindă, pe care-o ridicam fix în miez de noapte, cu inima strânsă: îl vom zări ori nu pe Zburător? Cine mai pune astăzi paie sub faţa de masă, grâu sub covor, crengi de măr înflorite-n fereastră? Cine mai caută să afle cum vor fi cele 12 luni ale anului după câtă apă lasă cojile de ceapă în care am presărat sare?

Superstiţiile şi credinţele din bătrâni pentru noaptea dintre ani le-am cam uitat. Dar oare cum stau lucrurile prin alte ţări ale Europei şi-ale lumii? Să fie ei mai păstrători decât noi?

Fix la miezul nopţii, spaniolii pot primi „în dar” cel puţin o… lună norocoasă. 30 de zile de noroc! Ori chiar de 12 ori pe-atâta… Cine nu şi-ar dori asta? Laşi deoparte orice alt cadou, numai să ştii că n-o să te ocolească norocul în toate zilele anului ce va urma. Şi când te gândeşti că tot ce ai de făcut e ca exact în ultimele secunde ale anului să-nghiţi cât de repede poţi 12 boabe de strugure. Câte una pentru fiecare bătaie de gong care anunţă miezul nopţii. Dacă ai reuşit să le înghiţi pe toate, ai alungat ghinionul din casă tot anul ce vine. Dacă nu, socoteşte şi tu timpul de noroc, câte o lună pentru fiecare boabă de strugure… Ei, şi dacă ai ajuns la miezul nopţii, atunci e cazul să închini şi un pahar. De Cava. Vinul spumant şi aromat al spaniolilor este în noaptea de Revelion – la Valencia, de exemplu – preferat şampaniei franţuzeşti. Şampanie care-şi găseşte însă lesne locul peste graniţă, în ţara ei de origine.

Anul Nou în Champagne? O reverie…! O provocare poate pentru anii care vin. Dar dacă tot am pomenit de Franţa, merită, înainte de a gusta dintr-o felie de „bûche du chocolat” – celebrul „buştean”, tradiţionalul tort al Sărbătorilor de iarnă franţuzeşti –, să le mulţumim francezilor, care au jucat rolul lor în istoria stabilirii primei zile a anului la 1 ianuarie. Şi asta pentru că până în 1564, Franţa, ca şi cea mai mare parte a Europei, intra în anul cel nou la 1 martie. Explică asta, nu-i aşa?, şi de ce pornim noi, simbolic, aratul şi semănatul prin ţarina norocului în noaptea asta: că „Pluguşorul” nostru tradiţional e obicei mai vechi de miezul secolului al XVI-lea şi urătura, ca acu’, se făcea şi pe vremea când anul începea primăvara. Dar asta-i poveste de desluşit altă dată! Prin Edictul de la Roussillon, regele Carol al IX-lea fixează data de 1 ianuarie drept „cap de an”. Până atunci, în funcţie de calendarul solar sau de cel bisericesc, prima zi a anului tot fu­sese schimbată. Ba de Crăciun, ca pe vremea lui Carol cel Mare, ba de Paşti, ca pe timpul dinastiei Capet, ba la 1 martie ori la 1 septembrie.

Europa era la fel de bulversată. Austriecii, bunăoară, începeau anul la 25 martie, la Bunavestire. A fost nevoie însă de încă vreo două decenii, pentru ca Papa Grigore al XIII-lea să generalizeze măsura edictului de la Roussillon. Restul lumii (cunoscute până atunci) a adoptat, din mers, decizia luată la Roma. Mă întreb, pe drept cuvânt, ce va fi mâncat la banchetul de Revelion, în noaptea dinspre 1582 spre 1583, Papa Gri­gore al XV-lea? Oare o dată cu el să se fi instaurat şi tradiţia italiană de a mânca brioşe şi alte prăjiturele învelite în miere sau un preparat pe bază de linte? Cu siguranţă însă pe vremea lui trebuie să fi existat obiceiul ca în ziua Sfântului Silvestru să arunce lumea pe geam obiectele care s-au stricat în anul ce se încheia, cu credinţa că vor cumpăra sau vor face altele noi, să le înlocuiască, în anul ce vine.

Şi fiindcă am pomenit de această superstiţie a Sfântului Silvestru, să mai amintim că obiceiul datează tocmai din anul 1000 şi are legătură cu alt Papă (de la Roma). Pe numele său Silvestru. Se zice că acesta conducea lumea creştină pe la anul 314, când, după credinţa populară, ar fi capturat un... monstru. Pe care l-a pus la propeală în hrubele palatului său. Şi se mai credea că fusese rânduit ca monstrul acesta să scape din închisoarea lui din fundul pământului exact în anul 1000, când ar fi ieşit deasupra şi ar fi distrus lumea. Când însă au trecut cu bine de acest prag, oamenii s-au bucurat atât de mult, încât, pentru a uita de spaimele prin care trecuseră, au aruncat pe geam toate obiectele vechi şi stricate (pentru a le înlocui în noul mileniu).

De atunci, obiceiul a fost repetat în fiece an şi tot din vremea aceea există credinţa că, dacă în noaptea de 31 decembrie oamenii se îmbracă în haine fistichii („mascaţii” noştri vă spun ceva?), monstrul Sfântului Silvestru se va speria de ei şi va fugi la capătul lumii... Monstrul Sfântului Silvestru... Sau nenorocul, sau boala, sau răutatea semenilor – tot ceea ce întruchipează neîmplinirea repre­zin­tă, până la urmă, alter ego-uri ale personajului despre care vorbirăm până acu’.

În lumea ortodoxă, pentru începutul anului, un alt sfânt are o importanţă specială. El este Sfântul Vasile, sfântul cel bun. Ca şi de Sfântul Nicolae sau de Crăciun, co­piii obişnuiesc să lase ciuboţelele lângă sobă, pentru că ştiu că „Sân’ Vasile” sau „Văsălie” va lăsa acolo un mic dar. În Grecia, imediat ce se intră în noul an, se serveşte, tra­di­ţional, o coptură numită „vasilo­pita” sau pâinea Sfântului Vasile, în care a fost pus un bănuţ. Cine va găsi bă­nu­ţul, se crede, va avea parte de noroc şi bunăstare în anul care vine...

Cât despre noi, „în noaptea de Vasile Sfântul”, pornim pe urma trasă de plug, să aşezăm în brazdă sămânţă de belşug pentru timpul următor. Şi bucurie în casă!

Citeşte mai multe despre:   superstitii de revelion

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina
Galerie Foto În timp ce magnatul Puiu Popoviciu, condamnat la şapte ani de închisoare, s-a refugiat la Londra şi începe să-şi lichideze afacerile din România, care merg prost, business-urile gestionate de fosta soţie a acest...

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”
Antena 3 lansează o nouă emisiune, sâmbătă, de la ora 17. O emisiune găzduită de Ana Maria Bujor și de Alexandru Ganci, cu un titlu mai mult decât provocator - Conspirații. Ana este șefa secției...

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați
Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri-document cu români care s-au născut odată cu România Mare. Sunt oameni care au trecut prin viaţă atât de repede, deşi au împlinit 100 de ani,...

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de prezentare la medic, dar şi cauza majoră de intrare în concedii medicale, fenomen prezent în toată lumea. Ridicarea omului în poziţie verticală a adunat tot...

Bicicletele care dau timpul înapoi

Bicicletele care dau timpul înapoi
Galerie Foto Ostalgie sau nostalgia Estului. Aşa se numeşte fenomenul din ce în ce mai prezent în fostele ţări comuniste prin care oamenii vor să se împace cu trecutul prin reînvierea unor branduri emblematice. Totul a...

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază
Cu o companie de pază intrată în insolvenţă şi care a făcut obiectul unui dosar penal de evaziune fiscală, ginerele lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, a reintrat pe piaţa afacerilor în domeniu într-un mod...

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat, ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat,  ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”
Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc, anul acesta, 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii Centenarului sărbătorit de...

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia
Galerie Foto Atât afacerea cunoscutului Mall din Centrul Vechi al Capitalei, care găzduieşte un brand de renume pe piaţa hainelor, cât şi terenul pe care este amplasată construcţia au intrat, oficial, la jumătatea lunii augu...

Cum se repară articulația-bijuterie

Cum se repară articulația-bijuterie
Galerie Foto Genunchiul este o bijuterie de articulaţie, în el frecările trebuie să fie minime, suprafeţele sunt cu netezime înaltă; cele mai perfecţionate piese de rachete cosmice au asperităţi de 30 de ori mai multe...

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”
Galerie Foto SC Teo Trans Consulting SRL, societatea la care acționari sunt fratele și mama lui Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director al Direcției de Achiziţii din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri...

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”
Continuăm serialul Centenarii cu un nou episod din seria de interviuri-document pe care Jurnalul o realizează cu români care au împlinit 100 de ani în 2018. Români care s-au născut odată cu România Mare şi...

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader
Galerie Foto Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, evaluat, în aceste momente, de către ministrul Justiţiei şi care riscă inclusiv revocarea din funcţie, a anunţat că a început urmărirea penală “in rem”, în ur...

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite
Galerie Foto În comuna doljenă Terpezița, aproape că nu există fântână care să aibă apă curată. Oamenii sunt puși în fața a două opțiuni: ori se îmbolnăvesc, ori mor de sete. De ani de zile, era limpede că aici e ...

Prin hotărârea Executivului, RA-APPS îi înlocuiește casa pierdută la Sibiu cu una lângă Herăstrău. Guvernul i-a pregătit lui Iohannis locuința de după

Prin hotărârea Executivului, RA-APPS îi înlocuiește casa pierdută la Sibiu cu una lângă Herăstrău. Guvernul i-a pregătit lui Iohannis locuința de după
Galerie Foto Cabinetul condus de Viorica Dăncilă a aprobat, săptămăna trecută, un act normativ prin care trei clădiri, cu terenurile aferente, aflate în proprietatea privată a statului și care urmau să fie scoase la...

Povestea centenarului care a participat la eliberarea Chişinăului

Povestea centenarului care a participat la eliberarea Chişinăului
Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit 100 de ani în 2018, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii Centenarului sărbătorit de ţara noastră....
Serviciul de email marketing furnizat de