x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Taher, Griro şi Rapidul

Taher, Griro şi Rapidul

de Dorian Cobuz    |    Alexandru Boariu    |    27 Mar 2008   •   00:00
Taher, Griro şi Rapidul

POVEŞTI DIN "1001 DE HOŢII"
Iordanianul Fathi Taher, care în aceste zile se laudă că a pus mâna pe Clubul Rapid şi că el este un "om de afaceri cinstit", ignoră cu bună ştiinţă justiţia română, refuzând ani la rând să pună în aplicare o hotărâre de guvern şi o decizie definitivă, irevocabilă şi executorie a Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, achiziţia Clubului Rapid este însoţită de o minciună gogonată, şi anume că Griro ar fi "moştenitoarea" acestui club. În realitate, între Griro şi Rapid nu a existat şi nu există nici o legătură.


Miliardarul Fathi Taher ignoră cu bună ştiinţă justiţia română, refuzând de ani buni să pună în aplicare o hotărâre de guvern şi o decizie definitivă, irevocabilă şi executorie a Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie. Miza: trei etaje din imobilul Griro, din Bucureşti, în suprafaţă de peste 1.000 de metri pătraţi, şi terenul aferent.


Cazul pe care îl prezentăm azi este încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că în România zilelor noastre, fie ea şi intrată în UE, legea trebuie, musai, să fie respectată doar de cei mici, neînsemnaţi, fără bani sau cu bani puţini, deci, doar de cei fără nici o putere. Cât despre potenţaţii zilei, multimiliardarii care se învârt în cercurile înalte ale puterii, aceştia îşi pot permite să ignore cu nonşalanţă orice act normativ, orice decizie legală, inclusiv cele adoptate de guvern şi chiar de instanţa supremă – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără să dea cuiva socoteală.


PROMISIUNI DEŞARTE. La sfâşitul anului 2004, când au cumpărat de la statul român societatea comercială Griro Bucureşti, pentru care au plătit 1,2 milioane de euro (în paranteză fie spus, numai terenul intravilan, de peste 125.000 de metri pătraţi, valora de câteva zeci de ori mai mult), Fathi Taher şi Nicolae Badea s-au angajat că vor pune în aplicare Hotărârea de Guvern nr. 310/1995 şi Decizia nr. 2691/23.06.1998 a Curţii Supreme de Justiţie. Enunţate în caietul de sarcini, acestea stabileau scoaterea din patrimoniul Griro a unei părţi din imobilul situat în Calea Griviţei nr. 355 şi trecerea acesteia în patrimoniul societăţii Chema Project, care îşi avea sediul în acelaşi imobil. Este vorba despre trei etaje cu o suprafaţă utilă de 1.080 mp şi terenul aferent de circa 450 mp de parcare în curtea imobilului. Au trecut de atunci mai bine de trei  ani şi cei doi renumiţi oameni de afaceri nu numai că nu au aplicat aceste dispoziţii legale, dar au făcut şi fac în continuare tot posibilul pentru a le încălca, spre disperarea micilor investitori de la Chema Project, care şi-au ipotecat casele, s-au împrumutat de unde au putut, pentru a achiziţiona de pe piaţa de capital pachetul majoritar de acţiuni la această societate.


TĂRGUIALA. Toate încercările firmei Chema Project, inclusiv apelarea la executorii judecătoreşti, formularea de plângeri penale împotriva celor care se opun aplicării deciziei CSJ, procese peste procese etc, au fost sortite eşecului. Peste tot, la toate instituţiile abilitate, micii intreprinzători, deşi cu legea de partea lor, au fost fie amânaţi până la "calendele greceşti", fie trimişi la plimbare, cu drepturile lor legale cu tot. Ajunşi la disperare, la un moment dat, reprezentanţii firmei Chema Project au acceptat invitaţia lui Taher – care i-a chemat la "negocieri" (că aşa-i în România, "boşii" negociază orice, inclusiv aplicarea legii). "Practic, nu a avut loc nici o negociere. Cu un tupeu nemaipomenit, domnul Taher – că domnul Badea n-a scos nici măcar un cuvânt – ne-a propus să-i cedăm spaţiul la un preţ mizerabil, adică la nici jumătate din preţul pieţei pentru această zonă" – ne-a mărturisit Gheorghe Ioniţă, unul dintre deţinătorii pachetului majoritar de acţiuni de la Chema Project. "Evident, noi am cerut, în primul rând, aplicarea deciziei irevocabile, definitive şi executorii a CSJ, adică trecerea spaţiului în proprietatea noastră, urmând ca apoi, eventual, să discutăm despre o posibilă vânzare, dar am fost, pur şi simplu, ignoraţi" – ne-a spus Gheorghe Ioniţă.

Recent, ICCJ, prin Decizia 455/06.02 2008, a dat din nou câştig de cauză firmei Chema Project, respingând contestaţia în anulare formulată de Griro SA la sentinţa civilă 1086/24 aprilie 2007, dată de Curtea de Apel Bucureşti.


ŞICANELE. Aproape că nu trece o zi fără ca oamenii lui Taher, de la Griro, să nu ne şicaneze cu ceva – ne spune Gheorghe Ioniţă. Ba ne taie curentul, ba ne opresc apa, ba ne ameninţă că ne evacuează, pentru că, chipurile, încep lucrări de consolidare a clădirii, deşi ea a fost consolidată în urma cutremurului din 1977 – mai spune reprezentantul Chema Project.

Practic, societatea nu-şi mai poate folosi spaţiul care i se cuvine legal. În privinţa parcării ce-i revine Chema Project, aceasta este tot timpul ocupată de autoturismele Omniasig şi a celor care vin la Secţia Accidente Uşoare, a Poliţiei Rutiere Sector 1, care a primit un spaţiu de la "generosul Taher", tocmai în imobilul Griro din Calea Griviţei.
 
"Ieri, tocmai am fost anunţaţi că o să vină, din nou, cei de la Garda Financiară în control, la noi, la Chema Project", ne-a mai declarat dl Gheorghe Ioniţă. "Asta e tot o mânărie a domnului Taher, care taie şi spânzură, dictează cine, unde şi ce controale să facă, are oameni infiltraţi peste tot, în toate instituţiile statului ", ne-a spus la final reprezentantul firmei Chema Project.



Minciuna privind legătura cu Rapidul'

Recenta achiziţionare a Clubului Rapid de către Taher este însoţită de o minciună gogonată, şi anume că Griro ar fi "moştenitoarea" acestui club. În realitate, între Griro şi Rapid nu a existat şi nu există nici o legătură. Istoria Rapidului a început la 25 iunie 1923, atunci când un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa (reparaţii şi întreţinere vagoane) au semnat actul de constituire al "Asociaţiei Culturale şi Sportive CFR". Atelierele Griviţa se întindeau de la Gara de Nord până aproape de Piaţa Chibrit. În 1961, Atelierele Griviţa au "externalizat" nişte activităţi care nu aveau legătură cu CFR-ul şi astfel s-a înfiinţat IUC Griviţa (producea utilaje şi echipamente pentru industria chimică) – actuala Griro SA, care nu a sponsorizat niciodată şi nu avut nici o legătură cu Clubul de Fotbal Rapid. Aşadar, activitatea de bază – reparaţii şi întreţinere vagoane a rămas la societatea-mamă, redenumită Intreprinderea Mecanică de Material Rulant Griviţa Roşie, societate de stat, în cadrul Ministerului Transporturilor, aparţinând adevăratului CFR, care a patronat, sponsorizat etc. întotdeauna Clubul Rapid. Chiar aşa de proşti ne crede acest Fathi Taher?


Falsuri

Nu numai că refuză să respecte deciziile justiţiei privind împărţirea imobilului din Calea Griviţei, dar "magnatul" Taher încearcă să şi-l însuşească în întregime, recurgând – să spunem aşa – la falsuri prin omisiune. Astfel, într-o adresă transmisă Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie al Municipiului Bucureşti în vederea obţinerii unui număr cadastral necesar înscrierii proprietăţii în Cartea Funciară, reprezentantul Griro, deci al lui Taher, declară, în fals, că imobilul se află în "proprietatea exclusivă a SC Griro SA" şi că "nu avem litigii cu vecinătăţile". Mai mult, la final, semnatarul îşi asumă "întreaga răspundere pentru exactitatea şi corectitudinea actelor juridice furnizate".Fără comentarii.


HOTĂRĂRE
"Este inadmisibil ca o decizie irevocabilă, definitivă şi executorie a celei mai înalte instanţe judecătoreşti din România să fie călcată în picioare, cu nonşalanţă, de ani de zile. Dar iată că cei ca Taher, care au bani şi putere, îşi permit să trateze cu superioritate pe oricine. Însă noi n-o săcedăm, vom merge pânăîn pânzele albe, pentru a ne dobândi drepturile".
Gheorghe Ioniţă
acţionar la Chema Project

×
Subiecte în articol: special taher project griro chema chema project