Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un parc din Piaţa Presei, pregătit pentru bloc-turn
Istoria unui petic de pământ din centrul Capitalei este fabuloasă. De fapt, este vorba despre 5.000 de metri pătraţi de spaţiu verde, un părculeţ în toată regula, ce au fost subiectul unor tratative diplomatice, ajungând într-un final în ograda băieţilor deştepţi.
Povestea pe scurt sună cam aşa. În 1998, printr-o hotărâre a Consiliului General al Capitalei, terenul din Bulevardul Kiseleff nr. 61 a trecut din administrarea municipalităţii în cea a Ministerului Afacerilor Externe. Acesta trebuia dat la schimb autorităţilor germane, care aveau nevoie la vremea respectivă de un teren pentru a-şi construi un sediu nou de ambasadă, clădirea în care funcţiona instituţia fiind revendicată. Partea română se alegea cu un sediu de ambasadă la Berlin.
Numai că discuţiile diplomatice au îngheţat pe motiv că autorităţile germane au mai solicitat să li se restituie şi clădirea de pe Calea Victoriei, colţ cu Bulevardul Dacia, fostul Cazino, fostul sediu al Legaţiei Germane. Cazinoul funcţiona în clădire pe baza unui contract beton făcut pe vremea când primar general era Crin Halaicu, aşa că problema la momentul respectiv n-a putut fi rezolvată. Înţelegerea a picat, iar MAE s-a ales cu un spaţiu verde în buricul târgului.
Timp de şase ani, parcul a fost administrat de MAE. Numai că în 2004, printr-o hotărâre de guvern, terenul a fost dat în folosinţă gratuită Comitetului Olimpic Român şi Federaţiei Române de Rugby. S-au purtat multe discuţii pe tema acestui teren, mai ales că oricine punea mâna pe el era fericitul posesor al unui teren pe Kiseleff. Nu mai e mult până când acest lucru urmează să se întâmple, şefii celor două instituţii în administrarea cărora se află, Comitetul Olimpic Român, reprezentat în acest caz de Ioan Dobrescu, secretar general, şi Federaţia Română de Rugby, condusă de Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, prieten cu Elena Udrea şi cu soţul său, Dorin Cocoş, au planuri mari.
Primul pas a fost deja făcut - a fost cerut Primăriei Sectorului 1 un certificat de urbanism, act ce duce la obţinerea unei autorizaţii de construcţie. În document este trecută o gamă largă de opţiuni, fiind vorba despre o clădire multifuncţională cu spaţii de birouri administrative, financiar-bancare, sedii de companii, servicii media, servicii hoteliere, alimentaţie publică, spaţii destinate activităţilor de recreere. Întrebaţi despre acest măreţ proiect amplasat pe un spaţiu verde, Adrian Petrache şi Ioan Dobrescu se contrazic în declaraţii. Dacă Petrache jr. vrea doar să se informeze despre situaţia terenului, Ioan Dobrescu recunoaşte că analizează piaţa imobiliară şi ia în calcul o asociere cu o firmă, nu de alta, dar sportul românesc este şi el în criză.
Chiar dacă era criză sau nu, afacerea tot era programată, nu de alta, dar personajul-cheie este Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, proprietar al multor terenuri, despre care Traian Băsescu spunea în campania electorală din 2004 pentru prezidenţiale că face parte din mafia personală a lui Adrian Năstase, alături de Alexandru Bittner.
Bulevardul Kiseleff nr. 61. Este adresa unui părculeţ ce se întinde pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. Un spaţiu verde ce are o poveste fabuloasă, fiind administrat de-a lungul timpului atât de Primăria Capitalei, cât şi de Ministerul Afacerilor Externe, ca într-un final să ajungă în ograda Comitetului Olimpic Român şi a Federaţiei Române de Rugby.
Dacă până acum a scăpat de defrişare, acest lucru nu mai este valabil de acum înainte. Şefii celor două instituţii în administrarea cărora se află, Comitetul Olimpic Român, reprezentat în acest caz de Ioan Dobrescu, secretar general, şi Federaţia Română de Rugby, condusă de Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, prieten cu Elena Udrea şi soţul său Dorin Cocoş, au planuri mari.
Dacă e să luăm în calcul doar declaraţiile oficiale, nimic nu este bătut în cuie. Însă în realitate, soarta acestui teren a fost de mult adjudecată, acum urmând să se definitiveze doar paşii ce vor duce spre o afacere imobiliară de succes, având în vedere că este vorba despre una dintre cele mai bine cotate zone din Capitală.
Primul pas a fost făcut, Comitetul Olimpic Român şi Federaţia Română de Rugby au cerut Primăriei Sectorului 1 un certificat de urbanism, act ce duce la obţinerea unei autorizaţii de construcţie pentru terenul din Kiseleff nr. 61. În document este trecută o gamă largă de opţiuni, fiind vorba despre o clădire multifuncţională cu spaţii de birouri administrative, financiar-bancare, sedii de companii, servicii media, servicii hoteliere, alimentaţie publică, spaţii destinate activităţilor de recreere. Cu alte cuvinte, este vorba despre o clădire-turn în toată regula în centrul Capitalei. Întrebaţi despre acest măreţ proiect amplasat pe un spaţiu verde, cei doi oficiali se contrazic în declaraţii. Fiul afaceristului Adrian Petrache, pe numele său mic Alin, nu a dat foarte multe detalii, precizând că momentan vrea doar să se informeze cu privire la situaţia terenului, cu toate că acesta se află în administrarea celor două instituţii de şase ani.
"Terenul îl avem de la Ministerul Afacerilor Externe, 50% ne aparţine nouă, 50% îi revine Comitetului Olimpic Român. Certificatul de urbanism pe care l-am cerut este unul informativ, vrem să ştim ce putem face cu terenul. Nu ştim dacă putem sau nu să construim pe el", ne-a declarat Alin Petrache.
Pe de altă parte, Ioan Dobrescu a fost mult mai direct. "Trebuie să analizăm situaţia, nu am luat o decizie de asociere cu vreo firmă. Trebuie să luăm în calcul oportunităţile, trebuie să supravieţuim. Acum analizăm oportunităţile de salvare a sportului românesc, singura soluţie este asocierea cu o firmă. Nu trebuie să înţelegeţi că lucrul acesta se va întâmpla mâine", ne-a spus Ioan Dobrescu. Secretarul general al Comitetului Olimpic Român a recunoscut că mulţi oameni de afaceri s-au arătat interesaţi de acest teren, aşa era şi normal datorită poziţionării foarte bune.
"Suntem în faza în care căutăm surse de finanţare. Dacă vrem să mai trăim în România, trebuie să găsim soluţii alternative, analizăm, apoi decidem. Orice firmă serioasă poate fi o variantă de asociere", ne-a mai precizat Dobrescu. Analiza-i analiză, iar afacerea este ca şi dată. Contextul economic le-a picat mănuşă celor care administrează părculeţul, iar oamenii de afaceri nu vor fi greu de ales. Nu de alta, dar un personaj-cheie în această afacere este Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, proprietar al multor terenuri, despre care Traian Băsescu spunea în campania electorală din 2004 pentru prezidenţiale că face parte din mafia personală a lui Adrian Năstase, alături de Alexandru Bittner.
Istoricul acestui teren este unul spectaculos şi începe în 1998. Prin hotărârea Consiliului General al Capitalei nr. 35, spaţiul verde de 5.000 de metri pătraţi trece din administrarea municipalităţii în cea a Ministerului Afacerilor Externe. În actul respectiv se precizează că "transmiterea se va face sub condiţia obţinerii unui teren/imobil la Berlin pentru construirea Ambasadei României". În plus, pentru că în imediata vecinătate a părculeţului este capătul liniei de tramvai 41, cei care urmau să intre în posesia terenului erau obligaţi, conform hotărârii de consiliu, să reconstruiască spaţiile de întoarcere a tramvaielor şi troleibuzelor (inclusiv anexele).
În 1998, între autorităţile diplomatice române şi cele germane au început negocierile, românii aveau nevoie de un sediu de ambasadă la Berlin, nemţii aveau nevoie de un spaţiu diplomatic în Bucureşti. Casa în care funcţiona Ambasada Germaniei era revendicată. S-a găsit terenul din Kiseleff 61, părculeţul amintit la începutul materialului, s-a dat hotărârea de consiliu, dar a mai rămas o problemă. Autorităţile germane au mai solicitat să i se restituie şi clădirea de pe Calea Victoriei, colţ cu Bulevardul Dacia, fostul Cazinou, fostul sediu al Legaţiei Germane.
Aici lucrurile au început să se complice. Conducerea Primăriei Capitalei de la acea vremea n-a putut să elibereze imobilul, pentru că exista un contract între municipalitate şi firma ce deţinea Cazinoul, semnat pe vremea lui Crin Halaicu. Conform unor surse, contractul era atât de bine pus la punct, încât autorităţile locale n-au putut să-l rezilieze. Dacă apelăm la istorie, în sediul Legaţiei Germane s-a sinucis Manfred von Killinger, ambasadorul Germaniei la Bucureşti în perioada 1941-1944.
Revenind în prezent, pentru că în acel moment casa revendicată de partea germană de pe Calea Victoriei n-a putut fi eliberată de municipalitate, schimbul diplomatic nu a mai avut loc în condiţiile impuse de la început. Ulterior, lucrurile au fost rezolvate sub alte forme, în sensul că la Berlin s-a construit într-un final o ambasadă a României, iar partea germană a intrat, ce-i drept, mai târziu, în posesia fostului sediu al Legaţiei. După ce va fi reparată, aceasta va deveni sediul Institutului Cultural German.
Cel mai câştigat din toată această situaţie încâlcită a ieşit Ministerul Afacerilor Externe, care s-a ales cu un teren de 5.000 de metri pătraţi într-o zonă centrală. Numai că nu s-a folosit de teren niciodată. O Hotărâre a Guvernului nr. 418 din 23.03.2004 a dat în folosinţă gratuită imobilul proprietate privată a statului, aflat în administrarea MAE, Comitetului Olimpic Român şi Federaţiei Române de Rugby.
Protocolul de predare-primire între cele trei instituţii a fost semnat la 28.04.2004. Timp de şase ani, pe zona verde nu a intervenit nici o modificare. Acum urmau să se producă unele modificări, în sensul că Administraţia Sectorului 1 intenţiona să transforme spaţiul verde într-un parc civilizat. "Avem un proiect de amenajare a parcului cu alei şi băncuţe, în aşa fel încât bucureştenii să se bucure de spaţiul verde", ne-a declarat Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1.
Vom vedea cât timp se vor mai bucura oamenii de acel părculeţ, având în vedere că în situaţii de criză trebuie să iei în calcul toate "oportunităţile" care-ţi ies în cale, după cum spunea domnul secretar general al Comitetului Olimpic Român. Numai că de data asta vorbim despre un parc, iar Uniunea Europeană a obligat autorităţile române să facă în aşa fel, încât unui cetăţean să-i revină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde. În Bucureşti, aproape jumătate din spaţiile verzi au fost defrişate în ultimii ani.
