x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Terenuri concesionate, Pleaşca pentru favoriţi

Terenuri concesionate, Pleaşca pentru favoriţi

de Dorian Cobuz    |    Adrian Mogos    |    09 Ian 2008   •   00:00
Terenuri concesionate, Pleaşca pentru favoriţi

Afacerea cu terenuri concesionate de Primăria Bucureşti – un amestec de prietenii, favoritisme şi ilegalităţi. Atunci când nu atribuie prin negociere directă, pe lângă lege, concesiunile se licitează după o metodă făcută celebră de Dorin Cocoş, omul care a perfecţionat arta de a face bani pe spatele Primăriei Capitalei.


Milioane de euro pe spatele Primăriei

Afacerea cu terenuri concesionate de Primăria Bucureşti – un amestec de prietenii, favoritisme şi ilegalităţi. Atunci când nu atribuie prin negociere directă, pe lângă lege, concesiunile se licitează după o metodă făcută celebră de Dorin Cocoş, omul care a perfecţionat arta de a face bani pe spatele Primăriei Capitalei.


Cui şi în ce condiţii dă Primăria Capitalei terenuri în concesiune pe 49 de ani? O întrebare care ne-a dus pe noi în faţa unei adevărate grote cu surprize de presă: beneficiarii sunt oameni bine înfipţi în afaceri sau politică, în condiţii care frizează legislaţia. În cazul terenurilor concesionate de Primăria Capitalei se poate spune că de cele mai multe ori administraţia nici nu s-a mai chinuit să simuleze vreo licitaţie (deşi atribuirea directă este o excepţie foarte dificil de întâlnit în practică, potrivit Legii concesiunilor), iar când a făcut-o, lucrurile nu au arătat cu nimic mai... respectabil. O scurtă lămurire: Primăria a organizat licitaţii pentru terenuri destinate unor spaţii de învăţământ sau unor cabinete medicale, precizare ce nu a făcut decât să împiedice participarea multora la licitaţie, iar nouă să ne indice "predestinarea" respectivelor loturi.


FARA HOTARARE. Mai întâi trebuie spus că în trei ani de mandat al pedistului Adriean Videanu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a concesionat tot atâtea terenuri cât în două mandate precedente, iar din cele peste 60 de contracte semnate, majoritatea  s-au făcut fără respectarea condiţiei principale a legii: organizarea unei licitaţii. Atribuirea fără licitaţie este posibilă, conform Legii 219/1998, doar în cazuri specile cum ar fi acela al cabinetelor medicale privatizate, dar şi al licitaţiilor repetate soldate fără niciun rezultat. Altfel, în orice condiţii, administraţia trebuie să organizeze o licitaţie liberă care să asigure o valorificare cât mai bună a respectivei proprietăţi. Lista beneficiarilor şi legăturile acestora cu politicul, vizibile sau uşor de bănuit, nu fac însă decât să dea culoare unui tablou al ilegalităţilor. De altfel, reporterii Jurnalului Naţional au avut surpriza să descopere, în urmă cu aproape doi ani, la avizierul PMB, un anunţ pentru organizarea unei licitaţii în vederea concesionării unui teren, fără ca respectivul lot să fie menţionat în vreo hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cum ar fi fost normal sau legal, ca să fim mai exacţi. Astfel, terenul situat în Strada George Georgescu nr. 50, în suprafaţă de 381 mp, a fost scos la licitaţie cu destinaţia punct de alimentaţie publică – restaurant. La licitaţia din 3 februarie 2006 s-au prezentat o persoană privată şi societatea Jariştea Impex SRL, care a devenit concesionar. Mai trebuie spus doar că la numărul 50-52 al străzii funcţionează unul dintre restaurantele preferate ale preşedintelui Băsescu: Jariştea. Valoarea redevenţei: 16.000 de euro pe an, destul de puţin, având în vedere că este foarte aproape de Palatul Parlamentului. Destul de neinteligibil, administraţia a schimbat de trei ori metodologia de calcul a redevenţei pentru terenurile concesionate într-o perioadă foarte scurtă, de aproximativ un an. Astfel s-a ajuns la contraperformanţa ca redevenţele să aibă valori discutabile, dacă nu cumva putem să zicem chiar mici.

 
STRADA COLŢEI. Fiul decanului de la Arhitectură îşi va face un cabinet

FARA LICITAŢIE. Cu diverse destinaţii au primit terenuri în concesiune de la PMB fără licitaţie anumite persoane, printre care şi Liviu Dobre, arhitectul-şef adjunct al Capitalei. De asemenea, şi Universitatea "Titu Maiorescu", decanul Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Bucureşti, Ştefan Scafa-Udrişte, dar şi Imopost Developments SA. Aceasta din urmă este firma lui Sorin Creţeanu, societatea implicată în scandalul cu Poşta Română, care până la urmă s-a soldat cu demisia ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu. Unul dintre cenzorii Imopost Developments, unde printre acţionari se numără şi Compania Naţională Poşta Română, este şi Petrişor Fifoiu, care a prins de asemenea gustul afacerilor cu Primăria şi a concesionat, cu 1.700 euro/an, un teren de 173 mp pe Strada Foişorului, în buricul târgului. Tot fără licitaţie, un teren i-a fost atribuit şi societăţii Town Imobiliar SRL, proprietatea Heratico B.V., off-shore cu sediul în Olanda, firmă care a concentrat multe dintre afacerile lui Sorin Beraru, devenit celebru pentru scandalul Ci-Co. 270 de metri pătraţi a primit fără licitaţie pe Strada Căuzaşi nr. 27, din Sectorul 3, şi Comity Prodexim SRL, o societate care dezvoltă un lanţ de hoteluri în România. Firma este una dintre dovezile vii ale legăturilor dintre mediul de afaceri şi mediul politic românesc. În documentele societăţii se regăsesc ca parteneri doi foşti proprietari de magazin duty-free din Vama Giurgiu şi nevasta fostului şef al Vămilor, azi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu. Terenul primit în concesiune de la PMB de către Comity Prodexim pentru o redevenţă de 1.000 de dolari pe lună (cât o cameră de hotel pe săptămână) permite dublarea capacităţii de cazare a Hotelului Tiny Club, şantier aflat deja în stadiu avansat al lucrărilor.


METODA COCOŞ. Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, l-a acuzat pe primarul Adriean Videanu că a "aranjat" o licitaţie, cu scopul concesionării unui teren către Dorin Cocoş, tartorul parcărilor bucureştene şi soţul nu mai puţin renumitei sale soţii, "blonda de la Cotroceni", Elena Udrea. Vanghelie a arătat atunci cum s-a trucat licitaţia pentru concesionarea unui teren din Strada Gheorghe Polizu nr. 6: la licitaţie au participat două societăţi ale familiei Cocoş-Udrea, "Euro Hotels" şi "Dalli Exim" şi o a treia, agenţie de turism, "Com Trans Viaggi", cu sediul în hotelul deţinut de cei doi prestidigitatori cu afaceri pe banii publici. Astfel s-a ajuns ca un teren cu o valoare de piaţă de peste un milion de euro şi cu o suprafaţă de 518 mp să fie adjudecat pentru o redevenţă anuală de doar 30.000 de euro. Metoda aceasta de fraudare a unei licitaţii este însă una des utilizată în cazul concesiunilor de terenuri publice, după cum dovedesc câteva minime verificări. Astfel, în aceeaşi zi, 28 februarie 2006, soţii Marina şi Aurel Liviu Neţoiu au câştigat două licitaţii pentru două terenuri, plătind nişte redevenţe simbolice. Pentru terenul situat în Strada Rumeoara nr. 13, Marina Neţoiu a concurat cu societatea sa şi a soţului său, "Casa Coloss" SRL. Şi, un amănunt interesant: dintr-un motiv uşor de ghicit, destinaţia dată terenului de funcţionarii PMB a fost de "atelier şi sediu editură". Pentru terenul din Strada Econom Atanasie Stoicescu nr. 5, licitat în scopul construirii unor locuinţe, s-au arătat interesaţi SC ASTRA SA, o societate de asigurări, un puşti de 18 ani, Florin Cristian Mihai, şi Aurel Liviu Neţoiu. În urma licitaţiei, PMB a obţinut o "formidabilă" redevenţă anuală de doar 11.000 de euro. Iar acesta nu e decât un alt exemplu flagrant.


BUSINESS DE MILENIU. O situaţie foarte ciudată, parcă anume creată pentru a induce în eroare este aceea a lotului scos la licitaţie de PMB la intersecţia dintre străzile Luterană şi General Berthlot. Fiind vorba despre un teren situat într-una dintre cele mai bune zone ale Bucureştiului, terenul ne-a atras atenţia. El a fost scos la licitaţie ca urmare a Hotărârii 211/2005 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În hotărâre se face menţiunea că acolo există deja o proprietate privată de aproape 2.000 mp, suprafaţa aflată în posesia administraţiei fiind de doar 116 mp. Prima ciudăţenie care atrage atenţia este aceea că PMB impune construirea unui imobil de birouri pe terenul insuficient pentru o astfel de investiţie de unul singur, iar procedeul atribuirii unei destinaţii constructive restrictive având toate indiciile unui aranjament. Surpriza mare vine când Primăria ne răspunde în scris că a acordat terenul societăţii SC Millenium Building Development SRL. Atribuirea a fost făcută prin negociere directă şi nu prin licitaţie, cum prevede legea şi cum s-a votat în Consiliul Municipal! Informaţia ne este furnizată de Biroul de presă al PMB, cu o serie de detalii "ajutătoare".

Astfel se precizează că la acea adresă deja funcţiona o cesiune, tot în favoarea SC Millenium Building Development SRL, din 2002, şi tot acordată prin negociere directă.


BRAUN S-A ÎNTORS. Orice urmă de mirare îţi dispare imediat după ce revezi informaţiile despre această societate comercială. Millenium Building Development SRL este în centrul unui scandal-monstru, care a răzbătut până la Vatican şi, la cele mai înalte foruri europene: "Cathedral Plaza". În paranteză fie spus, şi construcţia "Cathedral Plaza" a fost posibilă după ce primarul general al Capitalei de atunci, Traian Băsescu, a acordat, fără licitaţie, un teren în concesiune societăţii dezvoltatoare a proiectului, una şi aceeaşi pentru care PMB a încălcat flagrant legea acum. Millenium Building Development SRL a demarat investiţia de la Cathedral Plaza cu sprijinul misteriosului Peter Braun. Cetăţean olandez cu origini ucrainene, Braun este, în ciuda dezminţirilor virulente ale lui Adriean Videanu, un cunoscut al actualului primar general. Activitatea în România a lui Peter Braun este asociată – sau mai exact, din câte se ştie, a fost, în urmă cu câţiva ani – cu cea a Fondului Româno-American de Investiţii, entitate ce a stat în spatele afacerii Titan Mar-Marmosim a actualului primar şi vicepreşedinte PDL Adriean Videanu.

 
ŞTEFAN CEL MARE. Afacerile cu hoteluri prosperă

Hotel la număr inexistent

Unul dintre terenurile concesionate la care am făcut deja referire se află, conform datelor oferite de Primăria Capitalei, pe Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 129. Am bătut de la un cap la celălalt tot bulevardul, însă nicăieri nu am dat de acest număr. Ca urmare, am întrebat chiar la Oficiul Poştal de peste drum dacă există acest număr. Surpriza a fost mare: Nu există! Acest fapt ne-a fost confirmat şi de un bătrânel care ieşise cu câinele la plimbare: "Stau aici de zeci de ani, dar nu ştiu să fie acest număr". Bulevardul Ştefan cel Mare se termină la numărul 39, unde începe Şoseaua Colentina. O construcţie se ridică însă la numărul 33 de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, chiar lângă numărul 29. La numărul 29 este ditamai blocul, la al cărui capăt nu se poate construi nimic, pentru că începe o altă stradă. În schimb, la blocul cu numărul 33, pe colţ este suficient spaţiu pentru ridicarea unei construcţii. Terenul concesionat de Primărie la numărul inexistent 129 este de 230 mp, destinaţia clădirii care urmează a fi realizată era conform afişajului de la primărie: birouri şi servicii, înălţimea fiind de parter plus patru etaje, redevenţa anuală fiind de 50.784 RON, adică în jur de 1.500 de euro, sumă care nu este suficientă nici pentru închirierea unei jumătăţi de garsonieră în Bucureşti. Terenul a fost câştigat de societatea Danny Tour Com SRL, care a concurat împotriva Tehnoconstruct SRL, conform datelor primite de la Primărie. Danny Tour aparţine lui Daniel Golea, fiul lui Felician Golea, patronul Hotelului Dalin de pe Bulevardul Mărăşeşti. Panoul de la şantier arată că autorizaţia de construcţie s-a dat la mai bine de un an de la câştigarea licitaţiei, dar pentru Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 33, unde hotelul se construieşte de fapt.


Gaşca Nordului

Subiectul concesiunilor PMB este cunoscut cititorilor Jurnalul Naţional din scandalul "Terenuri pentru Gaşca Nordului". O afacere de 20 de milioane de euro pe numele unei bătrâne de 89 de ani, pe care reporterii noştri au găsit-o locuind într-o dărăpănătură, care nici aceea nu mai era pe numele ei. Potul cel mare al aranjamentului, un teren de multe milioane în Băneasa, pe care PMB se oferise după modelul afacerii "Parcul Bordei" să-l despăgubească în natură, era la acel moment proprietatea lui Romeo Virgil Tănăsescu, nimeni altul decât cel care deţine restaurantului "Burebista". Toată afacerea purta însă amprenta aceluiaşi Peter Braun, care apare şi în scandalul Millenium Building Development – "Cathedral Plaza". Tănăsescu a beneficiat şi el de pe urma sistemului şchiop (pentru noi, alegătorii de rând) al concesiunilor. El a primit în februarie 2007 un teren de 150 mp pe Strada Vasile Gherghel nr. 55. Scopul oficial al concesiunii era "extindere locuinţă", dar omul nu este în nici un caz vreun amărât, acesta având în proprietate şi terenuri şi imobile. Un aspect deloc de neglijat este acela că terenul primit de Tănăsescu se află într-o zonă foarte bună a Capitalei, adică achiziţionarea lui de pe piaţă ar fi fost una foarte scumpă.


Ce spune Legea Concesiunilor

Legea care reglementează concesiunea publică, nr. 219/1998, este una categorică în ceea ce priveşte modalitatea de atribuire. Aceasta trebuie să fie licitaţia. Există excepţii, evident. Atunci când s-au organizat două licitaţii şi concesiunea nu a fost adjudecată, se poate recurge la modalitatea de negociere directă. Două sunt condiţiile care trebuie îndeplinite în acest moment. Prima este aceea de a publica un anunţ de intenţie în Monitorul Oficial  şi într-un cotidian de largă circulaţie. A doua este aceea că nu se pot accepta condiţii de negociere inferioare celei mai bune oferte făcute în cadrul licitaţiilor organizate. Nu este însă cazul atribuirilor directe facute de Primăria Bucureşti, care nici măcar nu publică anunţurile de intenţie. Nu mai vorbim despre organizarea licitaţiilor anterioare trecerii la procedura negocierii directe. Concesiunea se obţine în condiţiile unei redevenţe. Valoarea ei ar trebui să fie una care să reflecte realitatea din piaţă. În cazul Bucureştiului este vorba despre valori foarte ridicate ale preţurilor terenurilor, iar această realitate ar trebui să se reflecte în valorile ridicate ale redevenţelor. Perioada concesionării este de 49 de ani, dar cel care obţine terenul nu are nici un motiv de îngrijorare, deoarece la expirarea acestui termen are drept de preempţiune pentru încheierea unui nou contract.







×