x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Terenurile Armatei - Ţinte colaterale

Terenurile Armatei - Ţinte colaterale

de Razvan Belciuganu    |    24 Sep 2007   •   00:00
Terenurile Armatei - Ţinte colaterale
Sursa foto: GRIGORE POPESCU/

Fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, aşteaptă ca DNA să inceapă urmărirea penală impotriva sa, in schimbul de terenuri dintre Armată şi Gigi Becali. Surpriză: premierul Călin Popescu Tăriceanu şi Dorin Marian sunt implicaţi tangenţial. Ei au participat la şedinţa CSAT din 1997, care a inlesnit schimbul respectiv.


Fostul ministru al Apărării Victor Babiuc aşteaptă decizia preşedintelui Traian Băsescu ca Direcţia Naţională Anticorupţie să deschidă urmărirea penală impotriva sa, pentru schimbul de terenuri dintre MApN şi Gigi Becali. Cererea procurorului Daniel Morar e făcută la ţanc, incăt de respectiva afacere pe banii statului să fie legaţi, surpriză, Călin Popescu Tăriceanu şi Dorin Marian.


Detaliile schimbului cu terenuri dintre Armată şi Gigi Becali au fost dezvăluite de Jurnalul Naţional pe vremea cănd aceste fapte chiar se intămplau. De la momentul efectiv al afacerii, iunie 1999, cercetările, anchetele şi paraanchetele au tot trenat. Dedesubturile publicate de Jurnalul Naţional in acei ani au fost descoperite, subit, de procurori abia anul trecut. O dată cu reluarea anchetei, de data aceasta, de către DNA. Dar şi procurorilor anticorupţie le-a trebuit peste un an să "mişte" efectiv ceva in dosar şi au cerut preşedintelui Traian Băsescu, in plin sezon de şicane politice, incuviinţarea să deschidă urmărirea penală impotriva lui Victor Babiuc, fostul ministru al Apărării din momentul schimbului cu terenuri, pentru luare de mită şi abuz in serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Dar spectacolul abia incepe.


OBIECTIVUL SECRET. Consiliul Suprem de Apărare al Ţării se intrunea la 17 ianuarie 1997, intr-o nouă componenţă, după alegerile din 1996. Preşedintele Emil Constantinescu aştepta de la noii miniştri ai Guvernului şi membri ai CSAT mult dinamism şi taman ce dăduse drumul celebrei CNAAICO - "Consiliul anticorupţie". In noua echipă se aflau Victor Babiuc, ca ministru al Apărării, şi Călin Popescu Tăriceanu, ministru al Industriei şi Comerţului. Totodată, la masă mai era prezent şi consilierul preşedintelui pentru securitate naţională, Dorin Marian. Pe ordinea de zi, printre altele, se afla şi "Programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, prevăzute a se realiza in perioada 1997 - 2000". Bineinţeles, CSAT
l-a aprobat. Denumirea pompoasă şi laconică ascundea, de fapt, exact cauza imbogăţirii subite a lui Gigi Becali prin schimbul de terenuri cu Armata. Aşadar, Victor Babiuc, Călin Popescu Tăriceanu şi Dorin Marian, avănd doar o lună vechime ca inalţi demnitari, au aprobat in calitate de membri in CSAT ca la Ştefăneştii de Jos să se construiască un obiectiv strategic al Armatei. Practic, Armata ar fi avut un centru de comandă secret.


CUMETRIA. Cine ar fi putut să ticluiască un aşa plan? Normal, Statul Major General. La acea şedinţă a CSAT, generalul Dumitru Cioflină, şeful Armatei, cu vreo cinci ani de vechime pe post, zămbea satisfăcut. Avea de ce, fiindcă exact la Ştefăneştii de Jos, cumnatul său Anghel Rababoc era primar şi obiectivul strategic devenea o chestiune de familie. De fapt, generalul Dumitru Cioflină chiar incepuse să mute bornele Armatei la Ştefăneşti deoarece, nu-i aşa, pentru a ascunde obiectivul strategic ii trebuiau 100 de hectare. Drept consecinţă, pănă la momentul şedinţei din 17 ianuarie 1997, Armata deja făcuse un schimb cu Gigi Becali, la 19 iunie 1996. Era vorba de aproape 10 hectare de teren in cazarma 2949 din Băneasa, la Şos. Erou Iancu Nicolae, date in schimbul a 10 hectare la Ştefăneşti. In conformitate, deci, cu hotărărea CSAT, obiectivul strategic era musai să fie inălţat, că doar aşa a vrut şi Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. Atătea secrete nu se puteau impiedica de un proprietar, măcar de-ar fi fost pe de-a-ntregul. După şedinţa furtunoasă au pornit negocierile pentru un schimb care să-l impace şi pe Becali, dar şi Armata. Afacerea din 1999 s-a petrecut după modelul celei din ’96. Gigi Becali chiar s-a arătat foarte receptiv, pentru că voia "să ajute sistemul naţional de apărare", după cum declara atunci. In timpul negocierilor, Gigi Becali a sugerat că se mulţumeşte cu pămăntul de la Ferma Roşia, de lăngă Voluntari, idee care a inceput să incolţească şi in găndul militarilor. Pentru că Ferma Roşia aparţinea Statului Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, a fost consultat şeful acestuia, generalul Ion Săndulescu. Acesta, la răndul său, l-a consultat pe locţiitorul lui pentru logistică, colonelul Ion Preda. In final, reprezentanţii SMAvAA se opun, dar ordinul venit de la Statul Major General a fost tăios. Astfel, reprezentanţii aviaţiei militare au fost nevoiţi să accepte. Noul contract de schimb a fost perfectat intre Armată şi Gigi Becali la 2 iunie 1999.


PUNGA DE BANI. Trecuse un an de la primul schimb, cănd, intr-o zi, colonelul Ivan, comandantul de la Ferma Roşia a primit tam-nesam de la Gigi Becali o pungă de bani in care se găseau 100 de milioane de lei (25.000 de dolari la acea dată), drept donaţie. Această donaţie era pentru Monumentul Aviaţiei, care nu s-a construit nici pănă astăzi. Comandantul de la Roşia a alergat intr-un suflet la generalul Ion Săndulescu, şeful Statului Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, care a ordonat locţiitorului său, colonelul Ion Preda, să facă o comisie care să recepţioneze suma de bani. Din comisie au mai făcut parte colonelul Gheorghe Solomon, comandorul George Ardelean şi maiorul Dan Năstase. După ce teancurile au fost numărate s-au intors iarăşi in pungă, iar punga a ajuns direct in fişetul colonelului Ion Preda. Contul, deschis la filiala Victoria a Băncii Romăne de Dezvoltare, s-a făcut pe numele unităţii, iar drept de scoatere a lor aveau generalul Ion Săndulescu şi colonelul Ion Preda. Episodul respectiv v-a fost dezvăluit pe larg de Jurnalul Naţional in anii trecuţi, dar procurorii n-au dat bice anchetei.


ANCHETA. După anul 2000 la putere a venit PSD, iar generalul Dumitru Cioflină, fiind in rezervă, l-a consiliat pe probleme de securitate naţională pe primul-ministru Adrian Năstase. Ancheta despre schimb declanşată in anul 2001 de Parchetul General a ajuns la concluzia că nu s-a intămplat nici o nelegiure. Generalul Dan Voinea a infirmat anul trecut soluţia colegilor săi şi a trimis dosarul la DNA, pe motiv că prejudiciul e mai mare de un milion de euro şi e de competenţa direcţiei. Intre timp, terenul pe care Armata l-a luat in Ştefăneştii de Jos a fost trecut, printr-o hotărăre de guvern din 2002, in proprietatea privată a comunei Ştefăneştii de Jos. Adică la cumnatul generalului Cioflină, primarul Anghel Rababoc. Astăzi, cine-ştie, terenul poate chiar s-a intors la Gigi Becali.


După un an de la preluarea cazului, Direcţia Naţională Anticorupţie se trezeşte brusc şi cere urmărirea penală a lui Victor Babiuc. Tot ce se poate, Comisia de la Administraţia Preşedintelui işi va da acceptul. Apoi calea e deschisă: Călin Popescu Tăriceanu şi Dorin Marian vor fi chemaţi la DNA să povestească procurorilor cum s-a intămplat afacerea. Fără indoială, cu multă presă. Pe lăngă ei, actorul cazului, Gigi Becali, va fi vedetă. Tocmai cănd europarlamentarele bat la uşă. Şi mai mult, detaliile juridice, de genul a fost ratificat schimbul de către stat sau n-a fost, e vorba de teren in proprietatea publică a statului sau teren in proprietatea privată, trebuia Parchetul să declare nul contractul de schimb sau nu, evaluarea terenului se face la preţul pieţei sau după indicatorii stabiliţi prin lege de Ministerul Finanţelor şi cel al Lucrărilor Publice, vor fi motive de alte şi alte audieri şi termene. Dacă in mileniul trecut nu s-a intămplat nimic in cazul afacerii cu terenuri, in acesta probabil nici atăt.


Parcela din Pipera

Revenind la momentul iunie 1999, cănd Gigi Becali a schimbat 21 de hectare din Ştefăneştii de Jos cu 20,9 hectare din Băneasa, a rezultat pentru latifundiar un căştig de 3,3 milioane de dolari. Asta la preţul pieţii la timpul respectiv. Cum-necum, Ioana Babiuc, fiica ministrului Apărării, a cumpărat la o lună de la incheierea schimbului 700 de metri pătraţi in Pipera, chiar de la Gigi Becali, la un preţ mult sub cel al pieţei. Acum DNA zice că asta-i mita pentru demnitar şi se pare că procurorii au declaraţii ale unor ofiţeri că ministrul a insistat ca schimbul să fie semnat, dar variante ar mai fi. O ipoteză este ca, intr-adevăr, să fi fost o recompensă pentru semnătură, dar există şi posibilitatea ca pe filiera aceasta să se fi interpus binevoitori bine iniţiaţi in schimburile de cumetrie, care au căutat-o special pe Ioana Babiuc ca să-i dea un chilipir. Rezultatul ar fi fost compromiterea lui Victor Babiuc (foto), pentru a fi ţinut la respect pe viitor.

×
Subiecte în articol: special gigi becali gigi becali generalul babiuc