Termitele

Efectul defrisarilor ilegale: alunecari de teren, case distruse, victime omenesti, crima ecologica
Pe unde-au trecut au curatat coamele muntilor ca niste adevarate termite cu doua picioare. In padurile Bacaului, mafia lemnului roade anual sute de hectare. Sute de mii de metri cubi de cherestea provenita din furtisaguri ies din tara la pret de nimic. Costul imbogatirii magnatilor ce sfideaza legea la adapostul protectorilor politici si din administratie este platit de fiecare roman.

Termitele padurilor

Tragicele inundatii de pe Valea Trotusului au fost cauzate de defrisarile ilegale. Presedintele Iliescu si premierul Nastase i-au acuzat pe tarani ca si-au taiat padurile fara sa tina seama de consecinte. Adevaratii vinovati pentru dezastrul ecologic sunt insa proprietarii de gatere si autoritatile. Iar noi, contribuabilii, vom plati vina lor cu 100 de milioane de euro.

Aflat in vizita la Agas - Bacau, Ion Iliescu, presedintele Romaniei, a declarat halucinant: "Am facut aceasta prostie istorica cu improprietaririle!". Ca si premierul Nastase, Iliescu a spus ca localnicii au defrisat salbatic padurile, favorizand astfel producerea unor inundatii catastrofale. Presedintele a cerut inasprirea legii, pentru exploatarea rationala a lemnului, mergand pana la confiscarea padurilor celor care nu respecta regulile. Dar nu legile lipsesc, ci oamenii care sa le aplice. Vasile Lupu, initiatorul Legii retrocedarii padurilor, un bun cunoscator al problemelor legate de aceasta, ne-a declarat ca regimul silvic din Romania este cel mai sever din Europa. Proprietarii de paduri pot taia arborii doar cu acordul Ocolului Silvic si numai in anumite conditii. Pentru o caruta de lemn nemarcat taranii risca o amenda de minimum 10 milioane de lei. Masivele defrisari din judetul Bacau au fost facute, in mare parte ilegal, de catre proprietarii de gatere cu complicitatea unor padurari, politisti si primari - toti beneficiind de protectie politica.

Agas este una dintre comunele de pe Valea Trotusului grav afectate de inundatiile de acum trei saptamani, soldate cu trei morti, mai multi raniti, 70 de case distruse si alte 600 inundate.

Autoritatile judetene au estimat ca lucrarile necesare pentru ca dezastrul sa nu se repete vor costa 4.000 de miliarde de lei, adica 100 de milioane de euro. Bani care vor fi platiti din bugetul de stat, de fapt din buzunarul fiecarui contribuabil fie el din Bacau, Arad sau Constanta.

JAF INCREDIBIL. Pe Valea Trotusului sunt astazi 1.380 de gatere - din care doar 180 autorizate - , fata de acum doi ani, cand functionau 300. Masinariile de taiat busteni s-au inmultit o data cu numarul de someri din zona si pe fondul intarzierii retrocedarilor. Pana in urma cu patru-cinci ani, majoritatea locuitorilor lucrau la mina si la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Comanesti - vreo 12.000 de suflete. Intre timp, Combinatul a dat faliment, iar mina a fost inchisa. Orasele Comanesti si Darmanesti si comuna Agas au fost declarate zone defavorizate, dar facilitatile acordate investitorilor nu au dus la dezvoltarea altor afaceri in afara celor cu lemn. Aparitia sutelor de gatere a fost favorizata de faptul ca guvernul a permis exportul de cherestea. In acelasi timp a crescut si volumul taierilor ilegale. Impinsi de foame, oamenii au dat iama in padurile de stat si private deopotriva, mana in mana cu padurarii.

Daca in 2003 au fost descoperiti 1.800 de metri cubi de busteni furati, in acest an Garda Financiara si Corpul de Control al Directiei Silvice Bacau au gasit 26.000 mc. Si aceasta cantitate nu reflecta realitatea, caci pe Valea Muntelui se fura anual aproximativ 100.000 mc, adica 5 milioane de euro! Inseamna ca aproximativ 90.000 de copaci, cu varste intre 50 si 80 de ani, sunt rasi cam de pe 50 de hectare de teren. In acest ritm, in cativa ani pe muntii din regiunea Comanesti nu va mai exista nici un copac.

Faptul ca sute de camioane cu lemn furat trec fara probleme pe sub nasul padurarilor si al politistilor nu mai este explicabil prin incompetenta acestora, ci numai prin coruptia lor.

Defrisarilor banditesti li se adauga cele legale, de vreo 40 - 50.000 mc. Daca s-ar respecta legea, din padurile de pe Vale ar trebui sa se taie cel mult 50.000 mc in fiecare an.

Jaful incredibil este savarsit de o adevarata mafie a lemnului. Vom arata mai jos cum functioneaza, care-i sunt metodele si cum este "ingaduita" de politicieni.

RETEAUA. Mana care tine drujba este a taranului, dar si el este pana la urma o victima a sistemului. De acoperirea lor se ocupa unii dintre padurari, care fie marcheaza arborii cu ciocane false, fie elibereaza bonuri de vanzare pentru lemn din padure pe numele unor oameni care n-au luat nici o creanga ani la rand, fie inchid ochii la trecerea camioanelor cu busteni nemarcati, fie le procura hotilor acte de provenienta a lemnului. Politistii nu opresc masinile cu busteni decat daca este vreun "supracontrol" de la Bucuresti. De multe ori politistii stau de sase pentru hoti atunci cand se intampla sa descinda in zona vreo echipa de inspectori silvici care vor sa-si faca meseria. Mii de metri cubi de busteni ajung anual la gaterele unor oameni influenti, cu prieteni politicieni. Lemnul furat este platit cu un pret mai mic decat cel de piata, astfel incat si furnizorii de materie prima, si producatorii de cherestea sunt multumiti.

TAPII ISPASITORI. Recent, 19 padurari au fost dati afara si obligati sa plateasca despagubiri in valoare de 3 miliarde de lei, pentru bustenii taiati ilegal. Nu sunt insa singurii vinovati. Si nu toti fac parte din tagma hotilor. Insa cei care inca se tin in afara mafiei nu pot pazi padurile. Improprietaririle au "franjurat" trupurile de padure, proprietatile private inaintand in cele ale statului si amestecandu-se cu acestea. Localnicii pot fura linistiti de pe mosia statului, prefacandu-se ca taie din padurea proprie.

Un alt motiv pentru care paza severa a codrilor nu e posibila este acela ca un padurar are de pazit suprafete de zeci de kilometri, pe care padurile sunt razlete, si nu are timpul fizic sa faca ocolul intregului perimetru.

Codul Silvic il obliga pe seful Directiei Silvice Judetene sa se preocupe de eliminarea enclavelor de padure privata din corpurile de padure proprietate de stat. Viorel Ghelase, directorul Directiei Silvice Bacau, ne-a declarat ca a facut tot ce a putut in aceasta privinta, dar harta Ocolului Silvic Agas, de pilda, arata ca un svaiter datorita enclavelor. Ghelase a incercat sa se apere spunand ca nu el hotaraste asupra retrocedarilor. Totusi, nici o bucata de padure nu este data oamenilor fara acordul sefului Directiei Silvice.

METODA SCHIMBARII AMPLASAMENTELOR. Viorel Ghelase, seful Directiei Silvice, este responsabil si pentru schimburile repetate de amplasamente - o metoda prin care au fost rasi munti intregi ilegal.

Unui cetatean i se retroceda padurea, dar intre data emiterii hotararii Comisiei Judetene si data punerii in posesie efectiva este un interval de cateva saptamani, in care padurea nu mai este stapanita de nimeni. Caci nu se afla nici in curtea Romsilva, dar nici in grija omului improprietarit. In aceasta perioada, copacii erau taiati si ramanea terenul gol.

Atunci, romanul facea o hartie catre autoritati in care arata situatia si cerea sa i se dea bucata lui de padure in alta parte. Primaria, complice cu patronii de gatere, cu acordul Ocolului Silvic si cu al Comisiei Judetene de aplicare a Legii fondului funciar, ii dadea omului alta parcela. Si scena se repeta. In unele cazuri au fost schimbate amplasamentele si de patru ori.

In comuna Palanca, prin schimbari repetate de amplasamente au disparut 200 de hectare de padure! Ele apareau la Romsilva ca retrocedate, dar nu se regaseau in nici un proces verbal de punere in posesie. Cu alte cuvinte, nu erau nici la stat, nici la privat, ci la cheremul hotilor de lemn. Disparitia lor a fost observata de inspectorii silvici si a fost reluata punerea in posesie. Nu se stie cate cazuri ca acesta au ramas necunoscute.

Numeroase schimbari de amplasament au fost efectuate si in comuna Asau, iar noul primar, Stefan Potoroaca, le cerceteaza acum sa vada daca sunt in regula.

METODA IMPROPRIETARIRII CONDITIONATE. Unora dintre localnici li se spune dintru inceput ca primesc padure cu conditia sa o exploateze o anumita firma. Cui este de acord, i se fac actele de proprietate pe o suprafata cu padure frumoasa, care este repede secerata. Omul accepta sa stapaneasca o rapa stearpa, plina de cioate, in schimbul unei sume de bani care ii pare o avere de la nivelul saraciei lui.

Pe un hectar de teren impadurit sunt minimum 200 de metri cubi de busteni. La 5 hectare sunt cel putin 1.000 mc de lemn, din care gaterele scot cam 500 mc de cherestea, adica 50.000 de euro. Proprietarului i se ofera cel mult 5.000 de euro, adica 10 la suta din cat valoreaza padurea sa. Restul intra in buzunarele patronului de gater.

CAUZE

Vasile Lupu, initiatorul Legii 1/2000 pentru retrocedarea padurilor, ne-a indicat principalele modalitati prin care a fost favorizat jaful din paduri:

"Dupa aparitia Legii fondului funciar in 1991, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a pus la dispozitia comisiilor locale cele mai proaste parcele, pe care padurarii au incetat sa le mai pazeasca. Ani de zile, pana sa fie date in posesie proprietarilor de drept, padurile au fost la cheremul hotilor, care erau dirijati de padurari catre proprietatile private."

Legea "Lupu" a fost pusa foarte lent in aplicare si nu le-a permis proprietarilor sa se asocieze in ocoale private. "Proprietarii au fost siliti sa incheie contracte de administrare cu Romsilva, de multe ori ramanand datori din pricina preturilor mari practicate pentru paza, amenajare silvica si drumuri. Multi au decis sa-si vanda padurile pe nimic."

"PSD si Romsilva au interesul sa tina padurile la stat. Dovada este faptul ca, la patru ani dupa aparitia Legii 1/2000, din 4 milioane de hectare luate abuziv de catre stat au fost inapoiate proprietarilor de drept doar 1,5 milioane de hectare."

"PSD a introdus o prevedere de lege prin care vechii propreitari trebuie sa faca dovada cu acte, ca au detinut padure. Dar statul comunist a luat padurile fara sa incheie documente administrative."

"Politistii si padurarii au obligatia de a pazi padurile si de a urmari circulatia materialului lemnos. Toporul si drujba se aud in padure de la doi kilometri. Nu pot invoca faptul ca nu au stiut de taierile ilegale."

INUNDATIILE

Nici unul dintre cei care fac parte din aceasta retea de desfiintare a padurilor nu ia in calcul efectul asupra mediului inconjurator. Prin taierea codrilor, pamantul, stancile dislocate si resturile de lemn sunt foarte usor luate de valtoare atunci cand ploua abundent si pravalite peste sate. In lipsa padurii, torentii nu mai sunt opriti de nimic si formeaza suvoaie uriase.

PROCESE

Potrivit informatiilor facute publice de Inalta Curte de Casatie, in acest an sunt pe rol la instantele de judecata romanesti doua milioane de procese pe chestiuni legate de fondul funciar. "Din 1991, de la aparitia Legii fondului funciar si pana azi, cu certitudine sunt un milion de procese numai pentru retrocedarea padurilor", a precizat Vasile Lupu.

CONTINUARE: Mafia lemnului este protejata politic