x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

TIB 1990: între raportări record şi idei năstruşnice

0
Autor: Florin Mihai 13 Oct 2010 - 00:00
TIB 1990: între raportări record şi idei năstruşnice /Agerpres


În 1990, Târgul Internaţional Bucureşti a ajuns la a 16-a ediţie. Românii erau îmbiaţi cu de toate: de la biciclete la avioane.



Perspectiva încheierii unor afaceri în Est a atras businessmeni din întreaga lume. Comasate în pavilioane na­ţio­nale sau sosite pe cont propriu, pes­te 1.000 de firme străine s-au pre­zen­tat la eveniment. Şansa părea să su­râdă şi celor 190 de întreprinzători din România, care au plătit între 200 de lei (10 dolari) şi 300 de lei metrul pă­trat de stand. Se profilau contracte de exclusivitate cu branduri celebre şi parteneriate cu companii multi­na­ţio­nale. TIB '90 s-a deschis fără ceremonialul tăierii panglicii tricolore. Dar oficialităţile nu au lipsit de la inaugurare. La 10 di­mi­neaţa, prim-ministrul Petre Roman a dat startul expoziţiei. După ce i-a salutat pe ambasadorii străini acre­ditaţi la Bucureşti, sosiţi şi ei la eveniment, premierul, flancat de miniştrii Vătăşescu şi Fota, a vi­zitat timp de două ore standurile târgului. Cele mai multe opriri au fost desigur în faţa vitrinelor româneşti.

Firmele autohtone rămăseseră cu obiceiul raportărilor-record de pe vremuri. De pildă, Maşinexportimport se lăuda cu "întreaga gamă de ma­şini-unelte". Pentru Adevărul, di­rect­orul Traian Cruceru enunţa perspectivele de viitor ale întreprinderii: "Acum urmează să ne transformăm în societate comercială şi inten­ţio­năm să ne diversificăm obiectul de ac­­ti­­vitate. Printre altele, în luna noiem­brie vom organiza o expoziţie în RS Moldovenească, unde vom ex­pune peste 40 de tipuri de maşini-unel­­te. Totodată, vom înfiinţa de­po­zite şi magazine de desfacere în străi­nă­­ta­te. Un prim depozit l-am şi des­chis în luna septembrie în oraşul Wie­t­ten Annen, din Germania, împreu­nă cu firma Voltz". La numărul de pro­duse de profil, România depăşea Ca­nada, Suedia, Polonia. Despre com­petitivitate însă, directorul evita să se pronunţe. Pentru a mări profitul, Automa­tica anunţa măsuri ex­treme. Renunţa la partenerii români în favoarea celor străini, şi valoroşi, şi serioşi. Componentele fiabile necesare în tehnologie erau comandate din vest, de la Klockner-Moller, Berneker-Rainer, Apollo şi IAS-Electronics. Îmbulzeală era şi la standul Selectronicului, firmă ce emana din fosta direcţie de comerţ exterior a Centra­lei Industriale de Electronică şi Teh­ni­că de Calcul. Reprezenta interesele a zeci de firme româneşti (printre care, IEMI, Conect, Tehnoton, Bazaltul, Steaua Electrică Fieni, Romlux Târ­govişte, Electroargeş).

Spiritul de inovaţie născocea la unii expozanţi idei măreţe, dar greu aplicabile. Întreprinderea de Con­s­truc­ţii Aeronautice din Braşov pro­pu­nea ţăranilor să renunţe la tra­di­ţio­na­lele atelaje din mediul rural trase de cai pentru avioane. Multideltapla­nul agri­col IAR 42, spuneau specialiştii, era excelent pentru "chimizarea lo­tu­rilor mici şi foarte mici". Avantaje­le? Consum un pic mai mare decât o Dacie-breck. Valeria Pescariu, o româncă plecată în Occident pe vremea "împuş­ca­tu­lui", patroana unei firme italiene, propunea românilor un alt mijloc de lo­comoţie - bicicleta. Se inspirase din experienţa asiati­că. În afara ve­hi­cu­lului pe două roţi, aducea în ţara de baştină încăl­ţă­minte, confecţii, gablonţuri şi bijuterii. Mai mare căutare aveau, cum era şi normal, produsele străine. E drept că românii rămâneau mai degrabă cu vizionarea. Dintre toate standurile, pavilioanele naţionale atrăgeau mii de vizitatori zilnic. Cele ale marilor naţiuni ale lumii, care se remarcau prin sonoritatea expo­zanţilor şi varietatea mărfurilor, în mod special. Bunăoară, la pavilionul american (Z5) expuneau, printre alţii, Boeing, Coca-Cola, Dow, Hewlett Packard, Controldata Corporation, Trionics. Dintre cele 40 de firme franceze impresie puternică au produs Alcatel, Elf Oquitanie, Lamaca, Microforce, FPIBTR (prima bancă de investiţii), Société Générale, Camus, Yves Rocher (din industria parfumurilor).

De altfel, în aşteptarea Daciilor plătite prin CEC, românii aveau alternativa automobilelor străine. Expuneau ultimele modele, Toyota (care testau piaţa românească cu un prim lot de 50 de bucăţi), Renault (modelele R 25 Chamade, Espace, Clio RN, R 5 Campus, R 25 Baccara), Citroën (BX 15 TGE, Ax 11 TE, XM). Volvo expunea camioane şi autovehicule la pavilionul olandez.

Sigla Guldenburg a unei firme ger­mane, omonimă serialului care fă­cea furori pe micul ecran, a atras aten­ţia vizitatorilor. Distribuitor cu drep­turi exclusive a berii era Socie­ta­tea mixtă româno-germană Rod e­xim, care se înfiinţase la Reşiţa, în fe­brua­rie 1990. Cu un capital social de 60.000 de mărci, întreprinderea exporta din România porţelanuri şi cris­ta­luri. De la sudul Dunării, Întreprin­de­rea de comerţ exterior Chim-Im­port lu­cra la îmbunătăţirea re­la­ţii­lor ro­mâno-bulgare, stabilind parteneria­te în valoare de 50 mi­lioane de dolari cu Danubiana, Chi­mica, Petrolexportimport. Sub spectrul introdu­cerii schimburilor comerciale în valută, bulgarii sugerau troc de mărfuri în sistem barter.

Dacă pentru vizitatorii obişnuiţi târgul nu a umplut plasele decât cu mici suveniruri, firmelor se pare că le-a rotunjit conturile. Căci la ju­mă­ta­tea expoziţiei, triumfalist, ca altă da­tă, se ofereau presei primele date ofi­ciale. Agenţii economici din Ro­mâ­nia încheiaseră contracte de ex­port în valoare de 100 de milioane de dolari şi 70 de milioane de ruble. Frun­taşi pe "ramură": Metalexport­import, Uzinexportimport, Mecanoexportimport, Uni­versal Tractor, In­dustriale­x­por­t­im­port. La TIB '90, vi­trinele întreprinderilor gemeau de măr­furi. În afara expoziţiei, pe străzile Ca­pitalei, şi nu numai, rafturile ma­ga­­zinelor erau însă goale. După zece luni de la despărţirea de "vechiul re­gim" părea că nimic nu se schimbase.


PE PIAŢA NEAGRĂ, O STICLĂ DE COCA-COLA COSTA 50 DE LEI
În presa vremii, comentariile despre târg au fost în general laudative. Străinii însă vorbeau şi despre "găl­beaza" Mioriţei. "Mi-aş permite câ­teva observaţii, sugestii, declara germanul Rudiger Müller ziarului Adevărul, cu ocazia inaugurării eve­nimentului. Trebuie făcut mai mult pentru îmbunătăţirea infrastructurii târgului, pentru organizarea mai bună a întregii activităţi. E prea multă murdărie. Nu avem nici locuri de depozitare a ambalajelor. Reclama lasă de dorit. Sigur, nu sunt pro­bleme care se rezolvă uşor, dar nici nu se poate trece peste ele. Eu sper ca, în câţiva ani, TIB să arate cu totul altfel." Şi neamţul nu văzuse totul. Nici bişniţarii care vindeau o Cola, la colţ, cu 50 de lei. Nici coada kilome­tri­că a cumpărătorilor intraţi în târg de ziua specialiştilor, care sperau să prindă pungile distribuite gratis de organizatori.


LECŢII DESPRE ECONOMIA DE PIAŢĂ DE LA SPECIALIŞTII STRĂINI

De la participanţii străini, cu ajuto­rul simpozioanelor, românii au des­luşit tainele economiei de piaţă. La 18 octombrie, Uzinexport a prezentat istoricul celor "25 de ani de ac­ti­vitate în domeniul exportului de instalaţii şi obiective complexe". ICPE a dezbătut pe tema "Electroni­cii şi Progresului" şi Românoexport despre "realizări în domeniul ma­şi­ni­lor-unelte".
Câteva firme străine au prezentat comunicări despre "Mar­­keting şi economie de piaţă". Prin conferinţe speciale, Comisia Na­­ţională de Meteorologie şi Agen­ţia Turistică de Publicitate au transmis rezultatele cercetării lor.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...
Serviciul de email marketing furnizat de