x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţigani şi nemţi la Scorniceşti

0
Autor: Lavinia Betea 04 Mai 2011 - 19:30
Ţigani şi nemţi la Scorniceşti /Arhivele Naţionale Olt De-o parte şi de cealaltă a Oltului, ţăranii români au prelungit până spre mijlocul secolului al XX-lea tradiţii, credinţe şi practici străvechi


Istoria părinţilor viitorului con­du­că­tor al României nu poate fi povestită presărând-o cu întâmplări, amintiri de petreceri sau înmormântări, întâlniri între neamuri sau zile de târg, istorisiri vesele ori triste cu vecini, negustori, călători, ghicitoare ori vrăjitori... Deşi vor fi fost multe de ţinut minte. Nescrisă însă, moare cu omul şi lumea sa.

Traiul din casa părintească a lui Nicolae Ceauşescu va fi semănat, în linii mari, cu al strămoşilor din ţinuturile natale. Ca pretutindeni în lume, de-o parte şi de cealaltă a Oltului, "istoria mare" a instituţiilor a fost mo­delată din interior de complementul ei natural şi a format, la rându-i, "istoria mică" a mentalităţilor. Ţă­ra­nii români au prelungit până spre mijlocul secolului al XX-lea tradiţii, credinţe şi practici medievale, după cum observase pe bună dreptate Constantin Rădulescu-Motru în "Psihologia poporului român" (1937).  Deo­se­bit de comunităţile apusene, spiri­tul de iniţiativă în viaţa economică şi spiritul de independenţă în viaţa publică şi socială sunt inhibate. Satele trăiesc în tradiţia muncii colective unde  fiecare face "ceea ce crede că va face toată lumea",  fără a avea curajul să înceapă o muncă altfel decât la termenele fixate prin obicei. A ieşi din rândul lumii este "nu un simplu risc, ci o nebunie".

Oltenia interbelică înseamnă via­ţă la ţară. După datele singurului recensământ din România Mare, 79,8% din locuitori erau săteni la 1930. Predominau în provinciile Olteniei (86,9%) şi Moldovei (87,1%). Venitul pe capul de locuitor român era însă atunci comparabil cu cel al Franţei la 1789 sau al Angliei la 1648. Iar inventarul şi productivitatea culturilor agricole corespundeau me­diului francez din urmă cu 200 de ani şi celui englez din secolul al XVIII-lea.

Familia oltenească din Vechiul Regat e clasată de antropologi la tipul "lăstar". Continuitatea gospodăriei părinteşti se asigura prin ultimul născut de parte bărbătească. Ceilalţi feciori primeau fiecare la însurătoare "lotul" de pământ cuvenit ca zestre. Dota fetelor din familii mai înstărite consta din pământ, animale şi "lada de zestre". Miresele părăseau casele părinteşti nevoiaşe sau cu mulţi copii doar cu "lada de zestre" plină cu obiecte casnice şi de îmbrăcăminte confecţionate în casă.  

După puţinele fapte conservate în memoria de familie a Ceauşeştilor, fără umbră de îndoială că părinţii au încurajat orice rost nou s-ar fi ivit în calea unuia dintre copii. Dacă pământul s-ar fi-mpărţit la toţi 9, din ce-ar fi trăit fiecare?!

Primul născut al Lixandrei Ceau­şes­cu a fost Niculina, în 1914. Apoi au venit ceilalţi, pe rând, după calen­dar fix, din doi în doi ani: Marin, Nico­lae, Maria (Riţa), Florea, celălalt Nicolae (Nicu, zis şi Andruţă), Ilie, Elena (Lina), Ion şi Constantin (copilul decedat). Numărul mare de copii era ceva obişnuit în România acelei vremi. Într-o anchetă efectuată între 1926-1930 pentru 24 de ţări ale lumii, românii s-au plasat pe primul loc, cu un spor de natalitate de peste 35 la mia de locuitori. Mai neobiş­nuite au fost rezistenţa şi buna îngrijire a copiilor din casa lui Andruţă şi a Lixandrei Ceauşescu, unde cu ex­cep­ţia unuia singur au supravieţuit toţi ceilalţi – fără doctori, spitale sau medicamente. În caz de acută nevoie, ţăranii din Scorniceşti puteau apela cel mult la agentul sanitar din Potcoava, centrul de plasă. În sărăcia judeţului Olt, abia în 1935 s-a construit primul dispensar, în întregul judeţ fiind abia 16 moaşe. Conform statisticilor de la sfârşitul perioadei interbelice, un medic deservea în România peste 17.000 de săteni! 

"Lipit de albia Oltului cum e lipit cuibul de rândunică de streaşina casei", descria frumos judeţul fostul său prefect, generalul Gh. Petrescu Florin Hotinăneanu, în monografia apărută în 1944. Din pământ sărac şi secetos, neprielnic cultivării cere­a­le­lor e compus însă aproape jumătate din teritoriu. Un "delăsat" şi pe ne­drept, "oropsit" judeţ deasupra căruia deseori trece, primăvara şi vara,  vântul numit de olteni "traista goală". Atât din cauza sărăciei solului, cât şi a strâmtorării judeţelor învecinate – Ar­geş şi Teleorman, care i-au răpit pă­mânturile mânoase şi au făcut căile de acces să treacă prin teritoriul lor –, ju­deţul şi-a dus greu viaţa şi între cele două războaie, aprecia fostul prefect.

Scorniceştii, comuna cea mai ma­re din cuprinsul judeţului Olt, îşi înşiruia satele de-a lungul a trei văi: pe Valea Plapcea Mare – Constanti­neşti, Mogoşeşti, Jitaru, Mărgineni-Slo­bozia, Bălţaţi, Mihăileşti-Popeşti; pe Valea Plapcea Mică: Teiuş, Rusciori, Scorniceşti, Tătărăi şi Isăreşti; pe Valea Negrişoara (Neagra) – Şuica, Ne­greni, Chiţeasca, Bircii. Înainte de război, numărul locuitorilor co­mu­nei se apropia de 9.000, la re­cen­­sământul din 1930 fiind înregis­trate 9.184 de suflete. Compoziţia et­nică era pur românească. Cu excepţia verii, când o comunitate de ţigani îşi rânduia şatra într-o groapă de peste gardul casei lui Andruţă şi Lixandra Cea­u­şescu din Tătărăi. De mirajul vie­ţii lor de nomazi îşi va aminti mai târ­­ziu Ceauşescu, întrebându-şi nea­mu­rile dacă mai vin ori nu ţiganii cu­noscuţi prin Scorniceşti.

Mackensen, animatorul latrinei de tablă
O singură cale ferată de doar 42 km, între  Corbu şi Slatina, fusese construită până la capătul celui de-al doilea război mondial în ţinut. Dacă ocupaţia germană s-ar fi prelungit puţin, s-ar fi pus în funcţiune şi o a doua, tocmai pe Valea Plapcei până la Seaca, prin Potcoava. Nemţii începuseră exploa­ta­rea pădurilor din Seaca, plănuind transportul pe drum de fier. Lucrările avansaseră la fixarea şinelor. Au trebuit să plece în grabă, abandonând to­tul. Lemnele tăiate au putrezit, iar autorităţile româneşti au mutat şinele şi stâlpii la Govora, construind din ele calea ferată ce leagă oraşul de sta­ţiu­ne. De ocupaţia germană se leagă şi o legendă a locului. Înspăimântat de lipsa de igienă şi de civilizaţia rudimentară a localnicilor, generalul Mackensen – care ocupase Oltenia aproape un an (1917-1918), imaginând, desi­gur, o continuitate de lungă durată în administrarea ei – a ordonat ar­­ma­tei să construiască ţăranilor closete din tablă. Retragerea germană a în­sem­­nat dărâmarea closetelor, cu tabla closetelor din curţi fiind astupate gău­rile de pe acoperişul caselor. Va fi fost şi familia lui Andruţă Ceauşescu printre aceia care găseau întru totul nelesnicioasă deprinderea "umblă­toa­rei", cum i s-a zis până târziu latrinei din curte?! Ancheta făcută de Mi­nisterul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale în 1929 stabilise că mai pu­ţin de jumătate din gospodăriile rurale româneşti erau prevăzute şi cu clo­set în curte. Hârtia igienică şi apa curentă le erau însă necunoscute tutu­ror. Din cele trei-patru fântâni beau toţi oamenii şi toate animalele satului. În gloata dimprejurul lor izbucneau dese certuri. Iar între lărmuiala dimi­neţii şi serii de vară se scăldau, în noroi, porcii. Nici la Scorniceşti nu va fi fost altfel. Decât că verile din apele curgătoare ale Plapcei şi Negrişoarei se pu­teau adăpa vitele. Nici acestea prea numeroase, căci după statistica Institutului Naţional Zootehnic din 1938, din cele trei milioane de gospodării ţărăneşti ale României, două treimi nu aveau nici o vacă, 1, 7 mi­lioane nu creşteau nici un porc, iar un sfert de milion nici o găină.

Citiţi luni: Ce-au fost masa şi casa micului Ceauşescu
Citiţi toate articolele din seria Biografia lui Nicolae Ceauşescu
Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...

David: „Kartingul este viața mea!” 

David: „Kartingul este viața mea!” 
Galerie Foto David Cosma Cristofor (10 ani) și Bogdan Cosma Cristofor (8 ani) au fost premiați, în luna noiembrie, la Gala Campionilor Karting Masters, pentru întreaga activitate competițională din 2019, fiind campioni Karting...

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru
Galerie Foto În ajunul Anului Nou, premierul liberal Ludovic Orban a decis să-și numească, în Cancelaria de la Palatul Victoria, ca secretar de stat, pe fata unui fost deputat PNL, apropiată a vicepreședintelui ALDE Daniel...

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile
Galerie Foto La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea...

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de consult al medicilor, coloana este încărcată cu un mănunchi de forţe apărute şi ca urmare a ridicării fiinţei umane în poziţie verticală,...

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii
Galerie Foto Născut acum 54 de ani într-o casă din chirpici din Ferentari, Nicolae Dumitru, alias Niro, a făcut un salt spectaculos după anii 90. Dintr-un copil trăit sub fustele ţigăncilor, după cum chiar el mărturisea...
Serviciul de email marketing furnizat de