Timişoara, fără groapă de gunoi!

De peste 40 de ani, la groapa de gunoi de la Parţa s-au adunat zeci de mii de tone de deşeuri toxice pentru sănătatea umană. Cu timpul, acestea au pătruns în sol, afectînd grav calitatea apei din pînza freatică

De peste 40 de ani, la groapa de gunoi de la Parţa s-au adunat zeci de mii de tone de deşeuri toxice pentru sănătatea umană. Cu timpul, acestea au pătruns în sol, afectînd grav calitatea apei din pînza freatică. Imediat după integrarea în UE, autorităţile au cerut factorilor de decizie să închidă de urgenţă "bomba ecologică" de la Timişoara. Abia în 2007, după ani întregi de războaie şi interese funciare ale unor grupuri imobiliare puternice, Consiliul Judeţean Timiş a rezolvat problema amplasamentului pentru viitoarea groapă de gunoi a Banatului, şi anume în localitatea Ghizela, o comună situată la circa 60 de kilometri de Timişoara.

Primăria Timişoara a fost înştiinţată chiar ieri de reprezentanţii Guvernului României că Uniunea Europeană nu mai admite nici un fel de întîrziere vizavi de închiderea deponeului de la Parţa. Practic, conform reglementărilor, groapa de gunoi a Banatului trebuie conservată, cel tîrziu pînă la data de 31 decembrie 2008, sub sancţiunea unor amenzi zilnice de 100.000 de euro. Partea proastă e că viitorul deponeu ecologic de la Ghizela va fi funcţional, după graficele de la CJ Timiş, abia la data de 1 iulie 2009. Tocmai de aceea, reprezentanţii municipalităţii au intrat în criză, încercînd să găsească tot soiul de soluţii de compromis, menite să asigure depozitarea deşeurilor menajere pînă la inaugurarea viitoarei locaţii din judeţul Timiş. Cert e că, atît autorităţile locale, cît şi cele judeţene au o sarcină ingrată, atît timp cît "bomba ecologică" de la Parţa deserveşte cei peste 400.000 de locuitori ai Timişoarei şi din zona periurbană, cu "o producţie" de peste 150.000 tone de deşeuri pe an.

 
CALCULE MATEMATICE. Preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, susţine că nu are cum să grăbească lucrările de la deponeul de pe raza comunei Ghizela: "Din fericire, împreună cu primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, am luat în calcul, încă de acum două luni, posibilitatea unui aviz negativ din partea Uniunii Europene. Ca atare, am avut discuţii şi consultări cu operatorul local. L-am rugat să identifice un teren şi să procure o staţie de împachetare a gunoiului. E o soluţie de compromis, ce-i drept. Cînd vom deschide groapa de la Ghizela, vom transporta deşeurile la faţa locului. Soluţia nu e bătută în cuie. Mai avem şi altele, dar mai multe nu vă pot spune în momentul de faţă pînă nu mă consult şi cu primarul Ciuhandu". Concret, la ora actuală, toţi factorii de decizie timişoreni sînt în criză de timp şi caută soluţii alternative, pentru a ridica gunoiul de la uşile bănăţenilor. A fost contactat, deja, operatorul de deşeuri menajere de pe Arad, dar preţul pentru depozitare de 18 euro pe tonă a cam speriat autorităţile locale. Evident, un preţ la care se adaugă şi transportul, măsură ce ar putea ridica substanţial nota de plată a locuitorilor oraşului de pe Bega. Pînă una alta, la groapa de gunoi de la Parţa timişorenii plătesc 6 euro pe tonă, iar la viitoarea locaţie de la Ghizela, depozitarea celor o mie de kilograme de deşeuri menajere sa va taxa cu circa 16 euro.

 
GUNOIERII, ÎN DILEMĂ. Operatorul local, desemnat de autorităţi pentru ridicarea gunoiului menajer, Retim Ecologic Service, are o mare problemă.  Spre deosebire de optimismul autorităţilor, conducerea societăţii este mult mai rezervată şi realistă.

"Depozitarea temporară în anumite condiţii e în faza de discuţii, necesită investiţii şi, cel mai important, un acord de mediu. Nici Primăria, şi nici noi nu stăm să aşteptăm. Încercăm să abordăm problema din toate unghiurile, iar pînă la sfîrşitul lui august, sperăm să avem o soluţie clară şi definitivă. Situaţia nu e scăpată de sub control. Una dintre soluţii va acoperi perioada de criză, de şase luni, pînă la deschiderea primei celule de la Ghizela", explică Florin Cepănariu, director general la Retim Ecologic Service. Oricare ar fi, însă, varianta aleasă, va exista o mărire a preţului pentru colectarea deşeurilor menajere. Asta e clar! "Este o problemă gestionată în stil clasic românesc, au tot lăsat-o că se poate şi aşa", susţine Sorin Grindeanu, viceprimarul Timişoarei, referindu-se la faptul că primele discuţii despre închiderea gropii de gunoi de la Parţa şi găsirea unui nou amplasament de 60 de hectare sînt de aproape zece ani.

31 decembrie 2008

"Depozitul de deşeuri menajere Parţa-şag trebuie să sisteze depozitarea la 31.12.2008. Acest termen a fost prevăzut în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană (...) şi ca urmare, acesta nu poate fi modificat/anulat. Continuarea activităţii pe acest depozit după această dată constituie o încălcare a actelor de reglementare în vigoare, precum şi a angajamentelor asumate de România, prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană şi poate conduce la declanşarea procedurii de infrigement (n.r. – procedura privind constatarea încălcării de către un stat a neîndeplinirii unei obligaţii ce îi revine în calitate de stat membru)", se arată în răspunsul transmis Primăriei Timişoara şi semnat de Nicoleta Chiriac, director al Direcţiei de Sol, Subsol, Gestiune Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.

Pînza freatică, grav poluată

Groapa de gunoi a Timişoarei poluează atît de mult pînza freatică din preajmă, încît locuitorii satului din apropiere, Parţa, nu mai au apă potabilă, unica sursa fiind apa îmbuteliată. Cei care nu au bani să-şi cumpere apă minerală sau plată o beau pe cea poluată. Secretarul Primăriei Parţa, Gheorghe Vinţan, a declarat că situaţia este cunoscută de mai mult timp, dar nu se va putea rezolva pînă ce deponeul de reziduuri din zonă, nu va fi eradicat: "O analiză a apei, efectuată în urmă cu doi ani, a demonstrat că apa conţine prea mulţi nitraţi, iar populaţia ştie că apa nu este potabilă". Autorităţile locale au iniţiat un proiect de forare pentru realizarea unei reţele de apă şi canalizare, tocmai pentru a evita efectele "bombei ecologice" asupra locuitorilor de la Parţa, dar lucrurile se mişcă foarte încet.

Compromis

"Împreună cu primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, am luat în calcul posibilitatea unui aviz negativ din partea UE. L-am rugat să identifice un teren şi să procure o staţie de împachetare a gunoiului. E o soluţie de compromis"
Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJ Timiş

Aavertisment

"O analiză a apei, efectu-ată în urmă cu doi ani în comuna Parţa, a demonstrat că apa conţine prea mulţi nitraţi, iar populaţia a fost informată şi chiar avertizată că apa nu este potabilă"
Gheorghe Vinţan, secretarul Primăriei Parţa