x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE - Mitul Anei Aslan, înecat în bălării

0
Autor: Iulia Barbu 16 Oct 2008 - 00:00
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE - Mitul Anei Aslan, înecat în bălării


Mărcile "Ana Aslan" şi Gerovital au fost înregistrate în 154 de ţări. În România, visul Anei Aslan a rezistat nu­mai cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca noi să ne bucurăm de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai puternic peste hotare. La mai bine de cincizeci de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor sau cu degringolada administraţiilor de tot soiul. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce prin forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în mo­men­tul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din sub­ordinea Ministerului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Privit prin prisma atât de cunoscută românilor, aceea a mizei imobiliare, numai patrimoniul "Aslan" de la Otopeni valorează 340 de milioane de euro.



Mărcile "Ana Aslan" şi Gerovital au fost înregistrate în 154 de ţări. În România, visul Anei Aslan a rezistat nu­mai cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca noi să ne bucurăm de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai puternic peste hotare. La mai bine de cincizeci de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor sau cu degringolada administraţiilor de tot soiul. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce prin forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în mo­men­tul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din sub­ordinea Ministerului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Privit prin prisma atât de cunoscută românilor, aceea a mizei imobiliare, numai patrimoniul "Aslan" de la Otopeni valorează 340 de milioane de euro.


Ana Aslan şi-a propus să lase moştenire României leacul tinereţii veşnice. La doar cincizeci de ani de când visul ei a prins viaţă, institutul pe care l-a creat a ajuns, la fel ca în poves­tea lui Petre Ispirescu, în Valea Plân­ge­rii.

A crezut mereu că va încetini îm­bătrânirea şi a privit moartea cu ochi blânzi. Ana Aslan a visat şi a văzut în cercetările ei "leacul" tinereţii, pe care l-a oferit cu mărinimie tuturor ce­lor care l-au cerut. În basmul nostru, Făt-Frumos a crezut şi el în promisiunea ta­tă­lui şi a plecat în căutarea tinereţii fără bă­trâneţe. Puţini par să fi crezut cu adevărat în visul "Aslan". Sistemul românesc, cu legile şi cu birocraţiile lui, a pus piedici unui vis măreţ mai ceva ca Scorpia sau Ghionoaia din poveste. Chiar dacă a avut sfătuitori de taină în cei care au cunoscut-o pe Ana Aslan, statul nu a ştiut să asculte. Prinţul din poveste a ascultat de sfătuitorii săi şi a învins toate obstacolele, ajungând pe tărâmul fermecat.

BASMUL ROMÂNILOR
În viaţa reală şi mai ales în ţara noastră, visul Anei Aslan nu a rezistat decât atât cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca românii să se bucure de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai pu­ternic peste hotare. Acolo, centrele de înfrumuseţare şi tratament ale Anei Aslan continuă basmul care a început în România. Din Brazilia în Mexic sau Argentina, astfel de centre sunt la mare căutare. "Surorile Aslan" de peste hotare, cu reţete originale sau fără se bucură de faima impusă de numele doamnei profesor. Prea puţini specialişti români au fost chemaţi peste hotare pentru a pune în practică tratamentul revoluţionar moştenit de România.

REGII, LA CLINICA ASLAN
"Castelul" ei, actuala clinică din Oto­peni, a strălucit mai tare decât castelul tinereţii din basmul lui Ispirescu. El s-a pierdut însă în Valea Plângerii, locul re­­gretelor şi al durerilor. Până să treacă în va­lea în care îi era interzis să o facă, se­diul din Otopeni a fost locul dătător de speranţă. Au călcat pe acolo regi şi feţe alese. Au venit în România şi au crezut în leacul Anei Aslan, în caleştile lor gătite, actriţe, oameni politici şi cei mai de vază scriitori ai vremurilor ce au trecut. Conferenţiarul Maria Georgescu a avut onoa­rea să o cu­noască pe Ana Aslan. A în­soţit-o chiar şi în călătoriile sale, care par des­prin­se tot dintr-o poveste cu regi şi cu prinţi. Ana Aslan a ajuns la curtea unui rege al Arabiei Saudite, care auzise de efectele miraculoase ale terapiei sale. Din regatele însorite ale de­şertului şi până în statele occidentale ale Europei, vi­­sul tinereţii fără bătrâneţe a făcut înconjurul lumii. În tot acest timp în România, marca Aslan aducea milioane de dolari.

FINALUL ACELOR VREMURI
În urma regilor şi a oaspeţilor de seamă au rămas pârjolite şi părăsite parcul şi castelul plin de voie bună altădată. Aici, o mână de oameni pricepuţi şi bătrânii noştri îşi mai caută, la fel ca în vremurile de demult, liniştea şi speranţa. Pentru că ei sunt singurii care mai cred în leacul Aslan, sunt şi unicii ei vizitatori. Statul a uitat să mai treacă prin castelul tinereţii fără bătrâneţe. L-a plimbat însă pe hârtii atât cât să îi îngreuneze traiul şi să îi taie sursa de hrană. Şi, cum în povestea noastră nu există zâne, marca "Aslan" pare să nu fi primit locul cuvenit în memoria unui stat pe care l-a servit cu milioane
de dolari în trecut.

CALEAŞCA FĂRĂ OASPEŢI

Sclipirea de altădată, demnă de un castel al tinereţii veşnice, a pierit imediat ce Jacqueline Kennedy sau Marlene Dietrich a părăsit sauna de lux a Institutului din Otopeni. Piscina, uitată între ruine, nu poate fi locul în care să fi făcut baie Claudia Cardinale. O mână de oameni în­cear­că însă să trateze cu căldură visul şi du­re­rile celor care le calcă pragul. "Nu înţeleg de ce nu se investeşte într-o clinică ce face mândrie ţării ăsteia. Saloanele sunt în mare parte renovate. Medicii sunt mi­nunaţi şi tratamentul la fel. Totuşi, cred că merită ca şi clădirile să arate pe măsura lucrurilor bune care se întâmplă aici", explică un pacient al Institutului din Otopeni. De aceeaşi părere este şi Emi­lia, care a stat internată la Ana Aslan timp de cinci zile: "Mâncarea este bună, eu am dat 22 RON pe noaptea de cazare. În cameră este curat, nu e lux, dar te poţi descurca. Sunt însă mulţi câini vagabonzi şi pisici. În fiecare seară m-am plimbat în jurul clădirii şi aspectul este uşor de­zolant". În sala Paşilor Pierduţi nu se mai aud sfaturile designerului Jean Barthet, pălărierul Reginei Angliei. Îndrăgostit de modă, el le spunea doamnelor ce culori le avantajează. Mirosul fin al oaspeţilor de seamă şi rafinamentul Claudiei Cardinale, care a stat o săptămână în România pentru tratament, nu se mai regăsesc decât în arhive. Doar ele mai păstrează memoria acelor vremuri.

ANA ASLAN, ÎN CĂRŢILE VREMII

Ana Aslan s-a născut la Brăila în 1897. În adolescenţă şi-a dorit să devină pilot, dar soarta avea pentru ea cu totul alte planuri, oarecum legate tot de "zbor". Astfel că a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi  în anii primului război mondial a îngrijit răniţii la Iaşi, în apropierea frontului din Moldova. Pentru munca şi rezultatele remarcabile, Ana Aslan a intrat în topul celor mai importanţi o sută de români. Doamna profesor, aşa cum îi spun cu căldură cei care au cunoscut-o, a primit de-a lungul timpului numeroase premii şi distincţii. Iată câteva dintre ele: 1952 – Premiul inter­naţional şi medalia "Leon Bernard", prestigioasă distincţie acordată de Orga­ni­zaţia Mondială a Sănătăţii pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei; Merito della Republica (Italia), Cavaler al Ordinului Palmas Aca­demica (Franţa), Profesor Honoris Causa şi Doctor emerit al Universităţii Braganza Paulista, din Brazilia. A fost membră a mai multor academii şi societăţi de profil din lume: membră a Academiei de Ştiinţe din New York, membră a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, membră de Onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, membră a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile, preşedinta Societăţii Române de Gerontologie.

De la vis la realitate

Povestea tinereţii fără bătrâneţe a început în 1952, când, într-un azil de bătrâni, Ana Aslan îşi propunea să dovedească faptul că întreţinerea biologică este posibilă. Cinci ani mai târziu, industria farmaceutică producea deja celebrul Gerovital H3. Mănăstirea Căldăruşani, locul în care a început lupta împotriva bătrâneţii, a devenit în scurt timp neîncăpătoare. După 50 de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor şi cu administraţiile de tot soiul. INGG a încercat să asigure măcar aparatura medicală de specialitate şi condiţii decente de cazare pentru pacienţi. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce cu forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în momentul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din subordinea Mi­nisterului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Maria Georgescu, fostul director al INGG, a precizat pentru Jurnalul Naţional care au fost dificultăţile cu care s-a con­fruntat: "Finanţarea este mai complexă. Ca orice ins­ti­tu­­ţie sanitară bugetară, şi Aslan este o proprietate a statului, care funcţionează cu fonduri proprii, adică din serviciile medicale prin contractele încheiate cu Casele de Asigurări, coplata, servicii hoteliere şi unele, firave de altfel, sponso­­ri­­zări. Menţinerea şi reparaţiile trebuiau să fie responsabilita­tea proprietarului. Ei au terminat de reparat-renovat corpul B de clădire de la sediul din Bucureşti, au susţinut mai firav unele reparaţii la Otopeni. Celelalte reparaţii au fost efectuate din banii obţinuţi de noi, corpul medical. În limita ba­nilor s-a crescut gradul de confort la o parte din apar­ta­men­­tele şi camerele de la Otopeni; s-au achiziţionat un m­­a­mo­graf, un osteodensitometru performant, ecografe, apara­tură de fizioterapie şi s-a modernizat secţia de hidrotera­pie de la Otopeni (poate fi considerată una dintre cele mai mo­derne din Bucureşti). S-a cumpărat mobilier pentru o parte din camerele institutului etc.". Fostul manager a specificat şi care au fost sumele investite: "În perioada 2004-2006, valo­a­­rea investiţiilor despre care putem vorbi este de aproximativ 8 milioane de euro. În această sumă vorbim atât despre lu­cră­rile de refacere a acoperişurilor, modernizări, igie­ni­zări sau mobilier. Să vă mai spun că vechiul mobilier era din 1952. Ceilalţi bani au fost investiţi în aparatură de specialitate. Toţi banii au fost din veniturile proprii ale institutului".

EPOCA RA-APPS
În cei aproape cinci ani petrecuţi în Administraţia RA APPS s-au investit ceva fonduri şi de către Regie într-unul din corpurile clădirii din Strada Mironiuc. "RA-APPS a fost reprezentat de doi administratori care vegheau să nu se strice ceva, nimic mai mult. Administrarea reală a fost efectuată de un Consiliu de Administraţie condus o perioadă bună de secretari de stat din Ministerul Sănătăţii. După trecerea la regie s-au încheiat contracte, documente prin care ceea ce primise RA-APPS ne era dat în comodat, adică toată «moştenirea materială Aslan»: sediul şi parcul de la Otopeni, sediul din Strada Mănăstirea Căldăruşani şi ambulatoriul din Strada Spătarului, o bijuterie de clădire, în centrul Bucureştiului", a mai explicat Georgescu. Săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii a semnat protocolul de pre­dare-primire pentru INGG. După cinci ani, institutul a trecut din nou în administrarea Ministerului Sănătăţii. "Eu cred că acesta este momentul în care putem vorbi despre un drum deschis către faima de care institutul s-a bucurat în trecut", a spus Antagona Niculescu, actualul manager al INGG.

"MARCA NOASTRĂ, MARCA LOR"

În România anilor '90, ignoranţa în domeniul mărcilor a fost la ea acasă. Astfel, managerii de atunci ar fi trebuit să răs­cumpere mărcile şi brevetele prof. dr Ana Aslan: Gerovital şi Aslavital. Nu au făcut-o însă. În aceste condiţii, produ­că­­­torul din acea vreme al medicamentului, Sicomed, a fost cel care a înregistrat mărcile Gerovital şi Aslavital, clasa me­di­c­amente. Cosmeticele au fost înregistrate de "Farmec" Cluj, care producea la acea dată crema Gerovital H3.

"Mirajul" a înregistrat Gerovital & Cosmetics, dar în instanţă a pier­­dut licenţa în favoarea "Farmec" Cluj. "Prin loby am ob­ţi­nut de la fostul preşedinte Ion Iliescu denumirea post-mor­tem a in­sti­tutului. Marca a fost înregistrată de mine pen­­tru institut; nu mai ştiu însă dacă a fost reînnoită la OSIM. Metoda «Dr Ana Aslan» a fost înregistrată în 1994 de fostul manager al institutului, prof. dr Caius Dragomir. În perioada în care ge­ne­­ralul Vrăbiescu şi dr Bălăceanu Stolnici au fost di­rec­­to­rii institutului, un sociolog, cetăţean german de origine ro­mâ­nă, Nicuţa Dan, a înregistrat marca «Ana As­­lan» şi Ge­­rovital în 154 de ţări. Înainte de a deceda a vân­dut mărcile unei societăţi germane", a explicat dr conf. Ma­ria Georgescu.

DE CE NU EXISTĂ FONDURI EXTERNE
De-a lungul timpului, dorinţa accesării unor fonduri externe a existat. Nu a existat însă şi cadrul legislativ. Astfel că accesarea unor eventuale finanţări externe nu a fost nici un moment la îndemâna unui manager. Potrivit confe­ren­ţia­rului Maria Georgescu, au fost câştigate unele programe de cercetare, dar alte forme de finanţare externă nu au fost practicabile. Legislaţia în vigoare, stufoasă şi complicată, nu a lăsat loc pentru interpretări. În acest moment, CASMB acoperă integral serviciile medicale. Astfel, la sediul INGG din Strada Mănăstirea Căldăruşani, pacienţilor le sunt asigurate masa şi casa, iar la Otopeni, oamenii trebuie să plătească însă cazarea, masa fiind inclusă.

Miză imobiliară?

Dincolo de valoarea unei mărci care a făcut înconjurul lumii, la noi, în România, terenul pare să fie cel care se transformă în miza cu adevărat importantă pentru piaţa imobiliară atât de fierbinte. Nu cu mult timp în urmă, pensionarii au ieşit în stradă pentru a salva transformarea ambulatoriului Aslan din centrul Capitalei în spital de lux. Oamenii vorbeau şi atunci despre o miză imobiliară în buricul târgului. Pe de altă parte, Institutul din Otopeni are în folosinţă un teren generos, 34 de hectare. Au existat şi câteva cereri de revendicare, chiar în curtea institutului. Până în acest moment, protocolul de predare-primire semnat între RA-APPS şi Ministerul Sănătăţii nu a văduvit cu nici un centimetru suprafaţa. Rămâne de văzut care este adevărata ţintă a distrugerii treptate a unuia dintre cele mai valoroase institute ale ţării. Un calcul simplu arată care este valoarea în euro
a patrimoniului de la Otopeni. Dacă te­re­nul ar fi tranzacţionat cu suma de 1.000 de euro metru pătrat, valoarea acestuia s-ar ridica la 340 de mi­lioane de euro. Pentru moment, lu­cru­­ri­le par însă să fi intrat pe făgaşul bun, prin rea­du­cerea Institutului Naţional de Geria­trie şi Gerontologie "Ana Aslan" sub admi­nistrarea Ministerului Sănătăţii.
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   institutul,   institutului,   aslan,   ana,   sanatatii,   otopeni,   tineretii,   ingg,   anei aslan

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro
Galerie Foto Rezultat previzibil pentru orice specialist în drept constituțional sau în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în tratatele internaționale la care România este parte....

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff
Galerie Foto În 2012, controversatul afacerist Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, cunoscut şi drept “săgeata” lui Dorin Cocoş, a cumpărat, de la RA-APPS, o vilă de lux, într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale...

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de mun...

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...
Serviciul de email marketing furnizat de