x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE - Mitul Anei Aslan, înecat în bălării

0
Autor: Iulia Barbu 16 Oct 2008 - 00:00
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE - Mitul Anei Aslan, înecat în bălării


Mărcile "Ana Aslan" şi Gerovital au fost înregistrate în 154 de ţări. În România, visul Anei Aslan a rezistat nu­mai cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca noi să ne bucurăm de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai puternic peste hotare. La mai bine de cincizeci de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor sau cu degringolada administraţiilor de tot soiul. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce prin forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în mo­men­tul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din sub­ordinea Ministerului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Privit prin prisma atât de cunoscută românilor, aceea a mizei imobiliare, numai patrimoniul "Aslan" de la Otopeni valorează 340 de milioane de euro.



Mărcile "Ana Aslan" şi Gerovital au fost înregistrate în 154 de ţări. În România, visul Anei Aslan a rezistat nu­mai cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca noi să ne bucurăm de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai puternic peste hotare. La mai bine de cincizeci de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor sau cu degringolada administraţiilor de tot soiul. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce prin forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în mo­men­tul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din sub­ordinea Ministerului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Privit prin prisma atât de cunoscută românilor, aceea a mizei imobiliare, numai patrimoniul "Aslan" de la Otopeni valorează 340 de milioane de euro.


Ana Aslan şi-a propus să lase moştenire României leacul tinereţii veşnice. La doar cincizeci de ani de când visul ei a prins viaţă, institutul pe care l-a creat a ajuns, la fel ca în poves­tea lui Petre Ispirescu, în Valea Plân­ge­rii.

A crezut mereu că va încetini îm­bătrânirea şi a privit moartea cu ochi blânzi. Ana Aslan a visat şi a văzut în cercetările ei "leacul" tinereţii, pe care l-a oferit cu mărinimie tuturor ce­lor care l-au cerut. În basmul nostru, Făt-Frumos a crezut şi el în promisiunea ta­tă­lui şi a plecat în căutarea tinereţii fără bă­trâneţe. Puţini par să fi crezut cu adevărat în visul "Aslan". Sistemul românesc, cu legile şi cu birocraţiile lui, a pus piedici unui vis măreţ mai ceva ca Scorpia sau Ghionoaia din poveste. Chiar dacă a avut sfătuitori de taină în cei care au cunoscut-o pe Ana Aslan, statul nu a ştiut să asculte. Prinţul din poveste a ascultat de sfătuitorii săi şi a învins toate obstacolele, ajungând pe tărâmul fermecat.

BASMUL ROMÂNILOR
În viaţa reală şi mai ales în ţara noastră, visul Anei Aslan nu a rezistat decât atât cât a trăit ea. Mult prea puţin pentru ca românii să se bucure de geniul care a clădit un mit, din păcate, un mit mai pu­ternic peste hotare. Acolo, centrele de înfrumuseţare şi tratament ale Anei Aslan continuă basmul care a început în România. Din Brazilia în Mexic sau Argentina, astfel de centre sunt la mare căutare. "Surorile Aslan" de peste hotare, cu reţete originale sau fără se bucură de faima impusă de numele doamnei profesor. Prea puţini specialişti români au fost chemaţi peste hotare pentru a pune în practică tratamentul revoluţionar moştenit de România.

REGII, LA CLINICA ASLAN
"Castelul" ei, actuala clinică din Oto­peni, a strălucit mai tare decât castelul tinereţii din basmul lui Ispirescu. El s-a pierdut însă în Valea Plângerii, locul re­­gretelor şi al durerilor. Până să treacă în va­lea în care îi era interzis să o facă, se­diul din Otopeni a fost locul dătător de speranţă. Au călcat pe acolo regi şi feţe alese. Au venit în România şi au crezut în leacul Anei Aslan, în caleştile lor gătite, actriţe, oameni politici şi cei mai de vază scriitori ai vremurilor ce au trecut. Conferenţiarul Maria Georgescu a avut onoa­rea să o cu­noască pe Ana Aslan. A în­soţit-o chiar şi în călătoriile sale, care par des­prin­se tot dintr-o poveste cu regi şi cu prinţi. Ana Aslan a ajuns la curtea unui rege al Arabiei Saudite, care auzise de efectele miraculoase ale terapiei sale. Din regatele însorite ale de­şertului şi până în statele occidentale ale Europei, vi­­sul tinereţii fără bătrâneţe a făcut înconjurul lumii. În tot acest timp în România, marca Aslan aducea milioane de dolari.

FINALUL ACELOR VREMURI
În urma regilor şi a oaspeţilor de seamă au rămas pârjolite şi părăsite parcul şi castelul plin de voie bună altădată. Aici, o mână de oameni pricepuţi şi bătrânii noştri îşi mai caută, la fel ca în vremurile de demult, liniştea şi speranţa. Pentru că ei sunt singurii care mai cred în leacul Aslan, sunt şi unicii ei vizitatori. Statul a uitat să mai treacă prin castelul tinereţii fără bătrâneţe. L-a plimbat însă pe hârtii atât cât să îi îngreuneze traiul şi să îi taie sursa de hrană. Şi, cum în povestea noastră nu există zâne, marca "Aslan" pare să nu fi primit locul cuvenit în memoria unui stat pe care l-a servit cu milioane
de dolari în trecut.

CALEAŞCA FĂRĂ OASPEŢI

Sclipirea de altădată, demnă de un castel al tinereţii veşnice, a pierit imediat ce Jacqueline Kennedy sau Marlene Dietrich a părăsit sauna de lux a Institutului din Otopeni. Piscina, uitată între ruine, nu poate fi locul în care să fi făcut baie Claudia Cardinale. O mână de oameni în­cear­că însă să trateze cu căldură visul şi du­re­rile celor care le calcă pragul. "Nu înţeleg de ce nu se investeşte într-o clinică ce face mândrie ţării ăsteia. Saloanele sunt în mare parte renovate. Medicii sunt mi­nunaţi şi tratamentul la fel. Totuşi, cred că merită ca şi clădirile să arate pe măsura lucrurilor bune care se întâmplă aici", explică un pacient al Institutului din Otopeni. De aceeaşi părere este şi Emi­lia, care a stat internată la Ana Aslan timp de cinci zile: "Mâncarea este bună, eu am dat 22 RON pe noaptea de cazare. În cameră este curat, nu e lux, dar te poţi descurca. Sunt însă mulţi câini vagabonzi şi pisici. În fiecare seară m-am plimbat în jurul clădirii şi aspectul este uşor de­zolant". În sala Paşilor Pierduţi nu se mai aud sfaturile designerului Jean Barthet, pălărierul Reginei Angliei. Îndrăgostit de modă, el le spunea doamnelor ce culori le avantajează. Mirosul fin al oaspeţilor de seamă şi rafinamentul Claudiei Cardinale, care a stat o săptămână în România pentru tratament, nu se mai regăsesc decât în arhive. Doar ele mai păstrează memoria acelor vremuri.

ANA ASLAN, ÎN CĂRŢILE VREMII

Ana Aslan s-a născut la Brăila în 1897. În adolescenţă şi-a dorit să devină pilot, dar soarta avea pentru ea cu totul alte planuri, oarecum legate tot de "zbor". Astfel că a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi  în anii primului război mondial a îngrijit răniţii la Iaşi, în apropierea frontului din Moldova. Pentru munca şi rezultatele remarcabile, Ana Aslan a intrat în topul celor mai importanţi o sută de români. Doamna profesor, aşa cum îi spun cu căldură cei care au cunoscut-o, a primit de-a lungul timpului numeroase premii şi distincţii. Iată câteva dintre ele: 1952 – Premiul inter­naţional şi medalia "Leon Bernard", prestigioasă distincţie acordată de Orga­ni­zaţia Mondială a Sănătăţii pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei; Merito della Republica (Italia), Cavaler al Ordinului Palmas Aca­demica (Franţa), Profesor Honoris Causa şi Doctor emerit al Universităţii Braganza Paulista, din Brazilia. A fost membră a mai multor academii şi societăţi de profil din lume: membră a Academiei de Ştiinţe din New York, membră a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, membră de Onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, membră a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile, preşedinta Societăţii Române de Gerontologie.

De la vis la realitate

Povestea tinereţii fără bătrâneţe a început în 1952, când, într-un azil de bătrâni, Ana Aslan îşi propunea să dovedească faptul că întreţinerea biologică este posibilă. Cinci ani mai târziu, industria farmaceutică producea deja celebrul Gerovital H3. Mănăstirea Căldăruşani, locul în care a început lupta împotriva bătrâneţii, a devenit în scurt timp neîncăpătoare. După 50 de ani de la înfiinţare, în haosul legilor româneşti, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" (INGG) se luptă cu lipsa banilor, a specialiştilor şi cu administraţiile de tot soiul. INGG a încercat să asigure măcar aparatura medicală de specialitate şi condiţii decente de cazare pentru pacienţi. Fondurile statului, inexistente, au făcut ca institutul să se descurce cu forţe proprii. Situaţia a fost îngreunată şi mai mult în momentul în care, la începutul lui 2003, institutul a fost scos din subordinea Mi­nisterului Sănătăţii şi trecut la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Maria Georgescu, fostul director al INGG, a precizat pentru Jurnalul Naţional care au fost dificultăţile cu care s-a con­fruntat: "Finanţarea este mai complexă. Ca orice ins­ti­tu­­ţie sanitară bugetară, şi Aslan este o proprietate a statului, care funcţionează cu fonduri proprii, adică din serviciile medicale prin contractele încheiate cu Casele de Asigurări, coplata, servicii hoteliere şi unele, firave de altfel, sponso­­ri­­zări. Menţinerea şi reparaţiile trebuiau să fie responsabilita­tea proprietarului. Ei au terminat de reparat-renovat corpul B de clădire de la sediul din Bucureşti, au susţinut mai firav unele reparaţii la Otopeni. Celelalte reparaţii au fost efectuate din banii obţinuţi de noi, corpul medical. În limita ba­nilor s-a crescut gradul de confort la o parte din apar­ta­men­­tele şi camerele de la Otopeni; s-au achiziţionat un m­­a­mo­graf, un osteodensitometru performant, ecografe, apara­tură de fizioterapie şi s-a modernizat secţia de hidrotera­pie de la Otopeni (poate fi considerată una dintre cele mai mo­derne din Bucureşti). S-a cumpărat mobilier pentru o parte din camerele institutului etc.". Fostul manager a specificat şi care au fost sumele investite: "În perioada 2004-2006, valo­a­­rea investiţiilor despre care putem vorbi este de aproximativ 8 milioane de euro. În această sumă vorbim atât despre lu­cră­rile de refacere a acoperişurilor, modernizări, igie­ni­zări sau mobilier. Să vă mai spun că vechiul mobilier era din 1952. Ceilalţi bani au fost investiţi în aparatură de specialitate. Toţi banii au fost din veniturile proprii ale institutului".

EPOCA RA-APPS
În cei aproape cinci ani petrecuţi în Administraţia RA APPS s-au investit ceva fonduri şi de către Regie într-unul din corpurile clădirii din Strada Mironiuc. "RA-APPS a fost reprezentat de doi administratori care vegheau să nu se strice ceva, nimic mai mult. Administrarea reală a fost efectuată de un Consiliu de Administraţie condus o perioadă bună de secretari de stat din Ministerul Sănătăţii. După trecerea la regie s-au încheiat contracte, documente prin care ceea ce primise RA-APPS ne era dat în comodat, adică toată «moştenirea materială Aslan»: sediul şi parcul de la Otopeni, sediul din Strada Mănăstirea Căldăruşani şi ambulatoriul din Strada Spătarului, o bijuterie de clădire, în centrul Bucureştiului", a mai explicat Georgescu. Săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii a semnat protocolul de pre­dare-primire pentru INGG. După cinci ani, institutul a trecut din nou în administrarea Ministerului Sănătăţii. "Eu cred că acesta este momentul în care putem vorbi despre un drum deschis către faima de care institutul s-a bucurat în trecut", a spus Antagona Niculescu, actualul manager al INGG.

"MARCA NOASTRĂ, MARCA LOR"

În România anilor '90, ignoranţa în domeniul mărcilor a fost la ea acasă. Astfel, managerii de atunci ar fi trebuit să răs­cumpere mărcile şi brevetele prof. dr Ana Aslan: Gerovital şi Aslavital. Nu au făcut-o însă. În aceste condiţii, produ­că­­­torul din acea vreme al medicamentului, Sicomed, a fost cel care a înregistrat mărcile Gerovital şi Aslavital, clasa me­di­c­amente. Cosmeticele au fost înregistrate de "Farmec" Cluj, care producea la acea dată crema Gerovital H3.

"Mirajul" a înregistrat Gerovital & Cosmetics, dar în instanţă a pier­­dut licenţa în favoarea "Farmec" Cluj. "Prin loby am ob­ţi­nut de la fostul preşedinte Ion Iliescu denumirea post-mor­tem a in­sti­tutului. Marca a fost înregistrată de mine pen­­tru institut; nu mai ştiu însă dacă a fost reînnoită la OSIM. Metoda «Dr Ana Aslan» a fost înregistrată în 1994 de fostul manager al institutului, prof. dr Caius Dragomir. În perioada în care ge­ne­­ralul Vrăbiescu şi dr Bălăceanu Stolnici au fost di­rec­­to­rii institutului, un sociolog, cetăţean german de origine ro­mâ­nă, Nicuţa Dan, a înregistrat marca «Ana As­­lan» şi Ge­­rovital în 154 de ţări. Înainte de a deceda a vân­dut mărcile unei societăţi germane", a explicat dr conf. Ma­ria Georgescu.

DE CE NU EXISTĂ FONDURI EXTERNE
De-a lungul timpului, dorinţa accesării unor fonduri externe a existat. Nu a existat însă şi cadrul legislativ. Astfel că accesarea unor eventuale finanţări externe nu a fost nici un moment la îndemâna unui manager. Potrivit confe­ren­ţia­rului Maria Georgescu, au fost câştigate unele programe de cercetare, dar alte forme de finanţare externă nu au fost practicabile. Legislaţia în vigoare, stufoasă şi complicată, nu a lăsat loc pentru interpretări. În acest moment, CASMB acoperă integral serviciile medicale. Astfel, la sediul INGG din Strada Mănăstirea Căldăruşani, pacienţilor le sunt asigurate masa şi casa, iar la Otopeni, oamenii trebuie să plătească însă cazarea, masa fiind inclusă.

Miză imobiliară?

Dincolo de valoarea unei mărci care a făcut înconjurul lumii, la noi, în România, terenul pare să fie cel care se transformă în miza cu adevărat importantă pentru piaţa imobiliară atât de fierbinte. Nu cu mult timp în urmă, pensionarii au ieşit în stradă pentru a salva transformarea ambulatoriului Aslan din centrul Capitalei în spital de lux. Oamenii vorbeau şi atunci despre o miză imobiliară în buricul târgului. Pe de altă parte, Institutul din Otopeni are în folosinţă un teren generos, 34 de hectare. Au existat şi câteva cereri de revendicare, chiar în curtea institutului. Până în acest moment, protocolul de predare-primire semnat între RA-APPS şi Ministerul Sănătăţii nu a văduvit cu nici un centimetru suprafaţa. Rămâne de văzut care este adevărata ţintă a distrugerii treptate a unuia dintre cele mai valoroase institute ale ţării. Un calcul simplu arată care este valoarea în euro
a patrimoniului de la Otopeni. Dacă te­re­nul ar fi tranzacţionat cu suma de 1.000 de euro metru pătrat, valoarea acestuia s-ar ridica la 340 de mi­lioane de euro. Pentru moment, lu­cru­­ri­le par însă să fi intrat pe făgaşul bun, prin rea­du­cerea Institutului Naţional de Geria­trie şi Gerontologie "Ana Aslan" sub admi­nistrarea Ministerului Sănătăţii.
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   institutul,   institutului,   aslan,   ana,   sanatatii,   otopeni,   tineretii,   ingg,   anei aslan

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste
Galerie Foto Fosta Fabrică de Mașini Unelte de la Beiuș, intrată în insolvență și al cărei proces de faliment se află pe rolul instanțelor de judecată, deține o arhivă de documente secrete de stat, clasificate, astfel,...

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii dă două vești bune. Prima dintre ele se referă la faptul că, timp de trei ani, principalul colaborator al Laurei Codruța Kovesi, Marius Bulancea,...

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României
Galerie Foto Respinsă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de la procedura de selecție pentru desemnarea procurorului general al României, Gabriela Scutea, „umbra” Laurei Codruța Kovesi, în perioada în care aceas...

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”
Galerie Foto În epoca tehnologiei şi a vitezei pare că uneori uităm cum să scriem de mână şi cum să vorbim corect. Ne grăbim şi nu avem răbdare nici să rostim cuvintele întregi. Limbajul joacă un rol...

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie
Constipaţia este afecţiune frecventă, care poate duce la suferinţe şi complicaţii. Însă utilizarea purgativelor zilnic, perioade lungi, creează pericole. Constipaţia se declară când există mai puţin de...

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...
Serviciul de email marketing furnizat de