x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţipova. O biserică. O mie de taine

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 20 Apr 2013 - 00:53
Ţipova. O biserică. O mie de taine
Vezi galeria foto


Ţinutul Moldovei, lângă apa Nistrului, musteşte de întâmplări cu Ştefan Vodă. Pare că, pentru a nu fi târâţi de vântoasele stepei spre întinsul rusesc, moldovenii s-au legat strâns de pământul lor cu firul lucitor al legendei. Ştefan Vodă e cheia de boltă a rezistenţei prin românism.
Natalia Decuș este ghidul neobosit al Ţipovei. “Ştiţi de câte ori în zi urc şi cobor eu cărăruşile aiste de piatră? Dar, nu ştiu cum, parcă nu simt oboseala. Şi mi-e mai bine aici, jos, decât acasă, în sat. Parc-aş rămâne aici, pe piatră, să nu mai ştiu de zavera lumii.”
Cu gesturi largi, Natalia Decuş urmează incantatoriu: “Unde s-a aflat Ştefan după asasinarea tatălui său? Ştim că în Transilvania, la Iancu de Hunedoara. Ştim că la Bucureşti, la Vlad Ţepeş. Dar înainte de a se ridica pe scaunul domniei, unde s-a aflat el? Nu ştie nimeni. Dar se spune că locul acesta ar putea fi Ţipova. De ce a tins el să ajungă aici? Era o bisericuţă în această stăncă, unde trăiau sihaştrii, retraşi de zgomotul lumesc. Ştefan a fost omul lui Dumnezeu şi, pentru a se prezenta înaintea Domnului, trebuia să aleagă locul cuvenit”.
Natalia Decuş evocă obiceiul lui Ştefan de a se sfătui cu sihaştrii înainte de a se porni la orice faptă. Asta trebuie să fi făcut şi înainte de a fi plecat să-şi revendice tronul. A venit la Ţipova să-şi cureţe sufletul şi să se întărească pentru o luptă dreaptă. “Şi în acest timp de iniţiere, de pregătire la Ţipova, se pare că a întâlnit-o pe Maruşca, fiica unui boier de prin părţile acestea. În pomelnicele Muşatinilor există o soţie - zisă după unii nelegitimă, o ţiitoare - pe nume Maria, căreia în popor i se spunea Maruşca. Nu era de rang domnesc, ca celelalte - Maria de Mangop, Evdokia de Kiev, Maria Voichiţa - dar Ştefan a plăcut-o şi s-a cununat cu ea aici, pentru că acest lăcaş se afla pe domeniul tatălui ei. Pe mama sa o chema Ana, iar pe tatăl ei - Chir Ştefan. S-a executat o cununie simplă, oficiată de sihaştri. Fără mult alai. O cununie tainică”.
Între timp, coborând şi urcând pe cărărui pe care Natalia Decuş le ştie cu ochii închişi, ajungem la mănăstirea veche, cea cu legenda lui Ştefan. “Pereţii din faţă s-au surpat. S-au rupt şi prispele pe care puteai trece dintr-o încăpere în alta. Numai prin bortele acelea din piatră poţi ajunge în biserica nunţii lui Ştefan cu Maruşca...” Încercăm să ajungem în naosul bisericii. Prima “intrare” e un tunel scurt şi îngust, prin care înaintezi în genunchi: o necesară penitenţă. Un arhiereu care a trecut şi el, nu demult, spre biserica lui Ştefan, afirmase că trecerea aceasta este cel mai puternic loc din tot complexul monastic. A doua intrare e mai simplă, te strecori cu uşurinţă. “Biserica” e o grotă amplă, cu icoana Maicii Domnului şi un sfeşnicar aşezate la mijlocul peretelui de stâncă. În zona altarului există ceea ce arheologii au numit “o masă tăiată în piatră”, supradimensionată. Se presupune că era “pristolul”, dar la fel de bine poate să fi fost şi altar de jertfă într-un templu dacic, pentru că toate locurile acestea sunt mai vechi decât vârsta creştinătăţii.
Pe valea Nistrului, la Ţipova, există undeva un loc numit “zona cu anomalii”. Fluxuri luminoase sau energetice, sunete, întâmplări nedesluşite. De la o vreme, unii localnici spun că Ţipova este bântuită de vedenia Maruşcăi. O femeie înaltă, îmbrăcată în rochie albă, cu o maramă albă care atinge pământul. Merge pe cărările de piatră, urcă sus pe stâncă şi priveşte apa Nistrului, îi necăjeşte pe turiştii întârziaţi. Zice-se că Maruşca, soţia dintâi a voievodului, şi-ar avea mormântul la Ţipova, undeva, şi cum nimeni nu-i mai ştie urma, nu i se mai fac cele trebuincioase la căpătâi. Călugării cred că Dumnezeu îi ispiteşte, le încearcă credinţa.
“Eu nu-s din Ţipova, dar când am venit prima dată, am ştiut că aici e locul meu. Parcă mai fusesem demult, în alte timpuri...”. Natalia Decuş se opreşte în loc, arătând spre stânca “încrustată” cu cochilii fosilizate. “Rocile astea de calcar s-au format pe fundul Mării Sarmatice. Peşterile, multe dintre ele, sunt săpate de apă. Când apa s-a retras, ele au rămas, şi omul doar le-a modelat cât a avut nevoie. Locul ăsta, cum îl vedeţi, seamănă cu un sfinx. Când cobori de pe deal, îl vezi ca pe un leu. De pe malul Nistrului, parcă-i un dragon. Alexandru Arbore, în «Cetatea Focului Sacru», spune că aici e banca unde se păstrează codul vibraţional al fiecărei fiinţe terestre. Oricum, dacii ştiau ceva despre locul ăsta. Se zice că ştiau despre el şi vechii astrologi chinezi, mahomedanii, rabinii, indienii. Ba chiar şi Dumnezeu, când a mers pe pământ, trebuie să fi trecut pe aici...”
Cea mai cunoscută dintre bisericile din stânca Ţipovei este inclusă acum într-un plan de restaurare. Ni se arată o imagine de epocă, din secolul al XIX-lea, când mănăstirea încă era în funcţiune. “Este cea mai veche imagine pe care o avem, şi de aceea încercăm să readucem biserica anume la această stare pe care o cunoaştem”. Începutul bisericii fusese datat la 1756. „Dar, când s-a început restaurarea, s-au găsit dovezi că este mult mai veche. E, totuşi, din perioada medievală tărzie. Acum se restaurează, nu se reconstruieşte” - ne atrage atenţia Natalia Decuş, când ne arătăm nedumeriţi de blocurile de “cotileţ” (material de construcţie din rocă poroasă) în care e îmbrăcat zidul exterior. Stâlpii metalici sunt meniţi să refacă structura de rezistenţă a bisericii şi să nu mai lase piatra să se fărâme. Nu departe, la un alt nivel, încă un complex de peşteri, cuprinzând şi biserica legată de legenda lui Ştefan cel Mare, a rămas nealterat.
În biserică, dar şi în pereţii stâncilor, întâlnim adăpostite în mici adâncituri bileţele de hârtie. Natalia le spune “talonaşe”. Credincioşii scriu pe ele diverse dorinţe şi sunt convinşi că vor fi citite şi împlinite. “E un fel de poştă electronică. Un e-mail pentru Dumnezeu.” Nu e greu să crezi în minuni într-un loc ca acesta. Într-o chilie veche, ghida ne arată o deschizătură în piatră, spre Răsărit. “Vedeţi, are formă de ochi. La echinocţiul de primăvară, lumina pătrunde şi se duce chiar acolo, în colţ. Se zice că pe vremuri peretele era spart în locul acela, şi lumina ajungea până în altar. Dar povestea e şi mai veche... Pe vremea dacilor exista o sărbătoare legată de cultul soarelui, iar locul acesta era important. Oricum, e unic in Europa, iar în lume nu sunt decât cinci locuri asemănătoare.”
Ceva mai incolo se află urme ale unui vechi oraş bizantin, zis şi Cetatea Ţipovei, de la care şi-au tras numele satul şi mănăstirea. S-au găsit monede bizantine, urmele unui port, chiar şi cinci icoane.
Dar cea mai neobişnuită este legenda mormântului lui Orfeu. Se spune că aici, la Nistru, şi-ar fi aruncat Orfeu lira iîn apă şi că tot aici i s-ar afla mormântul. “Mult timp am socotit că el a fost îngropat sub o lespede de piatră cu şapte găuri, în apropierea unei cascade, cea mai înaltă din zonă. Dar studiind, am inţeles că pescarul care a pescuit trupul lui Orfeu nu l-a cărat 4 km să-l ingroape acolo. Chiar aici, lângă complexul monastic, noi avem Cascada Moartă, despre care se spune că a fost secată intenţionat. Era cea mai înaltă şi avea un debit abundent. Aici a fost înhumat Orfeu. Am găsit şi o bucată dintr-o posibilă piatră tombală. Sub Casacada Moartă se afla altarul pe care magii traci, o dată pe an, jertfeau bărbaţi tineri. Dacă nu mureau repede, apele îi spălau şi îi duceau până la Nistru. Era semn rău. Dacă mureau repede, cetatea era ocrotită”. Şi... apropo de protecţie: “Aici, nu departe, erau trei cuptoare. O dată pe an se adunau toate femeile şi făceau câte o coptură. După ce scoteau coptura, fiecare o aşeza pe iarbă şi numai una dintre ele era aleasă şi mâncată de păsările cerului până la ultima firimitură. Femeia aceea era considerată binecuvântată şi numai ea avea voie să facă, timp de un an, copturile pentru diferite ceremonii”.
 
Citeşte mai multe despre:   Jurnalul de Weekend,   biserica,   stefan cel mare,   basarabia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...
Serviciul de email marketing furnizat de