Titela Haque, Doamna poveştilor

Orfană de mamă, crescută la internat, căsătorită prea devreme şi văduvă de război cu trei copii de crescut, Ecaterina Irimescu avea ca unică sursă de venit mintea ei sfredelitoare. Recăsătorită Haque, aceasta devine cea mai iubită voce de la radio, care avea să facă epocă în acei ani de început.

Titela Haque sau Tanti Radio avea o misiune specială, aceea de a depăna fire de poveste în cadrul unui program dedicat copiilor din şcolile primare, care s-a bucurat de o audienţă numeroasă încă de la debutul său, de la 12 ianuarie 1929. Tanti Radio reuşea în fiecare joi să aducă în imaginaţia micuţilor cele mai cunoscute poveşti din literatura naţională şi universală. A scris piese pentru copii, jucate de copii, le-a făcut ghicitori, le-a făcut Poşta copiilor, le publica fotografiile în revista Natura şi Radiofonia şi aşa s-a cimentat legătura între Tanti Radio şi copiii ei cei nevăzuţi, dar iubiţi din toată inima.

SCURTĂ VIZITĂ. Am pornit şi noi pe firul vieţii lui Tanti Radio atunci când am atins o scrisoare adresată acestei femei uimitoare de însuşi Tudor Arghezi, care îi mulţumea pentru că odraslele lui au ce asculta la radio. Liliana Muşeţeanu, coordonator al Departamentului Patrimoniu Arhive al Societăţii Române de Radio, ne-a îndrumat paşii spre Ruxandra Ghenovici, nepoata dnei Haque, care după 18 ani departe de ţară venise într-o scurtă vizită. Emoţionată, aceasta a acceptat să vorbim şi ne-a dăruit manuscrise demne de orice arhivă care se respectă, dar mai ales căldura celei care a fost Tanti Radio.

"La cumpăna dintre două lumi, în primăvara lui 1945, cea care a fost pentru copiii anilor '30 Tanti Radio a încetat să mai vorbească la Radio, spune Ruxandra Ghenovici, dar nu şi copiilor din preajma ei, printre care am avut privilegiul de a-i fi, nepoatele adevărate Ruxandra şi Ileana, două fetiţe cu nume de domniţe. Ne spunea Mami, cum o numeam noi, «Din fuiorul fermecat/ A tors coana Vreme/ Viaţa mea şi... firul ei/ S-a rupt astăzi dragii mei.../ Dar... toate gândurile mele/ Le-am aşternut în nopţi târzii/ Să le citiţi... şi să vă mângâiaţi cu ele...». Ceea ce noi am făcut şi nu numai atât... Am reuşit să devenim şi să rămânem oameni... Am crescut într-o atmosferă de basm în casa din Strada Hasdeu până când... totul s-a năruit sub scrâşnetul buldozerelor", îşi aminteşte Ruxandra Ghenovici. Coincidenţă sau o întâmplare nefericită a făcut ca exact în clipa în care Tanti Radio a amuţit, Ruxandra Ghenovici să vină pe lume, o rană deschisă încă în sufletul acesteia din urmă. Am răsfoit documente, am citit scrisori, am descoperit fotografii care ne-au tăiat respiraţia şi am aflat istoria acestei minuni de femeie.

Rânduri, rânduri. Iată cum descria Titela Haque viaţa sa... "Autobiografia mea? E greu de rezumat în câteva rânduri ca şi pentru fiecare ce-şi dăruieşte o parte din fiinţa lui unei creaţii ce s-a înscris cu litere greu de şters, pentru cei care duc mai departe făclia basmelor pentru copii. Sunt fiica doctorului Bugulescu Petre. Am rămas de mică fără mamă şi din singurătatea şi durerea mea mai mult s'a adâncit dorinţa de a citi tot ce se putea să încânte copilăria mea atât de tristă, în internat, unde mi'am petrecut viaţa până m-am căsătorit. Trec repede peste câţiva ani, când groaznicul răsboi 1916 m'a găsit cu trei copilaşi în refugiu şi fără tăticul lor, plecat pe front şi care nu a mai venit. (...) La Lumea Copiilor revistă editată de Gheorghe Filip, poeziile şi poveştile mele erau întotdeauna solicitate. Se auzea de înfiinţarea Societăţii de Radio şi Difuziune şi copiii aflaseră că unele magazine aveau expuse aparate în care se auzea muzică şi vorbe de departe.

«- Mămico, dar de ce nu te duci şi tu acolo de unde toţi copiii să audă poveştile tale?», şi iaca a fost un ceas crucial, în viaţa mea, când a apărut un om care adora copiii şi întâmplarea a făcut să audă şi ce doreau ei. Maiorul Haque Corneliu. Ofiţer la geniu, pilot internaţional, un om cu o cultură vastă şi... minunea s'a înfăptuit. Am început Ora Copiilor".