Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O mână de medici acuză conducerea Institutului Ana Aslan de abuzuri,
ameninţări şi crearea unui regim de teroare. Şefii instituţiei se
apără. Marea mizăeste de fapt o clădire a spitalului, în valoare de
câteva milioanede euro.
O mână de medici acuză conducerea Institutului Ana Aslan de abuzuri, de ameninţări şi de crearea unui regim de teroare. Şefii instituţiei se apără, arătând cu degetul către medicii care, după ce că au pacienţi puţini,mai vor să pună mâna şi pe clădirea spitalului.
Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan din Bucureşti – INGG – are trei locaţii: două spitale, unul pe Strada Căldăruşani, în apropiere de Piaţa Victoriei, şi unul în oraşul Otopeni, şi un ambulatoriu pe Strada Spătarului, aproape de Biserica Armenească. Ideea managerului, doctorul Viorel Ochiană, de a reorganiza institutul, i-a pus pe jar pe unii medici din ambulatoriu. Acuzele curg şi de-o parte, şi de alta. Mai mult, arată directorii institutului, medicii care îi contestă vor să pună mâna pe o frumuseţe de clădire din centrul Capitalei. În acest război, pacienţii sunt puşi să semneze adeziuni la protest.
PROTESTATARII. Patru medici, Liliana Năstase, Florentina Matei, Marinela Glück şi Consuela Paraschivescu, au semnat un memoriu în care acuză conducerea INGG că vrea să desfiinţeze Ambulatoriul Institutului Aslan din Strada Spătarului nr. 15 şi să-l transforme într-o secţie cu 25 de paturi, lucru care ar contraveni Ordinului 39/2008 al ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu: "Structura arhitecturală a clădirii nu este adecvată unei secţii cu paturi. În aceste condiţii, ne întrebăm care sunt de fapt intenţiile reale ale domnului manager Ochiană privind clădirea din Strada Spătarului!?". Aceleaşi doctoriţe îl acuză pe managerul Ochiană de multe abuzuri: că a demis ilegal patru şefe de secţie, că a obligat prin ameninţări şi regim de teroare mai mulţi subalterni să demisioneze, că a înfiinţat şi desfiinţat posturi după bunul său plac, pe funcţia de şef al serviciului de resurse umane angajându-l pe inginerul Malancu, că Ochiană, într-un an de manageriat, a făcut investiţii minore în clădiri sau aparatură, în timp ce medicii din ambulator şi-au zugrăvit singuri clădirea şi au investit în mobilier, că medicii au fost ameninţaţi că vor fi daţi afară. Şi lista continuă.
SENECTUTE. Dr Marinela Glück spune că ameninţările conducerii la adresa medicilor au venit după ce au fost depuse cereri la Ministerul Sănătăţii pentru concesionarea cabinetelor. "Pacienţii care sunt consultaţi la cabinetul de urologie al Ambulatoriului de specialitate (peste 300 de pacienţi în două zile) au semnat un protest împotriva schimbării locaţiei acestei unităţi sanitare". În protest, bătrânii arată că: "Noi, pacienţii Ambulatoriului, declarăm că nu suntem de acord cu mutarea acestuia din zona centrală a oraşului într-o zonă greu accesibilă pentru noi (n.r. – Ambulatoriul urmează a funcţiona lângă Piaţa Victoriei)".
GHIDUŞII. Managerul Viorel Ochiană a precizat că vrea doar să aplice prevederile ordinului. "Medicilor le este frică, se tem că vor trece la paturi. Şi nu sunt obişnuiţi să lucreze la paturi. Una e să ai patru-cinci consultaţii într-un cabinet, şi alta e să vezi zilnic 10-11 pacienţi care sunt internaţi. Nu i-am ameninţat, din contră, doamna doctor a ameninţat asistentele că: «Gata, noi ne privatizăm aici şi vă dăm afară!» Medicii vor să pună mâna pe această clădire prin contracte de comodat. Dar ambulatoriul nu poate fi vândut, pentru că este parte integrantă din acest institut", a spus Ochiană. El a mai arătat că în iunie 2006 a fost emis un ordin al ministrului prin care toţi cei din comitetul director erau numiţi prin delegaţie până la ocuparea posturilor prin concurs. "Pe doctoriţele Bârsan şi Georgescu le-am schimbat în februarie din funcţia respectivă, conform Legii 19/2000. Ulterior a apărut Legea 264, care prevede că medicii pot fi pensionaţi la vârsta de 65 de ani. Doamna Georgescu nu mai lucrează aici. Nu a câştigat nimic. A pierdut (procesul – n.r.) şi a plecat. Nu s-au plătit bani ca despăgubiri. Cei doi directori economici?! Păi, Velev şi-a dat demisia, a plecat, nu ştiu pe unde lucrează acum. Am scos postul la concurs, la care s-a prezentat doamna Marilena Şerbănescu. A luat concursul, că a candidat singură. După o perioadă mi-am dat seama că era interesată de altceva. Nu o interesa meseria. Pe ea o interesa altceva, voia să facă afaceri aici. Dacă sunt incompetenţi sau vor să facă alte ghiduşii pe aici... şi-au dat demisia. Aici s-au făcut reparaţii la reparaţii. Până acum două săptămâni am fost în administrarea RAPPS, iar în urma protocolului semnat între fostul director şi RAPPS, noi puteam să facem numai reparaţii curente. Dacă ne băgam în reparaţii capitale, puteam să fiu acuzat că am folosit banii Ministerului Sănătăţii în folosul RAPPS. Am destituit-o pe doamna Năstase de la Ambulatoriu, care era pe delegaţie, după un an de zile. Am avut încredere totală în ea, dar m-am înşelat. Pe domnul Malancu l-am angajat, dar după două luni de zile i-am cerut un raport de activitate, pe care nu a putut să mi-l dea", a spus Ochiană.
RECENSĂMĂNT. Doctorul Ioan Prada, directorul medical al institutului, spune că trebuie să li se permită accesul tuturor pacienţilor din spital la consultaţiile specialiştilor din Ambulatoriu: "Noi avem secţii de dermatologie, orl, neurologie, oftalmologie, patologie. Deci, ca să poată să ajungă 244 de pacienţi de aici, pentru că atâtea paturi avem, şi 346 de la Otopeni, cât o să facă până la policlinica de ambulatoriu. Noi avem două salvări aici. Ce o să facem, o să-i transportăm pe toţi la policlinică? 37.000 de pacienţi pare un număr foarte mare. Dar dacă împărţiţi la numărul de medici înmulţit cu 21 de zile lucrătoare pe lună, înmulţit cu 12 luni, în total ies cam 13 pacienţi pe zi. Contractul dintre Ambulatoriu şi Casa de Asigurări prevede ca un medic din Ambulatoriu să vadă peste 25 de pacienţi pe zi". Doctorul Ioan Prada a mai adăugat că: "Este o presiune prin care se încearcă să se pună mâna pe clădirea aceea din centrul Bucureştiului. Eu lucrez din anul 1986 aici. Sunt ataşat de aceste locuri. Aici, oamenii erau împăienjeniţi cu tot felul de afaceri. Când au văzut că nu mai merge au plecat. Noi nu vrem să dăm afară pe nimeni". Cei doi directori de la INGG consideră că Ordinul 39 a reglementat o problemă de mult existentă în sistemul sanitar, aceea că în fostele ambulatorii de specialitate ale spitalelor nu puteau fi consultaţi pacienţii internaţi în spitalul de care aparţinea ambulatoriul. Practic, Ambulatoriul Ana Aslan exista pentru orice pacient, cu excepţia celor internaţi în institut, fiind la 7 km de sediul central al institutului şi la 23 de km de Otopeni, cei 580 de pacienţi neputând fi puşi pe drumuri cu salvările pentru consultaţii de specialitate. A fost gândită reamenjarea unei clădiri deja existentă la sediul central, unde vor funcţiona cinci cabinete cu medici în două ture, dar şi la Otopeni, unde există deja spaţiu, în acest mod beneficiind de ambulatoriu şi bătrâniii din Otopeni, şi din comunele învecinate. "Situaţia financiară a ambulatoriului: în 2004, venituri de circa 480.000 de Ron, cheltuieli de 1,2 milioane; 2005 – 650.000 venituri, cheltuieli de 1,2 milioane; 2006 – venituri de 660.000, cheltuieli de 1,5 milioane; 2007 – venituri de 850.000 de Ron, cheltuieli de 1,8 milioane. Cheltuielile duble decât veniturile sunt cauzate de faptul că, deşi în cifrele absolute au fost acordate aproximativ 37.000 de consultaţii în 2007, fiecare medic din ambulatoriu a acordat în medie doar 13 consultaţii pe zi, mult mai puţin decât în ceea ce era prevăzut prin contractul cu Casa de Asigurări", au mai arătat cei doi directori. Cabinetele medicale au fost cerute în concesiune de către medici în baza OG 124 din 1998 republicată. Numai că nu se aplică în cazul spitalelor şi clinicilor universitare, cabinetele rămânând ale statului, conform articolului 14, aliniatul din această ordonanţă.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. Biroul de presă al acestei instituţii a precizat că a solicitat institutului să consulte medici epidemiologi în privinţa reorganizării spaţiilor. Reorganizarea depinde exclusiv de conducerea fiecărui spital în parte, conform Ordinului 39/2008: "Mai mult, spitalul este obligat să-şi utilizeze prioritar spaţiile pentru reorganizarea activităţii, în vederea creşterii accesibilităţii populaţiei la servicii medicale cât mai complexe, a creşterii calităţii actului medical şi a gradului de confort pentru pacienţi".
Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan din Bucureşti – INGG – are trei locaţii: două spitale, unul pe Strada Căldăruşani, în apropiere de Piaţa Victoriei, şi unul în oraşul Otopeni, şi un ambulatoriu pe Strada Spătarului, aproape de Biserica Armenească. Ideea managerului, doctorul Viorel Ochiană, de a reorganiza institutul, i-a pus pe jar pe unii medici din ambulatoriu. Acuzele curg şi de-o parte, şi de alta. Mai mult, arată directorii institutului, medicii care îi contestă vor să pună mâna pe o frumuseţe de clădire din centrul Capitalei. În acest război, pacienţii sunt puşi să semneze adeziuni la protest.
PROTESTATARII. Patru medici, Liliana Năstase, Florentina Matei, Marinela Glück şi Consuela Paraschivescu, au semnat un memoriu în care acuză conducerea INGG că vrea să desfiinţeze Ambulatoriul Institutului Aslan din Strada Spătarului nr. 15 şi să-l transforme într-o secţie cu 25 de paturi, lucru care ar contraveni Ordinului 39/2008 al ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu: "Structura arhitecturală a clădirii nu este adecvată unei secţii cu paturi. În aceste condiţii, ne întrebăm care sunt de fapt intenţiile reale ale domnului manager Ochiană privind clădirea din Strada Spătarului!?". Aceleaşi doctoriţe îl acuză pe managerul Ochiană de multe abuzuri: că a demis ilegal patru şefe de secţie, că a obligat prin ameninţări şi regim de teroare mai mulţi subalterni să demisioneze, că a înfiinţat şi desfiinţat posturi după bunul său plac, pe funcţia de şef al serviciului de resurse umane angajându-l pe inginerul Malancu, că Ochiană, într-un an de manageriat, a făcut investiţii minore în clădiri sau aparatură, în timp ce medicii din ambulator şi-au zugrăvit singuri clădirea şi au investit în mobilier, că medicii au fost ameninţaţi că vor fi daţi afară. Şi lista continuă.
SENECTUTE. Dr Marinela Glück spune că ameninţările conducerii la adresa medicilor au venit după ce au fost depuse cereri la Ministerul Sănătăţii pentru concesionarea cabinetelor. "Pacienţii care sunt consultaţi la cabinetul de urologie al Ambulatoriului de specialitate (peste 300 de pacienţi în două zile) au semnat un protest împotriva schimbării locaţiei acestei unităţi sanitare". În protest, bătrânii arată că: "Noi, pacienţii Ambulatoriului, declarăm că nu suntem de acord cu mutarea acestuia din zona centrală a oraşului într-o zonă greu accesibilă pentru noi (n.r. – Ambulatoriul urmează a funcţiona lângă Piaţa Victoriei)".
GHIDUŞII. Managerul Viorel Ochiană a precizat că vrea doar să aplice prevederile ordinului. "Medicilor le este frică, se tem că vor trece la paturi. Şi nu sunt obişnuiţi să lucreze la paturi. Una e să ai patru-cinci consultaţii într-un cabinet, şi alta e să vezi zilnic 10-11 pacienţi care sunt internaţi. Nu i-am ameninţat, din contră, doamna doctor a ameninţat asistentele că: «Gata, noi ne privatizăm aici şi vă dăm afară!» Medicii vor să pună mâna pe această clădire prin contracte de comodat. Dar ambulatoriul nu poate fi vândut, pentru că este parte integrantă din acest institut", a spus Ochiană. El a mai arătat că în iunie 2006 a fost emis un ordin al ministrului prin care toţi cei din comitetul director erau numiţi prin delegaţie până la ocuparea posturilor prin concurs. "Pe doctoriţele Bârsan şi Georgescu le-am schimbat în februarie din funcţia respectivă, conform Legii 19/2000. Ulterior a apărut Legea 264, care prevede că medicii pot fi pensionaţi la vârsta de 65 de ani. Doamna Georgescu nu mai lucrează aici. Nu a câştigat nimic. A pierdut (procesul – n.r.) şi a plecat. Nu s-au plătit bani ca despăgubiri. Cei doi directori economici?! Păi, Velev şi-a dat demisia, a plecat, nu ştiu pe unde lucrează acum. Am scos postul la concurs, la care s-a prezentat doamna Marilena Şerbănescu. A luat concursul, că a candidat singură. După o perioadă mi-am dat seama că era interesată de altceva. Nu o interesa meseria. Pe ea o interesa altceva, voia să facă afaceri aici. Dacă sunt incompetenţi sau vor să facă alte ghiduşii pe aici... şi-au dat demisia. Aici s-au făcut reparaţii la reparaţii. Până acum două săptămâni am fost în administrarea RAPPS, iar în urma protocolului semnat între fostul director şi RAPPS, noi puteam să facem numai reparaţii curente. Dacă ne băgam în reparaţii capitale, puteam să fiu acuzat că am folosit banii Ministerului Sănătăţii în folosul RAPPS. Am destituit-o pe doamna Năstase de la Ambulatoriu, care era pe delegaţie, după un an de zile. Am avut încredere totală în ea, dar m-am înşelat. Pe domnul Malancu l-am angajat, dar după două luni de zile i-am cerut un raport de activitate, pe care nu a putut să mi-l dea", a spus Ochiană.
RECENSĂMĂNT. Doctorul Ioan Prada, directorul medical al institutului, spune că trebuie să li se permită accesul tuturor pacienţilor din spital la consultaţiile specialiştilor din Ambulatoriu: "Noi avem secţii de dermatologie, orl, neurologie, oftalmologie, patologie. Deci, ca să poată să ajungă 244 de pacienţi de aici, pentru că atâtea paturi avem, şi 346 de la Otopeni, cât o să facă până la policlinica de ambulatoriu. Noi avem două salvări aici. Ce o să facem, o să-i transportăm pe toţi la policlinică? 37.000 de pacienţi pare un număr foarte mare. Dar dacă împărţiţi la numărul de medici înmulţit cu 21 de zile lucrătoare pe lună, înmulţit cu 12 luni, în total ies cam 13 pacienţi pe zi. Contractul dintre Ambulatoriu şi Casa de Asigurări prevede ca un medic din Ambulatoriu să vadă peste 25 de pacienţi pe zi". Doctorul Ioan Prada a mai adăugat că: "Este o presiune prin care se încearcă să se pună mâna pe clădirea aceea din centrul Bucureştiului. Eu lucrez din anul 1986 aici. Sunt ataşat de aceste locuri. Aici, oamenii erau împăienjeniţi cu tot felul de afaceri. Când au văzut că nu mai merge au plecat. Noi nu vrem să dăm afară pe nimeni". Cei doi directori de la INGG consideră că Ordinul 39 a reglementat o problemă de mult existentă în sistemul sanitar, aceea că în fostele ambulatorii de specialitate ale spitalelor nu puteau fi consultaţi pacienţii internaţi în spitalul de care aparţinea ambulatoriul. Practic, Ambulatoriul Ana Aslan exista pentru orice pacient, cu excepţia celor internaţi în institut, fiind la 7 km de sediul central al institutului şi la 23 de km de Otopeni, cei 580 de pacienţi neputând fi puşi pe drumuri cu salvările pentru consultaţii de specialitate. A fost gândită reamenjarea unei clădiri deja existentă la sediul central, unde vor funcţiona cinci cabinete cu medici în două ture, dar şi la Otopeni, unde există deja spaţiu, în acest mod beneficiind de ambulatoriu şi bătrâniii din Otopeni, şi din comunele învecinate. "Situaţia financiară a ambulatoriului: în 2004, venituri de circa 480.000 de Ron, cheltuieli de 1,2 milioane; 2005 – 650.000 venituri, cheltuieli de 1,2 milioane; 2006 – venituri de 660.000, cheltuieli de 1,5 milioane; 2007 – venituri de 850.000 de Ron, cheltuieli de 1,8 milioane. Cheltuielile duble decât veniturile sunt cauzate de faptul că, deşi în cifrele absolute au fost acordate aproximativ 37.000 de consultaţii în 2007, fiecare medic din ambulatoriu a acordat în medie doar 13 consultaţii pe zi, mult mai puţin decât în ceea ce era prevăzut prin contractul cu Casa de Asigurări", au mai arătat cei doi directori. Cabinetele medicale au fost cerute în concesiune de către medici în baza OG 124 din 1998 republicată. Numai că nu se aplică în cazul spitalelor şi clinicilor universitare, cabinetele rămânând ale statului, conform articolului 14, aliniatul din această ordonanţă.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. Biroul de presă al acestei instituţii a precizat că a solicitat institutului să consulte medici epidemiologi în privinţa reorganizării spaţiilor. Reorganizarea depinde exclusiv de conducerea fiecărui spital în parte, conform Ordinului 39/2008: "Mai mult, spitalul este obligat să-şi utilizeze prioritar spaţiile pentru reorganizarea activităţii, în vederea creşterii accesibilităţii populaţiei la servicii medicale cât mai complexe, a creşterii calităţii actului medical şi a gradului de confort pentru pacienţi".
