Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Taraful din Drăgăneşti Vlaşca a luat fiinţă în urmă cu 50-60 de ani şi era compus din Ion Zidaru, Gică a lui Tudorache, Lică, Gogu a lui Stancu, Gheorghe Zidaru, Fane Acordeonistu’ şi alţi lăutari de la care mulţi au învăţat meserie.
Muzicieni cu tradiţie şi dragoste de artă pe care şi-au transmis-o din tată-n fiu de-a lungul mai multor generaţii.
Taraful din Drăgăneşti Vlaşca a luat fiinţă în urmă cu
50-60 de ani şi era compus din Ion Zidaru, Gică a lui Tudorache, Lică, Gogu a
lui Stancu, Gheorghe Zidaru, Fane Acordeonistu’ şi alţi lăutari de la care mulţi
au învăţat meserie. Acum, taraful este condus de Ionel Zidaru “Jean”, la ţambal
– un ţambalagiu foarte bun, cunoscut în zonă, cît şi în ţară, care a învăţat
de la 10 ani acest instrument, cîntînd cu tatăl şi cu bunicul său la nunţile
satului. În repertoriul lor se numără piese ca “Dragostea”, “Balada
haiducească”, “Miu Haiducu”, “Hora mare ca la Vlaşca”, muzică tradiţională şi
jocuri: murguleţu, brîu, auleanu, minţita, fedeleşu, ţigăneasca românească.
CETERAŞI. Taraful
românesc din Gălăuţaş funcţionează din anul 1990, sub îndrumarea lui Nicolae
Baci, este format din patru membri şi a participat la multe turnee şi
festivaluri, concursuri, de unde au plecat cu numeroase distincţii. Au avut
concerte internaţionale în Republica Moldova în 1995, timp de o săptămînă,
şi anul trecut în Ungaria. Membrii tarafului au vîrste între 56 şi 80 de
ani. Tradiţia muzicală este locală,
provenită de la “ceteraşi”, fără influenţă ţigănească. Familia Cotfaş a păstrat
tradiţia de generaţii, aproape toţi membri ei au cîntat, iar astăzi Mihai Cotfaş
(79 de ani), vioară, este unul dintre cei patru membri ai tarafului. Ceilalţi sînt
Vasile Colcer (66 de ani), vioară, Ioana Natea (66 de ani), solistă vocală, şi
Nicolae Baci (56 de ani), interpret la dobă, instrument tradiţional ţărănesc
cu strune (patru corzi, percuţie şi ciupit). Instrumentele sînt traţionale,
construite de ţărani. Doba este un instrument care ţine de tradiţia ceteraşilor.
STREAŢĂ. Ceata de lăutari din Ohaba, Melineşti, judeţul Dolj, e
condusă de Ion Streaţă, starostele familiei, care, atunci cînd îl întreabă
cineva de unde este, răspunde: “De unde se pupă Doljul cu Gorjul”. Încă două
generaţii mai cîntă cu Ion Streaţă, toate trei la vioară: fiul Emil şi nepotul
Cosmin. Lenuţa, soţia lui Ion Streaţă, o femeie energică, primitoare şi mereu
cu zâmbetul pe buze, ştie vechi cîntece gorjeneşti şi nu se desparte niciodată
de chitara sa. Fiica lor, Ionela, le-a moştenit talentul, are numeroase
înregistrări la posturile de radio şi televiziune şi a imprimat pînă acum trei
CD-uri cu muzică. Mirela Zisu e studentă în anul IV la Facultatea de Litere
din Craiova. “Mirela aduce o notă specială prin glasul ei de mare frumuseţe şi
mobilitate”, spunea despre ea Mărioara Murărescu. Şi mezinul familiei, Marian
Streaţă, le calcă pe urme celorlalţi. Marian cîntă la acordeon şi e student în
anul I la Conservatorul din Craiova.
“Aveam numai 3 anişori
când bunicul mi-a pus vioara în mînă. Aşa a început totul pentru mine. Tatăl
meu, Emil, şi vestiţii lăutari din Melineşti au contribuit şi ei din plin la
conturarea şi definitivarea mea ca artist de muzică populară. Am absolvit
Liceul de Artă «Marin Sorescu» din Craiova, iar în prezent sînt student în
ultimul an la Conservatorul din Craiova şi profesor de vioară la Liceul de Artă”
Cosmin Streaţă
În prima zi de festival
Sîmbătă vă dau întîlnire pe scena Festivalului Tarafuri şi Fanfare de la Muzel Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti: Ţîpuritori din Oaş, Taraful din Ostroveni, Dolj, Paganini din Sălişte, Maramureş, Taraful din Morunglav, Olt, Taraful din Mociu, Taraful lui Gaciu din Soporu de Cîmpie, Fanfara din Coştei, Serbia, Taraful din Greceşti, Dolj. După un aşa drum lung, merită să veniţi să vă spună poveştile lor prin cîntec. Cel care se va ocupa de introducerea lor în scenă este maestrul Grigore Leşe.
Repertoriul vocal moştenit de la înaintaşi
Cosmin, nepotul lui Ion Streaţă, starostele cetei de lăutari din Ohaba, este un bun violonist, abordînd în acelaşi timp şi repertoriul vocal moştenit de la înaintaşii săi. Cosmin a îmbrăţişat acest gen muzical de la vîrsta de 3 ani, sub îndrumarea atentă a bunicului şi a tatălui său, vestiţii lăutari din Melineşti. “Aveam numai 3 anişori cînd bunicul mi-a pus vioara în mînă. Aşa a început totul pentru mine. Tatăl meu, Emil, şi vestiţii lăutari din Melineşti au contribuit şi ei din plin la conturarea şi definitivarea mea ca artist de muzică populară”, ne spune Cosmin. A absolvit Liceul de Artă “Marin Sorescu” din Craiova, iar în prezent este student în ultimul an la Conservatorul din Craiova şi profesor de vioară la Liceul de Artă. A obţinut multe premii la festivaluri naţionale şi internaţionale, dar cel mai important este Premiul I de la Festivalul “Maria Tănase”. Împreună cu orchestra liceului, a efectuat numeroase turnee în străinătate şi a realizat două albume împreună cu Mirela Zisu: “Măi neicuţă, craiovene” şi “Vine dorul puiului”, ce conţin cîntece de dragoste şi melodii instrumentale.
În a doua zi de festival
Duminică, 25 mai 2008, între orele 12:00 şi 20:00, formaţiile care vor interpreta sunt: Fanfara din Lămăşeni (judeţul Suceava), Taraful din Drăgăneşti Vlaşca (judeţul Teleorman), Taraful românesc din Gălăuţaş (judeţul Harghita), Fanfara lui Gălan (sau Fanfara Transilvania) din Cugir (judeţul Alba), Taraful lui Streaţă (judeţul Gorj), Taraful unguresc din Lăzarea (judeţul Harghita), Fanfara din Buneşti (judeţul Suceava) şi Taraful din Suceava.
