x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Traficantul secolului

Traficantul secolului

de Andreea Tudorica    |    08 Mar 2008   •   00:00
Traficantul secolului

CULISELE DE LA BUCUREŞTI ALE ARESTĂRII LUI VIKTOR BOUT
Viktor Bout, cel mai mare traficant de arme din lume, a fost prins joi la Bangkok, în urma unei acţiuni puse la cale de americani, în colaborare şi cu autorităţile din România. Poliţiştii români au monitorizat întâlnirile din România dintre complicele lui Bout, Andrew Smulian, şi doi agenţi americani sub acoperire care au vrut să cumpere de la traficant arme, precum şi convorbirile telefonice dintre Bout şi Smulian. 


Bucureşti, cursă pentru traficantul secolului

Traficantul de arme Viktor Bout, supranumit "Afaceristul Morţii", cel care l-a inspirat chiar şi pe regizorul filmului "Lord of War" cu Nicholas Cage, a fost arestat joi la Bangkok de poliţia thailandeză şi ofiţeri americani ai Agenţiei Antidrog. Potrivit informaţiilor furnizate de agenţia americană, la prinderea lui Bout au contribuit şi informaţii oferite de poliţiştii români.


Viktor Bout este acuzat de autorităţile americane de vânzarea de arme către mişcările de gherilă columbiene FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), cărora Bout le vindea armament de mai mult timp. Căutat prin Interpol pentru încălcarea embargourilor ONU, Bout a venit la Bangkok pentru finalizarea unei tranzacţii, fiind reţinut într-un hotel de lux din capitala thailandeză. Procurorul federal din New York a anunţat că autorităţile americane vor solicita extrădarea lui Bout, pus sub acuzare împreună cu unul dintre asociaţii săi, Andrew Smulian, pentru "conspiraţie în vederea acordării de sprijin material pentru o organizaţie teroristă", FARC aflându-se pe lista americană a organizaţiilor teroriste încă din anul 1997.


ROMĂNIA. Potrivit documentelor oficiale, în perioada noiembrie 2007 – februarie 2008, Bout şi Smulian au acceptat să vândă FARC sisteme de rachete sol-aer şi lansatoare de rachete în valoare de 5 milioane de dolari. În cursul unor convorbiri telefonice înregistrate şi al unor schimburi de mesaje electronice, cei doi au fost de acord să vândă armele unor agenţi care s-au prezentat drept reprezentanţi FARC. Smulian s-a întâlnit în România cu colaboratori ai Agenţiei americane pentru combaterea traficului de droguri (DEA), care s-au prezentat drept reprezentanţi ai mişcării de gherilă columbiene FARC, interesaţi să cumpere armament. În timpul acestor întâlniri, Smulian le-a spus celor doi agenţi că Bout poate livra imediat 100 de rachete şi poate oferi şi elicoptere şi lansatoare de rachete. În timpul unei alte întâlniri, complicele lui Bout i-a oferit unuia dintre agenţi un memory-stick care conţinea un articol despre Bout şi documente care includeau fotografii şi specificaţii tehnice ale rachetelor şi lansatoarelor. Între întâlniri, Smulian a discutat cu Bout, folosind un telefon oferit de unul dintre agenţii DEA, şi a stabilit suma de 5 milioane de dolari pentru tranzacţie. O altă convorbire interceptată de autorităţi, şi ultima de altfel a fost, cea dintre Bout şi unul dintre agenţii aflaţi sub acoperire, când s-a stabilit şi întâlnirea din 6 martie de la Bangkok.


Complicele lui Bout nu a fost încă prins de autorităţi, poliţia thailandeză anunţând că se desfăşoară ample operaţiuni de capturare a acestuia. Poliţiştii thailandezi şi cei americani au arestat joi, o dată cu Bout, patru cetăţeni ruşi şi un britanic, însă aceştia au fost ulterior eliberaţi, a declarat coordonatorul anchetei din partea poliţiei thailandeze. Autorităţile de la Bangkok nu au decis deocamdată dacă traficantul Viktor Bout va fi judecat în Thailanda sau dacă va fi extrădat în Statele Unite. Bout şi Smulian riscă fiecare câte 15 ani de închisoare. În momentul arestării, Bout era neînarmat şi nu a opus rezistenţă, a declarat un ofiţer thailandez.


AMERICA ÎL VREA. Viktor Bout, descris ca un "comerciant al morţii" pentru presupusele livrări de arme pe care le efectua între Africa şi America de Sud, via Afganistan, a sosit în Thailanda joi dimineaţă, la bordul unui avion al companiei Aeroflot. Capcana în care Bout a căzut a fost pusă la cale timp de mai multe luni de agenţia americană antidrog, în colaborare cu poliţia thailandeză şi cu omologii săi din România, Danemarca şi Antilele olandeze.  Mai mulţi agenţi ai DEA s-au dat drept oficiali de rang înalt ai FARC, cărora Bout le furniza arme de mai mult timp. Traficantul venise la Bagkok pentru a-şi încheia tranzacţia. Pe numele lui Bout a fost emis şi un mandat de arestare internaţional emis de Interpol pentru că i-ar fi livrat armament liderului liberian Charles Taylor, rebelilor din Congo, precum şi talibanilor şi reţelei Al-Qaida până înainte de 11 septembrie 2001. Procurorul federal din New York a anunţat că SUA urmau să ceară extrădarea lui Bout, inculpat alături de Smulian pentru "complot în vederea procurării de sprijin material unei organizaţii teroriste".


ŞI MOSCOVA.... Un oficial din forţele de ordine ruse a anunţat că şi Moscova ar putea cere extrădarea lui Bout, care face obiectul mai multor anchete penale în Rusia. Pe de altă parte, avocatul lui Bout a cerut revenirea clientului său în Rusia. Pentru postul de radio Ecoul Moscovei, avocatul lui Bout Viktor Buborin a declarat că "un cetăţean rus a fost arestat, în urma unei înşelătorii, pe un teritoriu străin şi pe baza unei cereri americane", precizând că Parchetul rus nu are "plângeri" la adresa clientului său. "Bout mi s-a adresat în mai 2002, când au apărut pentru prima dată în presa americană şi belgiană acuzaţii conform cărora el vindea arme încălcând embargourile ONU. (...) Am documente ale Parchetului General şi FSB (serviciile speciale ruse) care certifică faptul că Rusia nu are nici o plângere faţă de Bout. Parchetul nu a primit nici un document de la SUA, nici de la Belgia", a adăugat el.


Licenţiat al Institutului de Limbi Străine al Armatei sovietice, fost ofiţer al forţelor aeriene sovietice, născut în Tadjikistan, Viktor Bout s-a ocupat după destrămarea URSS de transporturi aeriene în Africa, vânzări de arme şi trafic cu diamante. El a beneficiat de contacte în Ucraina, unde autorităţile îl bănuiesc că a vândut ilegal o parte din importantele arsenale aflate în posesia Kievului după dispariţia URSS. Mai multe rapoarte de anchetă ONU l-au prezentat pe Viktor Bout drept un pionier al mondializării mafiote şi al unui trafic fără frontiere, iar viaţa sa a inspirat personajul jucat de actorul american Nicolas Cage în filmul "Lord of War".



Ajutorul românesc

Autorităţile americane au cerut sprijinul poliţiştilor români de frontieră pentru prinderea lui Viktor Bout, aceştia interceptând discuţiile dintre el şi unul din "locotenenţii" lui, după ce au încercat să-l "atragă" în România.
"Timp de două săptămâni, ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au desfăşurat acţiuni informativ-operative în vederea localizării traficantului şi probării acţiunilor sale ilegale de trafic internaţional de armament", se arată într-un comunicat al Inspectoratului General de Poliţie. Poliţiştii de frontieră români, împreună cu ofiţeri de la DEA din SUA, au stabilit mai multe variante de acţiune penru prinderea lui Bout, despre care existau informaţii că ar fi interesat să se întâlnească cu nişte "beneficiari de armament", cetăţeni străini, inclusiv în România. Astfel, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au fost monitorizate discuţiile purtate între Bout, unul dintre "locotenenţii" săi şi investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme în Columbia, în valoare de cinci milioane de dolari, încercându-se totodată ‚atragerea" lui în România pentru a fi reţinut. În urma investigaţiilor s-a stabilit că armele urmau să fie procurate şi vândute de traficantul Viktor Bout grupării FARC.
"Probele obţinute în urma activităţilor informativ-operative desfăşurate în România, cu sprijinul Poliţiei de Frontieră române, au condus la arestarea şi incriminarea lui Viktor Bout pentru săvârşirea infracţiunii de conspiraţie şi asociere în vederea traficării ilegale de armament către organizaţii teroriste străine", se mai arată în comunicatul IGPF.

×