x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Trăiască România Mare!

0
Autor: Florin Mihai 01 Dec 2008 - 00:00
Trăiască România Mare!


Se împlinesc astăzi 90 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Încercăm să retrăim azi acea zi de duminică în care pe "câmpia lui Horea" din apropierea cetăţii Alba Iulia, mii de ardeleni au trăit visul de veacuri.



Cu două săptămâni în avans, întreg Ardealul a intrat în febra pregătirilor pentru Adunarea de la Alba-Iulia. Pentru a răspândi vestea, arădenilor, sibienilor, lugojenilor şi braşovenilor li s-au distribuit foi volante intitulate "Veniţi la Alba-Iulia!". "Veniţi cu miile, cu zecile de mii!", erau îndemnaţi cititorii. "Lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temeliile unui viitor mai bun şi fericit pentru întreg neamul românesc." Consiliul Naţional Român a convocat delegaţiile româneşti din întregul Ardeal pentru duminică, 1 Decembrie, la ora 10:00. Episcopi, protopopi, trimişi ai societăţilor culturale, "reuniunilor femeieşti", şcolilor şi institutelor teologice şi pedagogice, soldaţi, ofiţeri, meseriaşi, studenţi şi câte trei delegaţi din fiecare circumscripţie cu locuitori români erau chemaţi la Adunare. "Fii tare, neam românesc, în credinţa ta, căci iată, se apropie ceasul mântuirii tale!", erau îndemnaţi transilvănenii, bucovinenii şi basarabenii în acele zile.

MĂSURI DE SIGURANŢĂ
Pentru asigurarea ordinii, au fost convocate la Alba-Iulia şi gărzile naţionale româneşti din Alba, Blaj, Aiud şi Abrud. Zvonuri circulau multe. Despre unele a scris în jurnalul său şi profesorul Traian Mager: "Azi au plecat spre Alba-Iulia delegaţia Secţiei, pentru a duce adeziunea noastră la actul Unirii Ardealului cu patria-mamă. Prin notă telefonică, la ora 4 d.a., Garda din Brad cere să le trimitem ajutor. Sunându-se alarma, au fost echipaţi şi trimişi la gară 30 de gardişti, ca să se îmbarce pentru Brad. Între timp, cererea este contramandată".

Emoţiile erau tot mai puternice o dată cu apropierea zilei "sfinte"! În aşteptarea veştilor, oamenii treceau zilnic bătătura preotului, învăţătorului şi primarului. Mulţi au plecat spre Alba-Iulia cu o săptămână înainte. În ciuda iernii grele, pe lapoviţă, prin troieni şi nămeţi, ţăranii au pornit-o spre Adunare. Fie pe jos, cu desaga în spinare, fie în căruţă. Prea mult aşteptaseră împlinirea visului Unirii! Sosiţi din Maramureş, de pe Valea Mureşului, Arieşului, de pe Someş şi Olt, ţăranii au îmbrăcat straiele de sărbătoare. Nu mulţi vor fi fost cei care au descins în Alba-Iulia cu trenul. Dar neaşteptată trebuie să fi fost afluenţa călătorilor în acele zile de decembrie în gara locală! Şi surprinzătoare, de vreme ce membrii delegaţiilor au scrijelit, la exterior, pe vagoane, locurile de baştină (Marmaţia, Ţara Oaşului, Ţara Sălajului). Pe peron le-a dat onorul compania condusă de locotenentul Ovidiu Gritta. Într-un vacarm neobişnuit s-au amestecat atunci goarnele soldăţeşti şi cântecele naţionale intonate de delegaţi. Ţăranii din zone prea îndepărtate de "cetatea Unirii" şi cei săraci au rămas acasă. De pildă, moţii din Albac, "prost îmbrăcaţi de iarnă", după cum recunoşteau în scrisoarea de adeziune la actul Unirii.

Încă de dimineaţă, la fiecare jumătate de ceas, gara oraşului primea noi şi noi grupuri de manifestanţi. Primii la sărbătoare au ajuns moţii, urmaţi de ţăranii de pe Valea Ampoiului, vestiţi pentru sumanele albe şi căciulile ţuguiate. Mureşenii, haţeganii, hunedorenii, locuitorii din părţile Jiului, ai Ţării Bârsei şi Oltului s-au grupat şi ei după provenienţă. Fiecare comună şi-a pus în frunte steagul. Călăreţii stăteau şi ei în primele rânduri. Şi muncitorii din Valea Jiului, conduşi de Iosif Ciser, s-au prezentat la Adunare, avându-i alături pe lucrătorii din ocne şi din uzine.

Cu toţii s-au strâns în piaţa mare a oraşului. De aici au defilat în haine sărbătoreşti, cu steaguri tricolore în frunte, în şiruri de câte patru şi grupuri de câte 200, spre câmpia din apropierea oraşului. Emoţionant trebuie să fi fost momentul în care manifestanţii au cântat zguduind văzduhul dimineţii "Deşteaptă-te, române!", în apropierea bisericii episcopale! De câteva zile, ziarul "Românul" îi învăţa versurile "Imnului unirii": "Neam român, ridică-ţi glasul, căci şi cerul, şi pământul/ Vreau acuma să te-asculte, să-ţi audă azi cuvântul". Se confecţionau de zor şi se vindeau steaguri naţionale. Cele mai mari măsurau trei metri, costând 380 de coroane. În aşteptarea deciziei, ştiutorii de carte au lecturat numărul festiv "Alba-Iulia". "Fiţuica", special tipărită în cinstea evenimentului, le ura participanţilor bun-venit "în sfânta cetate de durere şi slavă a neamului românesc".

Între timp, în sala casinei militare din oraş, botezată de atunci "Sala Unirii", s-a citit şi votat rezoluţia propusă de Marele Sfat Naţional. La votare, delegaţii au intrat pe bază de mandat (credenţional). Vor fi intrat în sală toţi cei 1.228 de delegaţi? Despre aceasta, ziarele vremii nu menţionează. Nici despre negocierile secrete ale fruntaşilor ardeleni din ajun. La 30 noiembrie, în spatele uşilor, liderii românilor din ardeal, indiferent de co-loratura politică, se sfădiseră în chestiunea negocierii unirii cu România.
"Cu condiţii sau fără?" era întrebarea ce-i învrăjbise.

În faţa delegaţilor la Adunare, politicienii au vorbit însă aceeaşi limbă. Pe rând, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu şi Iosif Jumanca şi-au ţinut discursurile pentru "unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România". Spre ora 13:00 a cuvântat şi Vaida, spre nemulţumirea participanţilor, sătui de atâta poliloghie. Şi nu era de mirare. Pe-acea vreme nu erau microfoane, nici staţii de amplificare. Cuvintele erau reluate din om în om şi duse până departe la urechile românilor de pe "câmpul lui Horea". Ultimul a vorbit Ioan I. Papp, episcopul Aradului, care a binecuvântat decizia Adunării Naţionale.

"Veniţi, Români! Porniţi-vă spre munte!
V-arată drumul morţii din morminte.
Să nu uitaţi a veacurilor carte,
Veniţi, veniţi!... Căci adevăr zic vouă:
Ori vă mutaţi hotarul mai departe,
Ori veţi muri cu trupul frânt în două"

Octavian Goga, "Latinitatea strigă din tranşee", 1916


Prima rugăciune pentru România Mare

În octombrie 1918, viitorul patriarh Elie Miron Cristea, pe atunci episcop de Caransebeş, a dat o circulară către preoţii ardeleni, prin care Biserica Ortodoxă din Transilvania era pusă pe temelii naţionale. Fiecare slujbaş al Domnului, chiar şi din cel mai îndepărtat cătun, urma să pomenească autorităţile române în rugile către Cel de Sus: "Până când preasfinţitul sinod episcopesc, în deplina sa competinţă, va statori conform noilor stări de drept definitive octeniile şi pomenirile respective, a transmis episcopul supuşilor săi, dispun următoarele: La ectenia cea mare de la începutul slujbelor să adauge la locul cuvenit: «Pentru înalta noastră stăpânire naţională şi pentru marele sfat al naţiunii române – Domnului să ne rugăm». La ectenia după sfânta Evanghelie: «Încă ne rugăm pentru înalta noastră stăpânire naţională şi pentru marele sfat al naţiunii române, pentru mântuirea şi iertarea păcatelor lor şi pentru ca Domnul Dumnezeu, mai ales să le dea spor şi să le ajute întru toate lucrurile lor, spre binele obştesc»".


La Dej s-a cântat imnul regal român

Toate oraşele transilvănene au sărbătorit Unirea.
Bunăoară, din ziarul "Românul" aflăm cum au cinstit evenimentul dejenii: "De ziua de 1 Decembrie, românii din Dej au plecat cu toţii la sfânta biserică, să-şi înalţe sufletele entuziasmate. A fost un moment înălţător, când garda naţională a intrat în biserică sub drapel tricolor şi sub conducerea ofiţerilor cu eşarfe cu tricolor românesc. La ieşirea cu darurile, când preotul a pomenit stăpânirea noastră naţională, corul a cântat strofa primă şi ultimă din «Deşteaptă-te, române!» Puternică impresie şi lacrimi a stârnit intonarea imnului regal român, cântat în terţet de doamna Aurelia Mera şi de domnişoarele Aurelia Barbul şi Elena Salcă. La sfârşitul liturghiei, preotul Mânzat a ţinut o adâncă vorbire, potrivită însemnătăţii zilei, apoi a sfinţit steagul gărzii, după care publicul a intonat din nou «Deşteaptă-te, române!» De la biserică, garda cu drapelul sfinţit a parcurs piaţa oraşului şi câteva străzi. Garda a serbat şi separat, în mod solemn, această zi".
La Cuvin, "legionarii" români au fost convocaţi la o adunare în curtea bisericii ortodoxe. Au cântat imnul unirii, decorând cu flori steagul tricolor. Stegarul Constantin Putici a cuvântat despre însemnătatea zilei: "Precum la Sfintele Paşti se vesteşte învierea lui Hristos, azi se vesteşte învierea neamului românesc. Sus, române, ridică-ţi fruntea, căci azi eşti liber
în ţara ta!". Ceremonia s-a încheiat în zgomotul salvelor şi versurilor de "La mulţi ani!". Mai pragmatici, românii din Mehadia au înfiinţat "Fondul naţional", prin care s-a colectat suma de 1.418 lei. Cu acelaşi prilej, preotul Cornel Buracu le-a comunicat participanţilor la adunarea "poporală" locală hotărârile Constituantei de la Alba-Iulia.


Rivalităţi politice între regăţeni şi ardeleni

Peste ani, redactându-şi memoriile, Nicolae Iorga a scris şi despre prima impresie lăsată de politicienii ardeleni.
"Ardelenii stăteau în continua atitudine de observaţie, urmând exemplul şefului şi cum, la început, preşedinte a fost d. Vaida, care se instala ca un conducător de Reischsrat vienez, cu toată solemnitatea pornirea zgomotoasă a temperamentului care-i sta scris şi în figura frumoasă, ochioasă şi mustăcioasă lipsea ca să animeze această mulţime patriarhală de preoţi, de avocaţi din centre mici, de medici cu clientelă modestă, de profesori pentru care multe vreme Bucureştii fuseseră un Ierusalim unde, în templul lui Solomon, nu e cuviincios să se facă zgomot." În schimb, pe Iuliu Maniu îl descria în culori sumbre. Istoricul îi purta pică politicianului ardelean încă din 1926, când îi forţase demisia din Partidul Naţional. Concurenţa pentru şefia partidului şi fuziunea cu ţărăniştii contribuiseră la destrămarea relaţiilor politice dintre cei doi. "Un om cu privirea de oţel şi inima de piatră, un mag al misterului politic dibaci întreţinut asupra unei insuficienţe personale pe care ştia aşa de bine s-o ascundă, avocatul Iuliu Maniu, nemeş sălăjean, cu cultură exclusiv maghiară, catolic de convingere, era căpetenia indicată a unei nemărginite şi necruţătoare ambiţii."


În zadar stăruinţa şi ameninţările ungurilor...

Despre zilele premergătoare adoptării rezoluţiei unirii Transilvaniei cu România a relatat şi Iuliu Maniu. La 24 ianuarie 1934, cu prilejul aniversării Unirii Principatelor Moldova şi Valahia, a susţinut o conferinţă la radio despre "Marea Unire". Pe calea undelor, Maniu a expus obstacolele politice depăşite de fruntaşii ardeleni. "În zadar a fost toată străduinţa guvernului unguresc de a câştiga pe români cu cele mai seducătoare promisiuni, în zadar au fost rugămintea şi ameninţările arhiducelui Iosif, adresate trimisului Consiliului Naţional, Alexandru Vaida Voevod, de a cere orice, căci toate se vor împlini, numai alăturarea de România să nu se decidă, în zadar a fost străduinţa ministrului ungar Jaszi Oscar în Arad şi pe urmă în Budapesta de a îndupleca pe români la acceptarea unei soluţii tranzacţionale. În zadar, pentru că întreaga suflare românească era tran-şantă în atitudinea ei: unire sau moarte!"
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   romăne,   alba iulia,   unirii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...

Motivare în dosarul “Petrov”: Denunțurile lui Băsescu au vizat îngrădirea dreptului la viață privată a colegilor săi

Motivare în dosarul “Petrov”: Denunțurile lui Băsescu au vizat îngrădirea dreptului la viață privată a colegilor săi
Galerie Foto Constatarea, de către Curtea de Apel București, în luna septembrie a anului trecut, a calității de colaborator al Securității ca politică a lui Traian Băsescu, în speța “Petrov” are la bază două note...

Cadastrarea României, oprită în multe zone, pentru că ar dezvălui matrapazlâcurile imobiliare ale autorităților. Îngroparea unei operațiuni de 1,2 miliarde de euro

Cadastrarea României, oprită în multe zone, pentru că ar dezvălui matrapazlâcurile imobiliare ale autorităților. Îngroparea unei operațiuni de 1,2 miliarde de euro
Galerie Foto Marea cadastrare a României, operațiune de 1,2 miliarde de euro, e lăsată baltă. După ce aproape toți reprezentanții autorităților centrale și locale s-au lăudat cu ea, lucrările au încetinit brusc, în...
Serviciul de email marketing furnizat de