Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DEZBATERE ● Alimentaţia echilibrată şi mişcarea pot preveni 70% din boli
Jurnalul Naţional a lansat de curând proiectul "Viaţă sănătoasă", prin
care promovează zilnic – sub semnul inimii verzi – stilul de viaţă
echilibrat, alimentaţia sănătoasă, agricultura ecologică şi mediul
nepoluat. În cadrul acestui proiect se încadrează şi dezbaterea cu tema
"Trăieşte sănătos!", care a avut loc luni seară la Casa Capşa.
DEZBATERE ● Alimentaţia echilibrată şi mişcarea pot preveni 70% din boli
Jurnalul Naţional a lansat de curând proiectul "Viaţă sănătoasă", prin care promovează zilnic – sub semnul inimii verzi – stilul de viaţă echilibrat, alimentaţia sănătoasă, agricultura ecologică şi mediul nepoluat. În cadrul acestui proiect se încadrează şi dezbaterea cu tema "Trăieşte sănătos!", care a avut loc luni seară la Casa Capşa.
Peste 70% dintre boli ar putea fi prevenite dacă avem un stil de viaţă sănătos: alimentaţie echilibrată şi exerciţii fizice zilnice. Invitaţii la dezbatere au fost de acord că stilul de viaţă sănătos se deprinde din copilărie, în familie şi în şcoală. Dar aşa cum sublinia ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, "în prezent, situaţia este dezastruoasă întrucât nu există medici şcolari, mai ales în zonele rurale. Pentru 2009 pregătim un program de investiţii în medicina şcolară. Din 2009 vom dezvolta din nou medicina şcolară, cu alte forme, după alte principii, vom pregăti medici, vom face investiţii în spaţii". "Educaţia în domeniul nutriţiei poate conştientiza omul obişnuit de pericolele care îl pândesc când alege un aliment mai puţin sănătos şi, în acelaşi timp, este un factor care poate disciplina piaţa bunurilor alimentare", a remarcat prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
PREVENŢIE. Discuţiile au scos în evidenţă faptul că românii nu numai că mănâncă nesănătos, dar fumează mult şi beau mult alcool, aceste vicii fiind cauza multor boli. În acest context, laitmotivul dezbaterii a fost prevenţia. Pentru România, medicina viitorului este medicina preventivă. Este nevoie de o schimbare de mentalitate şi atitudine, astfel încât omul obişnuit să meargă la medic chiar şi atunci când este sănătos. "În 2008, avem bani prevăzuţi în buget pentru programe de promovare a sănătăţii. Suntem în faza în care elaborăm conceptual aceste programe şi sub forma comunicării publice", a spus ministrul Eugen Nicolăescu. De asemenea, ca urmare a datelor furnizate de Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, din toamnă, Ministerul Sănătăţii Publice va demara programe de screening în ceea ce priveşte cancerul de col uterin şi cancerul mamar. Dacă va fi pusă la punct metodologia de lucru pentru cancerul de prostată, atunci va începe un screening şi pentru acest tip de cancer.
Prof. dr Constantin Dumitrache, de la Institutul "C.I. Parhon", a abordat problema sindromului metabolic – diabetul, bolile cardiovasculare, obezitatea. Epidemia de obezitate ia amploare, 60% dintre americani şi 40% dintre europeni fiind supraponderali. "Cancerul de sân, de endometru are o incidenţă de două ori mai mare la femeile obeze. Acelaşi lucru se poate spune despre cancerul de prostată la bărbaţi", a spus prof. dr Constantin Dumitrache.
MÅSURI. Virgil Eftimie, director în cadrul ANSVSA, a subliniat faptul că tratamentul este mult mai bun decât prevenţia şi în sănătatea animală, de unde pleacă de fapt toate problemele. De aceea, ANSVSA ar trebui să ia măsuri mai categorice care să împiedice contaminarea alimentelor. Eftimie a subliniat că ţara noastră a implementat cu succes practicile UE legate de bunăstarea animalelor şi de siguranţa alimentară. În acest sens, directorul ANSVSA a dat exemplu asomarea animalelor, care la început a fost criticată, dar care mai apoi s-a dovedit a fi o soluţie mult mai igienică decât metodele folosite în mod tradiţional.
Tot pe ideea prevenţiei a mers şi Gheorghe Ciubotaru, vicepreşedintele ANPC. Acesta a venit cu un element de noutate, menţionând că în curând elevii vor avea ca obiect de studiu "Educaţia pentru sănătate şi protecţia consumatorilor". Iniţiativa se înscrie într-o serie de măsuri luate pentru educarea tinerilor, ca prim pas pentru o viaţă sănătoasă.
HRANÅ ECOLOGICÅ. "Produsele obţinute de producătorii ecologici sunt cele mai sigure din punct de vedere al sănătăţii. Aceste produse sunt controlate de două categorii de organisme: ANSVSA, dar şi de organismele de inspecţie şi certificare din sistemul agriculturii ecologice", a declarat Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică. El a precizat că cea mai bună dovadă a calităţii produselor ecologice româneşti este că acestea sunt exportate de mulţi ani în Europa.
Însă deşi alimentele ecologice sunt libere de pesticide şi aditivi alimentari şi sunt mai bogate în substanţe hrănitoare, consumatorul român nu ştie ce sunt acestea, cum să le identifice. "Dacă ieşim pe stradă şi întrebăm oamenii ce înseamnă "ae" într-un cerc (n.r. – sigla agriculturii ecologice care apare pe eticheta produselor provenite din acest sistem de producţie) nu ştiu dacă 1% sau măcar 1‰ vor şti", a atras atenţia Marius Gabor, administrator Petras Bio, producător de paste făinoase ecologice româneşti. "Domnule ministru, vă rugăm faceţi cunoscut publicului, consumatorului, ce înseamnă această siglă! Astfel, volumul vânzărilor de produse ecologice va creşte şi preţul va scădea. În Germania, de exemplu, laptele ecologic a ajuns să se vândă aproape la acelaşi preţ cu cel convenţional", a adăugat Gabor. Radu Panait, director general Natura Land, cel mai mare importator şi distribuitor de produse ecologice, atrage atenţia că în România sunt doar câteva fabrici care procesează materia primă ecologică, deşi certificarea unei astfel de unităţi este mult mai simplă şi mai rapidă decât certificarea unui teren agricol ecologic. De exemplu, pe aceeaşi linie unde se produc biscuiţi convenţionali, cu aditivi, se pot produce şi biscuiţi fără aditivi, din materie primă ecologică, dacă se spală linia de producţie cu anumiţi detergenţi.
"De ce să meargă 50 milioane de euro la export sub formă de materie primă şi să se întoarcă sub formă de produs finit când putem să facem asta la noi în ţară cu eforturi minime?! Şi atunci evident că şi preţul produselor ecologice va fi mult mai mic", a spus Panait. "În plus, avem nevoie şi de canale de desfacere pentru aceste produse", a adăugat Dan Răileanu, director general Radix.
Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că agricultura ecologică este o şansă pentru România, dar trebuie făcut un efort pe partea de organizare a producătorilor agricoli, dar şi pe partea consumatorilor. "La noi trebuie să refacem legătura între micul producător şi consumator. O să încercăm să iniţiem un sistem de pieţe ambulante pentru ca micii producători să-şi poată vinde produsele direct consumatorului", a declarat Cioloş. "Trebuie să revenim la obişnuinţa de a cumpăra produsul din piaţă, direct de la producător, în sezonul lui normal de producţie şi să fim de acord câte odată să plătim ceva mai mult pentru un produs natural", a adăugat el.
Jurnalul Naţional a lansat de curând proiectul "Viaţă sănătoasă", prin care promovează zilnic – sub semnul inimii verzi – stilul de viaţă echilibrat, alimentaţia sănătoasă, agricultura ecologică şi mediul nepoluat. În cadrul acestui proiect se încadrează şi dezbaterea cu tema "Trăieşte sănătos!", care a avut loc luni seară la Casa Capşa.
Peste 70% dintre boli ar putea fi prevenite dacă avem un stil de viaţă sănătos: alimentaţie echilibrată şi exerciţii fizice zilnice. Invitaţii la dezbatere au fost de acord că stilul de viaţă sănătos se deprinde din copilărie, în familie şi în şcoală. Dar aşa cum sublinia ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, "în prezent, situaţia este dezastruoasă întrucât nu există medici şcolari, mai ales în zonele rurale. Pentru 2009 pregătim un program de investiţii în medicina şcolară. Din 2009 vom dezvolta din nou medicina şcolară, cu alte forme, după alte principii, vom pregăti medici, vom face investiţii în spaţii". "Educaţia în domeniul nutriţiei poate conştientiza omul obişnuit de pericolele care îl pândesc când alege un aliment mai puţin sănătos şi, în acelaşi timp, este un factor care poate disciplina piaţa bunurilor alimentare", a remarcat prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
PREVENŢIE. Discuţiile au scos în evidenţă faptul că românii nu numai că mănâncă nesănătos, dar fumează mult şi beau mult alcool, aceste vicii fiind cauza multor boli. În acest context, laitmotivul dezbaterii a fost prevenţia. Pentru România, medicina viitorului este medicina preventivă. Este nevoie de o schimbare de mentalitate şi atitudine, astfel încât omul obişnuit să meargă la medic chiar şi atunci când este sănătos. "În 2008, avem bani prevăzuţi în buget pentru programe de promovare a sănătăţii. Suntem în faza în care elaborăm conceptual aceste programe şi sub forma comunicării publice", a spus ministrul Eugen Nicolăescu. De asemenea, ca urmare a datelor furnizate de Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, din toamnă, Ministerul Sănătăţii Publice va demara programe de screening în ceea ce priveşte cancerul de col uterin şi cancerul mamar. Dacă va fi pusă la punct metodologia de lucru pentru cancerul de prostată, atunci va începe un screening şi pentru acest tip de cancer.
Prof. dr Constantin Dumitrache, de la Institutul "C.I. Parhon", a abordat problema sindromului metabolic – diabetul, bolile cardiovasculare, obezitatea. Epidemia de obezitate ia amploare, 60% dintre americani şi 40% dintre europeni fiind supraponderali. "Cancerul de sân, de endometru are o incidenţă de două ori mai mare la femeile obeze. Acelaşi lucru se poate spune despre cancerul de prostată la bărbaţi", a spus prof. dr Constantin Dumitrache.
MÅSURI. Virgil Eftimie, director în cadrul ANSVSA, a subliniat faptul că tratamentul este mult mai bun decât prevenţia şi în sănătatea animală, de unde pleacă de fapt toate problemele. De aceea, ANSVSA ar trebui să ia măsuri mai categorice care să împiedice contaminarea alimentelor. Eftimie a subliniat că ţara noastră a implementat cu succes practicile UE legate de bunăstarea animalelor şi de siguranţa alimentară. În acest sens, directorul ANSVSA a dat exemplu asomarea animalelor, care la început a fost criticată, dar care mai apoi s-a dovedit a fi o soluţie mult mai igienică decât metodele folosite în mod tradiţional.
Tot pe ideea prevenţiei a mers şi Gheorghe Ciubotaru, vicepreşedintele ANPC. Acesta a venit cu un element de noutate, menţionând că în curând elevii vor avea ca obiect de studiu "Educaţia pentru sănătate şi protecţia consumatorilor". Iniţiativa se înscrie într-o serie de măsuri luate pentru educarea tinerilor, ca prim pas pentru o viaţă sănătoasă.
HRANÅ ECOLOGICÅ. "Produsele obţinute de producătorii ecologici sunt cele mai sigure din punct de vedere al sănătăţii. Aceste produse sunt controlate de două categorii de organisme: ANSVSA, dar şi de organismele de inspecţie şi certificare din sistemul agriculturii ecologice", a declarat Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică. El a precizat că cea mai bună dovadă a calităţii produselor ecologice româneşti este că acestea sunt exportate de mulţi ani în Europa.
Însă deşi alimentele ecologice sunt libere de pesticide şi aditivi alimentari şi sunt mai bogate în substanţe hrănitoare, consumatorul român nu ştie ce sunt acestea, cum să le identifice. "Dacă ieşim pe stradă şi întrebăm oamenii ce înseamnă "ae" într-un cerc (n.r. – sigla agriculturii ecologice care apare pe eticheta produselor provenite din acest sistem de producţie) nu ştiu dacă 1% sau măcar 1‰ vor şti", a atras atenţia Marius Gabor, administrator Petras Bio, producător de paste făinoase ecologice româneşti. "Domnule ministru, vă rugăm faceţi cunoscut publicului, consumatorului, ce înseamnă această siglă! Astfel, volumul vânzărilor de produse ecologice va creşte şi preţul va scădea. În Germania, de exemplu, laptele ecologic a ajuns să se vândă aproape la acelaşi preţ cu cel convenţional", a adăugat Gabor. Radu Panait, director general Natura Land, cel mai mare importator şi distribuitor de produse ecologice, atrage atenţia că în România sunt doar câteva fabrici care procesează materia primă ecologică, deşi certificarea unei astfel de unităţi este mult mai simplă şi mai rapidă decât certificarea unui teren agricol ecologic. De exemplu, pe aceeaşi linie unde se produc biscuiţi convenţionali, cu aditivi, se pot produce şi biscuiţi fără aditivi, din materie primă ecologică, dacă se spală linia de producţie cu anumiţi detergenţi.
"De ce să meargă 50 milioane de euro la export sub formă de materie primă şi să se întoarcă sub formă de produs finit când putem să facem asta la noi în ţară cu eforturi minime?! Şi atunci evident că şi preţul produselor ecologice va fi mult mai mic", a spus Panait. "În plus, avem nevoie şi de canale de desfacere pentru aceste produse", a adăugat Dan Răileanu, director general Radix.
Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că agricultura ecologică este o şansă pentru România, dar trebuie făcut un efort pe partea de organizare a producătorilor agricoli, dar şi pe partea consumatorilor. "La noi trebuie să refacem legătura între micul producător şi consumator. O să încercăm să iniţiem un sistem de pieţe ambulante pentru ca micii producători să-şi poată vinde produsele direct consumatorului", a declarat Cioloş. "Trebuie să revenim la obişnuinţa de a cumpăra produsul din piaţă, direct de la producător, în sezonul lui normal de producţie şi să fim de acord câte odată să plătim ceva mai mult pentru un produs natural", a adăugat el.
