Transporturi de Star Trek

de Elena Stan | 03 Oct 2006 • 00:00

Doua coridoare europe-ne, peste 20 de autostra-zi, trenuri care vor merge cu 250 km/ora, puncte moderne de traversare cu bacul, poduri si patru ae-roporturi nou-noute. Ministerul Transporturilor a intocmit un proiect ambi-tios de amenajare a teritoriului, ce are ca termen de aplicare anul 2050.

Planul de amenajare al retelei de cai ferate
Click pt a mari imaginea

Ministerul Transporturilor a intocmit un proiect ambitios de amenajare a teritoriului. In 2050, Romania va arata ca in Star Trek si va avea doua coridoare europene, peste 20 de autostrazi, trenuri care vor merge cu 250 de km/ora, puncte moderne de traversare cu bacul si patru aeroporturi nou-noute.

Planul de amenajare a teritoriului national (PATN), publicat in Partea I in Monitorul Oficial nr. 806 de la 26 septembrie 2006, ne dezvaluie o Romanie ce poate fi considerata de domeniul SF-ului: peste 20 de autostrazi, drumuri exprese, linii de transport feroviar pentru trenuri care sa circule cu viteza de peste 250 de kilometri la ora, poduri, cai navigabile si puncte moderne de traversare cu bacul. Visul frumos al Ministerului Transporturilor se opreste insa aici. In monitor nu apar termene macar pentru demararea lucrarilor. "Fiecare domeniu isi stabileste care sunt prioritatile. Momentan, pentru unele lucrari din plan sunt realizate studiile de fezabilitate, iar pentru alte nu. Termenul de executie al lucrarilor cuprinse in PATN este de 50 de ani", a explicat Gheorghe Patrascu, director general in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). "Planul publicat in Monitor este imaginea dorintelor noastre, adica ceea ce am vrea noi sa avem", a explicat Patrascu.

AUTOSTRAZI. Romania va fi strabatuta de 22 de autostrazi. Prima pe lista, prioritatea zero, este Autostrada Soarelui, ce face legatura intre Nadlag - Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Lehliu - Fetesti - Cernavoda - Constanta. Lista continua cu: Sibiu - Fagaras - Brasov - Ploiesti - Bucuresti; Ti-misoara - Stamora Moravita; Zalau - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes; Lugoj - Caransebes - Drobeta Turnu-Severin - Filiasi - Craiova - Calafat; Siret - Suceava - Bacau - Marasesti - Tisita; Albita - Husi - Tecuci - Tisita - Buzau; Bucuresti - Giurgiu; Buzau - Ploiesti; Centura Bucuresti; Centura Constanta; Bors - Marghita - Zalau; Turda - Targu Mures - Sighisoara - Fagaras; Petea - Satu Mare - Baia Mare - Miresu Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei - Suceava; Miresu Mare - Zalau; Targu Mures - Piatra Neamt - Roman - Targu Frumos - Iasi - Sculeni; Craiova - Bucuresti; Halmeu - Seini; Arad - Deva; Oradea - Chisinau - Cris; Giurgiulesti - Galati - Braila - Slobozia - Calarasi. In categoria drumurilor nationale sunt notate 38 de segmente de drum. Unele dintre acestea fac parte din autostrazi sau se intersecteaza cu acestea.

EUROPA. Prin tara noastra vor trece doua coridoare europene. Coridorul IV va urma traseul Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta si Arad - Timisoara - Lugoj - Caransebes - Drobeta Turnu-Severin - Filiasi - Craiova - Calafat. De asemenea, Coridorul paneuropean IX va fi realizat pe ruta Albita - Husi - Tecuci - Tisita - Buzau - Bucuresti - Giurgiu.

LINII FEROVIARE DE VITEZA

VITEZA. Trenurile vor merge cu 250 km/h

Se vor reabilita liniile de cale ferata conventionale, pentru trenurile care circula cu viteza de pana la 160 km/h, insa vor fi realizate si linii noi pentru trenuri cu viteza de peste 250 km/h. Reteaua feroviara de mare viteza va fi realizata in functie de intelegerile cu tarile vecine pentru a stabili punctele cu iesire spre frontiera vestica a Romaniei. In plus, se vor construi linii de cale ferata de interes local pe traseele Zalau - Cehu Silvanei; Dej - Targu Lapus; Motru - Baia de arama; Strehaia - Vanju Mare; Targu Mures - Sighisoara; Bicaz - Gheorgheni; Bacau - Moinesti; Braila - Macin - Tulcea; Tandarei - Giurgeni; Calafat - Vanju Mare - Drobeta Turnu-Severin; Zalau - Huedin; Craiova - Portile de Fier II; Baia Mare - Sighetu Marmatiei; Satu Mare - Petea.

RETEAUA DE CAI NAVIGABILE

INVESTITIE. Punctele de traversare cu bacul vor fi reamenajate

Romania va avea mai multe porturi noi, iar cele existente vor fi amenajate si modernizate. Vor fi infiintate noi puncte de trafic in porturile: Tulcea, Galati, Braila, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Calafat, Drobeta Turnu-Severin, Moldova Veche, Isaccea, Turnu Magurele, Corabia si Bechet. In plus, se vor executa lucrari de amenajare pe mai multe sectoare de pe cursul Dunarii, pe Canalul Dunare - Marea Neagra, Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari, Bratul Chilia, pe bratele navigabile ale Dunarii si pe mai multe sectoare de pe raul Iolomita, Prut, Arges, Olt, Jiu, Mures, Somes etc. De asemenea, vor fi modernizate mai multe puncte de traversare cu bacul si de acostare de nave pentru pasageri.

SE VOR CONSTRUI PATRU NOI AEROPORTURI LA STANDARDE INTERNATIONALE

PLANURI. Toate aerogarile vor fi modernizate

Planul de amenajare pre-vede infiintarea de noi aeroporturi in zona Brasov - Ghimbav - Prejmer, Braila - Galati - Tulcesti, Alba Iulia - Aurel Vlaicu si in zona municipiului Bistrita. Lucrari de modernizare se vor realiza la aeroporturile din Arad, Bucuresti - Baneasa, Henri Coanda - Bacau, Cluj Napoca, Constanta, Iasi, Oradea, Sibiu, Suceava, Timisoara, Baia Mare, Targu Mures, Caransebes, Craiova, Satu Mare si Tulcea. Persoanele fizice si juridice vor putea cumpara actiuni la Compania Nationala de Aeroporturi Bucuresti (CNAB) - ce va rezulta in urma fuziunii Aeroportului Baneasa si Henri Coanda, fara a fi afectata pozitia statului de actionar majoritar. MTCT controleaza 80% din actiunile fiecarei companii, iar Fondul Proprietatea detine 20% din actiunile firmelor ce administreaza aeroporturile.

10 miliarde de euro bagati in drumuri

BANI. Bugetul de stat va finanta reabilitarea infrastructurii

Lucrarile din Planul de Amenajare a Teritoriului National vor fi finantate din sumele alocate anual cu aceasta destinatie de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, din credite externe, fonduri externe nerambursabile si din alte surse legal constituite, pe baza de documentatii tehnico-economice aprobate conform legii. "Finantarea se va face prin planuri sectoriale operationale, insa termenul de executie al lucrarilor cuprinse in Planul de Amenajare a Teritoriului National este de 50 de ani", a spus Gheorghe Patrascu. Vom trai si vom vedea ce, cand, cat si cu ce bani se va face.

BUGETATE. Deocamdata, anul acesta este prevazut sa se investeasca 10,38 miliarde de euro in constructia de sosele si autostrazi, reabilitari si modernizari de drumuri nationale, intocmirea unor studii de prefezabilitate, fezabilitate si proiecte tehnice pentru alte lucrari. Banii vor proveni de la buget, din fonduri europene si din imprumuturi internationale. Cel putin asa sustinea Ministerul Transporturilor intr-o informare trimisa Jurnalului National, ca reactie la campania "Patria fara drumuri". De exemplu, pentru planul de constructie a Autostrazii Bucuresti - Brasov (173,3 kilometri) a fost alocata suma de 1,8 miliarde de euro pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, acorduri, avize, caiet de sarcini si achizitii terenuri, documente de licitatie, consultanta si executia unor lucrari pe tronsonul Bucuresti - Ploiesti. Proiectele din categoria "reparatii capitale" vor inghiti anul acesta 3,71 miliarde de euro de la bugetul statului, din care 45 milioane de euro Autostrada Bucuresti - Pitesti. Pentru lucrarile pe sectoarele 2B si 3C ale Autostrazii Transilvania (Brasov - Bors) sunt prevazute 3,43 miliarde de euro. Constructia portiunii de autostrada intre Timisoara si Arad, de pe traseul Coridorului IV paneuropean, precum si a variantei de ocolire a municipiului Arad (in total 49 km) costa 270 de milioane de euro. Proiectul se afla in stadiul elaborarii studiului de fezabilitate.

STATISTICI

Reteaua de drumuri publice a Romaniei insuma 79.454 km la sfarsitul anului 2004, potrivit Institutului National de Statistica: 15.712 km de drumuri nationale, 35.215 km drumuri judetene si 28.491 km drumuri comunale. Tot la sfarsitul lui 2004, Romania avea 228 km de autostrada (1,4% din totalul drumurilor nationale), situandu-se printre ultimele tari din Europa la acest capitol. De altfel, tara noastra nici nu este conectata la reteaua de autostrazi a UE. Mai mult, potrivit Programul Operational Sectorial - Transport, din ianuarie 2006, desi, din totalul retelei de drumuri nationale, 5.868 km sunt clasificati ca drumuri europene, sectiuni lungi din retea nu sunt compatibile cu standardele comunitare.