Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In ziua de marţi, 29 aprilie 1980, la ora 9:00, mecanicul de pe locomotiva de manevră nr. 50623 din staţia CFR Ploieşti Triaj a observat la linia 11, intr-un vagon-platformă, un cadavru secţionat şi a sesizat postul de miliţie TF Triaj.
In ziua de marţi, 29 aprilie 1980, la ora 9:00, mecanicul de pe locomotiva de manevră nr. 50623 din staţia CFR Ploieşti Triaj a observat la linia 11, intr-un vagon-platformă, un cadavru secţionat şi a sesizat postul de miliţie TF Triaj.
S-a constituit o echipă operativă, condusă de şeful miliţiei judeţului Prahova, care impreună cu un procuror şi un medic legist s-au deplasat la faţa locului, constatănd următoarele:
La linia 11, in vagonul k.s., seria 01-873314241-0, tip platformă, cu părţile laterale din metal, inalte de 0,45 metri, gol la un capăt, lăngă peretele interior, se găseşte un trunchi uman, fără cap şi membre.
Concluzia medicului legist după examinarea secţiunilor de la nivelul membrelor şi a gătului a fost că acestea s-au făcut post-mortem.
De la faţa locului s-au ridicat probe biologice, urma de incendiu şi trei beţe de chibrit consumate. S-au executat fotografii color şi film judiciar. Au fost controlate şi celelalte vagoane din componenţa trenului, insă nu s-au găsit alte resturi de cadavru sau urme ce interesau cauza.
Â
In urma verificărilor efectuate s-a constatat că vagonul respectiv a fost ataşat in componenţa trenului de marfă 35066 şi a circulat cu plecare din staţia CFR Mija, judeţul Dămboviţa, in ziua de 28 aprilie 1980, ora 17:48. A ajuns in staţia I.L. Caragiale la ora 18:23, de unde a plecat la 29 aprilie 1980, ora 3:14, circulănd fără oprire pănă in staţia CFR Ploieşti Vest, unde a staţionat de la ora 4:12 pănă la 5:48, iar la ora 6:01 a fost garat in Ploieşti Triaj, la linia 11.
Echipa de verificare comercială a luat in primire trenul la ora 6:40 fără a verifica conţinutul vagonului, intrucăt era gol. Judiciariştii au făcut verificări in complexul staţiei Ploieşti Triaj, dar nu au mai fost găsite alte resturi de cadavru sau urme ajutătoare.
In continuare s-au iniţiat primele măsuri care să conducă la rezolvarea cazului, astfel:
- a fost alertat intreg efectivul miliţiei judeţene şi al miliţiei municipiului Ploieşti;
- instruirea cu datele cazului a şefilor de posturi care se aflau la o convocare de invăţămănt la reşedinţa judeţului, pentru a face verificări in legătură cu persoanele dispărute de la domiciliu;
- verificări in zona căii ferate, tronsoul Ploieşti-Mija, precum şi in punctele de oprire şi staţionare a trenului;
- s-a luat legătura cu miliţia judeţului Dămboviţa pentru a efectua verificări corespunzătoare pe raza de competenţă;
- verificarea tuturor persoanelor (bărbaţi) semnalate ca dispărute de la domiciliu sau de la locurile de muncă.
Echipa de verificare comercială a luat in primire trenul la ora 6:40 fără a verifica conţinutul vagonului, intrucăt era gol. Judiciariştii au făcut verificări in complexul staţiei Ploieşti Triaj, dar nu au mai fost găsite alte resturi de cadavru sau urme ajutătoare.
In continuare s-au iniţiat primele măsuri care să conducă la rezolvarea cazului, astfel:
- a fost alertat intreg efectivul miliţiei judeţene şi al miliţiei municipiului Ploieşti;
- instruirea cu datele cazului a şefilor de posturi care se aflau la o convocare de invăţămănt la reşedinţa judeţului, pentru a face verificări in legătură cu persoanele dispărute de la domiciliu;
- verificări in zona căii ferate, tronsoul Ploieşti-Mija, precum şi in punctele de oprire şi staţionare a trenului;
- s-a luat legătura cu miliţia judeţului Dămboviţa pentru a efectua verificări corespunzătoare pe raza de competenţă;
- verificarea tuturor persoanelor (bărbaţi) semnalate ca dispărute de la domiciliu sau de la locurile de muncă.
Identificarea victimei
Din nou alarmă! In aceeaşi zi (29 aprilie 1980), la ora 12:00, in parcul din spatele staţiei CFR Ploieşti Sud, sub un boschet a fost găsit bazinul cadavrului şi pantalonii ce au aparţinut victimei.
Intr-un buzunar al pantalonilor s-a găsit abonamentul pentru transport in comun pe raza municipiului Ploieşti, pe numele Ion Laudoiu, şi o reţetă medicală eliberată de Spitalul Boldescu pe acelaşi nume.
Din verificările efectuate la evidenţa populaţiei şi in teren s-a stabilit că Ion Laudoiu era născut la 25 ianuarie 1944 in municipiul Ploieşti, cu acelaşi domiciliu, Şoseaua Nordului, bloc 4, scara B, ap. 23, căsătorit, un copil minor, angajat ca electrician ascensoare la ICRAL Ploieşti. Acesta dispăruse din data de sămbătă, 26 aprilie 1980, după ieşirea din serviciu. Familia anunţase la miliţia municipiului Ploieşti dispariţia sa luni dimineaţă, respectiv la 28 aprilie 1980.
Soţia şi un frate al lui Ion Laudoiu au recunoscut pantaloniii şi bluza de velur maro deschis (in care fusese invelit trunchiul) ca aparţinănd acestuia.
Aşadar, victima a fost identificată! Din verificările făcute la Spitalul Boldescu s-a stabilit că Ion Laudoiu se afla in evidenţa acestuia pentru tratament renal. Din radiografiile făcute rezulta că prezenta malformaţii la ambii rinichi, lucru stabilit şi cu ocazia necropsiei cadavrului.
Intr-un buzunar al pantalonilor s-a găsit abonamentul pentru transport in comun pe raza municipiului Ploieşti, pe numele Ion Laudoiu, şi o reţetă medicală eliberată de Spitalul Boldescu pe acelaşi nume.
Din verificările efectuate la evidenţa populaţiei şi in teren s-a stabilit că Ion Laudoiu era născut la 25 ianuarie 1944 in municipiul Ploieşti, cu acelaşi domiciliu, Şoseaua Nordului, bloc 4, scara B, ap. 23, căsătorit, un copil minor, angajat ca electrician ascensoare la ICRAL Ploieşti. Acesta dispăruse din data de sămbătă, 26 aprilie 1980, după ieşirea din serviciu. Familia anunţase la miliţia municipiului Ploieşti dispariţia sa luni dimineaţă, respectiv la 28 aprilie 1980.
Soţia şi un frate al lui Ion Laudoiu au recunoscut pantaloniii şi bluza de velur maro deschis (in care fusese invelit trunchiul) ca aparţinănd acestuia.
Aşadar, victima a fost identificată! Din verificările făcute la Spitalul Boldescu s-a stabilit că Ion Laudoiu se afla in evidenţa acestuia pentru tratament renal. Din radiografiile făcute rezulta că prezenta malformaţii la ambii rinichi, lucru stabilit şi cu ocazia necropsiei cadavrului.
Pe urmele victimei
Deşi avea numai 36 de ani şi era bolnav, Ion Laudoiu era un şpriţangiu şi un afemeiat notoriu, pentru care işi neglija familia şi aducea puţini bani acasă.
Sămbătă, 26 aprilie 1980, după ce a ieşit de la serviciu, a plecat la băut cu doi colegi. Pănă seara s-a imbătat criţă, spunăndu-le colegilor că se duce la o femeie, la o curvă de-a lui care lucează la ICRAL. Şi a plecat clătinăndu-se, de atunci nemaifiind văzut de nimeni.
Se contura acum şi o ipoteză in privinţa mobilului omorului, judiciariştii conduşi de talentatul căpitan Andrei Banu bănuind că victima fusese surprinsă de un alt amant al femeii, intre ei avănd loc o incăierare ce se soldase cu crimă.
Sămbătă, 26 aprilie 1980, după ce a ieşit de la serviciu, a plecat la băut cu doi colegi. Pănă seara s-a imbătat criţă, spunăndu-le colegilor că se duce la o femeie, la o curvă de-a lui care lucează la ICRAL. Şi a plecat clătinăndu-se, de atunci nemaifiind văzut de nimeni.
Se contura acum şi o ipoteză in privinţa mobilului omorului, judiciariştii conduşi de talentatul căpitan Andrei Banu bănuind că victima fusese surprinsă de un alt amant al femeii, intre ei avănd loc o incăierare ce se soldase cu crimă.
Labele din ghena de gunoi
Nu trecuse nici o oră de la găsirea bazinului cadavrului şi un alt telefon sună strident la miliţia municipiului Ploieşti. O femeie din Cartierul de Vest, respectiv din blocul 149, scara B, situat pe Aleea Bahluiului, a descoperit in ghena de gunoi labele de la picioarele unui bărbat.
Căpitanul Andrei Banu şi subalternii săi aleargă intr-acolo. Şi, intr-adevăr, in ghena de gunoi de la scara B a blocului 149 au găsit labele ambelor picioare, gambele, femurul stăng şi drept, acestea avănd lipsă parţială a ţesuturilor moi. De asemenea, au fost găsite multiple fragmente de ţesuturi moi, predominănd ţesuturile musculare din regiunile pubiană, inghinală şi de pe gambe.
Pentru iscusitul judiciarist era limpede că aceste fragmente de cadavru fuseseră aruncate pe tobogan de la unul din palierele superioare, pe care se afla desigur şi apartamentul unde avuseseră loc asasinatul şi tranşarea cadavrului.
Au inceput repede investigaţiile pe acea scară a blocului şi s-a aflat că la etajul II, la apartamentul 56, locuieşte o funcţionară la ICRAL Ploieşti, divorţată, care primeşte dese vizite ale unor bărbaţi. Ea se numea Doina Constantinescu. Se sună la uşa acesteia, dar nu răspunde nimeni.
Căpitanul Banu lasă un ofiţer la uşă şi dă fuga la ICRAL, de unde află că Doina Constantinescu işi luase de luni o săptămănă de concediu. Acum era limpede că ea era amanta la care venea Ion Laudoiu. Se mai află că in urmă cu două ore aceasta se aflase in apartament şi nici un vecin n-o văzuse părăsind locuinţa.
In această situaţie, ofiţerul intuieşte că s-a intămplat ceva grav cu Doina Constantinescu, care a simţit agitaţia din bloc şi prezenţa miliţiei, şi hotărăşte spargerea uşii.
Femeia este găsită in pat, in stare de comă, după ce ingerase două flacoane de ciclobarbital. Este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean din Ploieşti. După două zile de comă este salvată...
Căpitanul Andrei Banu şi subalternii săi aleargă intr-acolo. Şi, intr-adevăr, in ghena de gunoi de la scara B a blocului 149 au găsit labele ambelor picioare, gambele, femurul stăng şi drept, acestea avănd lipsă parţială a ţesuturilor moi. De asemenea, au fost găsite multiple fragmente de ţesuturi moi, predominănd ţesuturile musculare din regiunile pubiană, inghinală şi de pe gambe.
Pentru iscusitul judiciarist era limpede că aceste fragmente de cadavru fuseseră aruncate pe tobogan de la unul din palierele superioare, pe care se afla desigur şi apartamentul unde avuseseră loc asasinatul şi tranşarea cadavrului.
Au inceput repede investigaţiile pe acea scară a blocului şi s-a aflat că la etajul II, la apartamentul 56, locuieşte o funcţionară la ICRAL Ploieşti, divorţată, care primeşte dese vizite ale unor bărbaţi. Ea se numea Doina Constantinescu. Se sună la uşa acesteia, dar nu răspunde nimeni.
Căpitanul Banu lasă un ofiţer la uşă şi dă fuga la ICRAL, de unde află că Doina Constantinescu işi luase de luni o săptămănă de concediu. Acum era limpede că ea era amanta la care venea Ion Laudoiu. Se mai află că in urmă cu două ore aceasta se aflase in apartament şi nici un vecin n-o văzuse părăsind locuinţa.
In această situaţie, ofiţerul intuieşte că s-a intămplat ceva grav cu Doina Constantinescu, care a simţit agitaţia din bloc şi prezenţa miliţiei, şi hotărăşte spargerea uşii.
Femeia este găsită in pat, in stare de comă, după ce ingerase două flacoane de ciclobarbital. Este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean din Ploieşti. După două zile de comă este salvată...
Mărturisirile fiicei
In apartamentul Doinei Constantinescu s-au găsit două preşuri umede, prosoape, o faţă de pernă, pantaloni de damă şi alte obiecte recent spălate, iar pe uşa unui şifonier au fost identificate mai multe pete de sănge care au fost ridicate şi trimise la laborator pentru expertizare.
Din verificări a rezultat că Doina Constantinescu, văduvă, avea o fiică, Mihaela Andrei, in vărstă de 24 de ani, cu care locuise impreună pănă in anul 1978. Atunci cele două femei se certaseră, şi fiica se mutase in Bucureşti, convieţuind cu un bărbat intr-un imobil din Calea Griviţei.
Audiată, Mihaela Andrei, căt mama sa se afla in comă, a declarat că despărţirea dintre ele este ireconciliabilă. De ce? Pentru că mama sa, in afară de faptul că este bolnavă psihic, se culca pe ascuns cu toţi prietenii pe care fata ii aducea in apartament.
Ştia că mama sa trăia cu un anume Ion Laudoiu de mai mult timp, insă acesta nu era singurul bărbat cu care se culca, la uşa ei fiind coadă. Nu ştia nimic in legătură cu omorul şi nu bănuia cine să-l fi ucis pe Ion Laudoiu.
Din verificări a rezultat că Doina Constantinescu, văduvă, avea o fiică, Mihaela Andrei, in vărstă de 24 de ani, cu care locuise impreună pănă in anul 1978. Atunci cele două femei se certaseră, şi fiica se mutase in Bucureşti, convieţuind cu un bărbat intr-un imobil din Calea Griviţei.
Audiată, Mihaela Andrei, căt mama sa se afla in comă, a declarat că despărţirea dintre ele este ireconciliabilă. De ce? Pentru că mama sa, in afară de faptul că este bolnavă psihic, se culca pe ascuns cu toţi prietenii pe care fata ii aducea in apartament.
Ştia că mama sa trăia cu un anume Ion Laudoiu de mai mult timp, insă acesta nu era singurul bărbat cu care se culca, la uşa ei fiind coadă. Nu ştia nimic in legătură cu omorul şi nu bănuia cine să-l fi ucis pe Ion Laudoiu.
Incredibilul deznodămănt al poveştii
După revenirea din comă, Doina Constantinescu a relatat o poveste incredibilă cu cele intămplate in seara zilei de sămbătă, 26 aprilie 1980, in locuinţa ei.
A recunoscut că intreţinea relaţii sexuale de mai mult timp cu Ion Laudoiu. In acea seară, Ion a sunat-o, spunăndu-i că-i va face o vizită. A venit, dar era mort de beat, aducănd o sticlă de un litru de vin, pe care a băut-o tot el. Apoi, in starea de beţie in care se afla, bărbatul i-a propus amantei să intreţină relaţii sexuale. Femeia, dezgustată şi mai mult scărbită, l-a refuzat categoric. Atunci amorezul, enervat, a incercat să aibă raport sexual cu forţa. Astfel, şi-a prins amanta in braţe pe la spate şi a tărăt-o spre mijlocul dormitorului, insă, in urma efortului depus, la un moment dat a căzut pe covor, unde a intrat in comă, după care a decedat.
Cuprinsă de panică şi pentru a scăpa de cadavru, Doina Constantinescu l-a secţionat, transportat şi abandonat in locurile unde au fost găsite segmentele de miliţie. N-a mai avut putere psihică să transporte şi ultimul colet, astfel că labele, gambele, femurul stăng şi drept, precum şi unele ţesuturi rămase le-a aruncat pe tobogan la ghena de gunoi.
Capul şi braţele cadavrului le-a pus intr-un colet şi le-a aruncat in Cartierul de Vest al oraşului, in curtea unui cetăţean, in fundul grădinii, intr-o vie. I-a condus pe judiciarişti in locul respectiv, de unde au fost recuperate şi aceste segmente.
Antebraţele şi braţele le-a transportat intr-un alt pachet, pe care le-a aruncat intr-o groapă de gunoi din Cartierul de Vest, apoi le-a acoperit. Şi aceste ultime segmente din cadavru au fost recuperate.
Autopsia confirmă versiunea Doinei Constantinescu.
Fiind recuperate toate segmentele cadavrului tranşat, medicii legişti din Ploieşti au putut face o autopsie completă. Rezultatul acestei autopsii avea să confirme povestea incredibilă a Doinei Constantinescu.
Astfel s-a stabilit că decesul lui Ion Laudoiu a survenit ca urmare a ruperii unui vas din creier - hematon intraparenchimatos cu infundarea ventriculului pentru cerebral - in condiţiile unui efort moderat.
Totodată s-au stabilit şi diagnosticele de insuficienţă renală acută, insuficienţă cardiacă acută, anevrism cerebral, intoxicaţie alcoolică 1,95 g la mie şi 1,70 g la mie alcoolurie.
In aceste condiţii, analizăndu-se cauza cu procuratura judeţeană s-a concluzionat că la mijloc nu este vorba despre omucidere, ci doar despre profanarea unui cadavru. Doina Constantinescu, care suferea de schizofrenie, a fost internată pentru tratament adecvat in Spitalul de psihiatrie Voila.
A recunoscut că intreţinea relaţii sexuale de mai mult timp cu Ion Laudoiu. In acea seară, Ion a sunat-o, spunăndu-i că-i va face o vizită. A venit, dar era mort de beat, aducănd o sticlă de un litru de vin, pe care a băut-o tot el. Apoi, in starea de beţie in care se afla, bărbatul i-a propus amantei să intreţină relaţii sexuale. Femeia, dezgustată şi mai mult scărbită, l-a refuzat categoric. Atunci amorezul, enervat, a incercat să aibă raport sexual cu forţa. Astfel, şi-a prins amanta in braţe pe la spate şi a tărăt-o spre mijlocul dormitorului, insă, in urma efortului depus, la un moment dat a căzut pe covor, unde a intrat in comă, după care a decedat.
Cuprinsă de panică şi pentru a scăpa de cadavru, Doina Constantinescu l-a secţionat, transportat şi abandonat in locurile unde au fost găsite segmentele de miliţie. N-a mai avut putere psihică să transporte şi ultimul colet, astfel că labele, gambele, femurul stăng şi drept, precum şi unele ţesuturi rămase le-a aruncat pe tobogan la ghena de gunoi.
Capul şi braţele cadavrului le-a pus intr-un colet şi le-a aruncat in Cartierul de Vest al oraşului, in curtea unui cetăţean, in fundul grădinii, intr-o vie. I-a condus pe judiciarişti in locul respectiv, de unde au fost recuperate şi aceste segmente.
Antebraţele şi braţele le-a transportat intr-un alt pachet, pe care le-a aruncat intr-o groapă de gunoi din Cartierul de Vest, apoi le-a acoperit. Şi aceste ultime segmente din cadavru au fost recuperate.
Autopsia confirmă versiunea Doinei Constantinescu.
Fiind recuperate toate segmentele cadavrului tranşat, medicii legişti din Ploieşti au putut face o autopsie completă. Rezultatul acestei autopsii avea să confirme povestea incredibilă a Doinei Constantinescu.
Astfel s-a stabilit că decesul lui Ion Laudoiu a survenit ca urmare a ruperii unui vas din creier - hematon intraparenchimatos cu infundarea ventriculului pentru cerebral - in condiţiile unui efort moderat.
Totodată s-au stabilit şi diagnosticele de insuficienţă renală acută, insuficienţă cardiacă acută, anevrism cerebral, intoxicaţie alcoolică 1,95 g la mie şi 1,70 g la mie alcoolurie.
In aceste condiţii, analizăndu-se cauza cu procuratura judeţeană s-a concluzionat că la mijloc nu este vorba despre omucidere, ci doar despre profanarea unui cadavru. Doina Constantinescu, care suferea de schizofrenie, a fost internată pentru tratament adecvat in Spitalul de psihiatrie Voila.
