x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tuştea - Creşa dinozaurilor

0
Autor: Vasile Surcel 11 Aug 2007 - 00:00
Tuştea  -  Creşa dinozaurilor


Ţara Haţegului: ţinut straniu, in care orice drum se poate preschimba intr-o călătorie in timp. Dacă te mişti doar pe coaja Pămăntului, intri in trecutul apropiat, marcat de istoria oamenilor. Dacă ai insă norocul să te intălneşti cu paleontologii care işi fac veacul pe aici, ţi se oferă şansa unei aventuri unice: un "safari" pe urmele ultimilor dinozauri.


Spre sfărşitul anilor ’80, la Tuştea, prăbuşirea unei coaste de deal a scos la iveală ceva ca nişte mingii de piatră. Bătrănii işi aminteau oarece poveşti despre ciolanele de balaur găsite căndva de baronul Franz Nopcsa, dar biloaiele alea păreau să fie altceva. Sătenii au trecut pe lăngă ciudăţenii, le-au privit, s-au mirat şi-au scuipat in săn şi apoi au plecat, in treburile lor. Uluiala a durat pănă cănd un localnic, inginerul Nicolae Olinescu, l-a anunţat pe prof. dr Dan Grigorescu, de la Catedra de Paleontologie a Universităţii Bucureşti. Pornit pe urmele lui Nopcsa, savantul studia zona incă din 1977. Bineinţeles că profesorul a apreciat imediat descoperirea: ciudăţeniile apărute erau ouă de dinozaur. De atunci, cercetările au continuat an de an, iar relicvele străvechi au adus Haţegul in atenţia lumii ştiinţifice internaţionale.


VINO ACUM! Drumul prin Ţara Dinozaurilor a inceput abrupt, urgentat de tonul ultimativ al profesorului Grigorescu: "Dacă vrei să vezi ceva cu adevărat interesant, vino măine aici. La Tuştea avem un cuib mare cu ouă de dinozaur. Pe la prănz il degajăm şi il invelim in jacket de ipsos, iar după aia n-o să-l mai vezi prea curănd". Am inţeles: drum lung… o noapte pe tren… Dimineaţa eram in comuna General Berthelot, la "puncul de comandă" al paleontologilor. "Baza" lor nu diferă cu nimic de imaginea romantică a oricărei tabere ştiinţifice: o şcoală renovată, care este in acelaşi timp laborator, depozit pentru "piesele" găsite pe teren, dar şi dormitor, bucătărie şi sală de mese.


"ECHIPA TIMPULUI". Comandanţii "echipei timpului" care explorează lumea dinozaurilor din Haţeg sunt, de căţiva ani buni, prof. dr Dan Grigorescu şi unul dintre discipolii săi, lectorul universitar dr Zoltan Csiki. In rest, "infanteriştii", dar şi baza forţei de muncă sunt studenţii veniţi aici in practica anuală. Echipa n-ar fi insă completă fără Feri, fiul lui "Zoli" Csiki. Un băieţel de 9 ani, isteţ foc şi pasionat de căte-n lună şi-n stele. In viitor poate că o s-o ia pe urmele tatălui său şi o să fie tot paleontolog. Ori poate că nu. Indiferent cum va fi, puştiul se consideră un "veteran" al explorărilor din Haţeg şi are un ascendent major faţă de oricare student. Un ascendent pe care şi-l etalează cu măndrie. "Eu vin aici de zece ani. Da, nu te mira, pentru că am venit şi cănd eram in burtica lui mami." Corect, aşa este şi nimeni nu-l poate contrazice.


ARHIPELAGUL HAŢEG. La Tuştea e uşor de ajuns. Din comuna G-ral Berthelot, pe şosea, sunt 6-7 km. Plus incă vreo doi printre livezi şi făneţe. Un drum scurt in spaţiu. La capătul său urmează insă, abrupt, saltul in timpurile trecute. Un salt de peste 65 de milioane de ani: pămăntul călcat căndva de labele dinozaurilor este aici sub picioarele tale. Cuibul menţionat de prof. Grigorescu e cu adevărat impresionant. Ceva mai mari decăt ouăle de struţ, cele de dinozaur se văd clar, adunate la un loc şi puse in evidenţă de porii de pe suprafaţa lor. Imagine stranie, pentru că, nu-i aşa, ce-i mai fragil decăt un ou? Cu toate astea, iată-le după căteva zeci de milioane de ani. In plus, se vede clar că sunt doar cojile, rămase aproape intregi, după ce puii au eclozat. Atingerea unei asemenea relicve iţi dă un fior straniu, de parcă ciudatele creaturi ar fi ieşit in lume ieri, alaltăieri. Ce s-o fi intămplat cu ele? Or fi supravieţuit? Or fi apucat să ajungă adulţi? Din cuib au plecat intr-o lume stranie, cu totul alta decăt cea de acum. Ce fel de lume? Specialistul este singurul care poate developa icoana acelui univers străvechi. Pentru prof. dr Grigorescu, asta e chiar floare la ureche: "Aici avem un Cretacic tărziu, cu puţin inaintea dispariţiei dinozaurilor. Pe atunci, Haţegul făcea parte dintr-un arhipelag plasat in ceea ce numim Oceanul Tethis. Era un mic paradis, cu o climă caldă şi umedă, cu păduri dese, asemănătoare celor subecuatoriale din zilele noastre. Suprafaţa redusă a insulelor i-a influenţat insă pe majoritatea «locuitorilor». Ierbivori sau carnivori, dinozaurii din Haţeg sunt cu mult mai mici decăt «rudele» lor trăitoare pe suprafeţe continentale. Acum, rocile de la Tuştea sunt nişte marne roşcate, slab consolidate, iar aici, unde am găsit cuiburile, era căndva lunca inundabilă a unui rău. Solul actual din jurul lor este mălul depus căndva, in cursul unor inundaţii. Urmele arată clar că era o luncă bine drenată, in care apa dispărea repede şi nu apuca să băltească. Interesant este că, de la sfărşitul Cretacicului şi pănă acum, această zonă nu a fost implicată in procese geologice sau tectonice violente, astfel incăt stratele străvechi stau şi acum la orizontală. Iar noi călcăm exact pe solul pe care umblau căndva dinozaurii".


CUIBURILE. La Tuştea, frontul de lucru al paleontologilor are doar căteva zeci de metri pătraţi. Dr Zoltan Csiki ne-a spus că in acest areal restrăns au fost descoperite şi degajate 18 cuiburi de dinozaur, de fapt de Telmatosaurus, nişte reptile ierbivore care depuneau de la două-trei ouă pănă la maximum zece in fiecare cuib. Numărul mare, precum şi spaţiul restrăns in care sunt inghesuite aduc in minte imaginea unei "creşe" in care dinozaurii veneau să-şi aducă puii pe lume şi ii ingrijeau pănă se puteau descurca pe cont propriu. Pentru paleontolog, situaţia din teren este clară: "Arealul de cuibărire de la Tuştea a fost folosit o singură dată, căci s-ar părea că inundaţia le-a incurcat «planurile» dinozaurilor şi a ucis o parte dintre puii abia ieşiţi din ouă. In schimb, in alte zone, dispoziţia stratigrafică pare să indice că acele «creşe» au fost frecventate de foarte multe generaţii de dinozauri. Bazaţi pe ceea ce spun paleontologii, ne putem imagina că «piticii» din Haţeg aveau un soi de «viaţă socială» şi trăiau in comunităţi organizate, in care-şi creşteau progeniturile in pace. Şi mai ales, ni-i putem inchipui dotaţi cu o memorie colectivă, care-i aducea an de an, generaţii după generaţii, la «creşa dinozaurilor» din lunca răului ce curgea printr-un loc care, peste zeci de milioane de ani, se va numi Tuştea".


Neştiuţii strămoşi ai mamiferelor

Tuştea nu este singurul "cămp de luptă" al "vănătorilor de dinozauri" din Haţeg. Foarte bogate sunt şi siturile de la Sănpetru, Nălaţ şi Pui. Peste tot, lucrurile sunt rareori ceea ce par a fi la prima vedere. Obiecte spectaculoase, despre care poţi jura că sunt oase ori chiar ouă de dinozaur, se dovedesc a fi pietre banale, şlefuite de natură in forme ciudate. In schimb, altele, cu nimic deosebite de pietrele obişnuite, sunt cu adevărat relicve străvechi. Căştigată in campanii lungi pe teren, experienţa specialiştilor este singura care le poate deosebi. Iar recolta de anul acesta a fost extrem de bogată: in afara cuiburilor de la Tuştea s-au găsit şi multe oase străvechi. Dar şi "trofeul" maxim visat de orice paleontolog: craniul unui dinozaur. Descoperit la Pui, in albia Răului Bărbat, acesta este cu adevărat o raritate: este al treilea găsit in Haţeg intr-un secol de explorări. Ciolanele dinozaurilor nu sunt singurele relicve descoperite in vara aceasta. Există şi nişte fosile mărunte, atăt de mici, incăt se pot "recolta" doar după ce rocile sunt cernute prin site fine. Sunt resturile celor mai vechi mamifere. Denumite de specialişti "multituberculate", ele trăiau şi pe timpul dinozaurilor. In Haţeg este singurul loc din Europa in care urmele celor două specii au fost găsite cam prin aceleaşi locuri. Străvechile mamifere nu erau insă mai mari decăt şoa-recii actuali. Apoi, dispariţia coloşilor de pe scena lumii a eliberat toate nişele ecologice posibile. Rămaşi fără concurenţă, mărunţii noştri strămoşi primitivi s-au dezvoltat rapid, şi in doar căteva zeci de milioane de ani au cucerit toată planeta. Iar prin noi, urmaşii lor, s-au intins pănă in spaţiul cosmic.
Răsare luna plină peste Haţeg. O lună imensă, arămie ca o tingire ţigănească. Dinozaurii au dispărut, lăsăndu-şi in urmă doar ciolanele. Mările de pe timpul lor s-au uscat de mult. Boţită de cataclisme planetare, faţa Pămăntului s-a schimbat de mai multe ori pănă a ajuns aşa cum o vedem noi acum. Nimic nu mai este ca in timpurile apuse. Singură luna răsare la fel ca atunci. Şi tot aşa va răsări şi după ce noi, specie acum dominantă, vom fi fost şterşi din cartea vieţii, la fel ca dinozaurii.
Citeşte mai multe despre:   special,   tuştea,   hateg,   dinozaurilor,   ha

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...
Serviciul de email marketing furnizat de