x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultimul nechezat al cailor de rasă

0
Autor: Carmen Preotesoiu 29 Aug 2009 - 00:00
Ultimul nechezat al cailor de rasă Dan Marinescu/JURNALUL NAŢIONAL
Vezi galeria foto


Astăzi, pe renumitul hipodrom din Parcul Romanescu din Craiova se fac întreceri între câini ciobăneşti. Hipodromul de la Ploieşti e lăsat în paragină, în timp ce Bucureştiul este singura capitală europeană din lume care nu are hipodrom. Începând cu anii '50, statul român a văzut în cai doar carne de făcut salam. Nici după Revoluţie hipismul nu a ieşit din comă. Acum, doar câţiva crescători de cai mai încercă, cu ultimele forţe, să se lupte cu birocraţia, cu lipsa medicilor specializaţi pe cai şi a concursurilor şi cu indiferenţa statului. Sperând ca, măcar peste câţiva ani, România să se poată lăuda că are şi ea o echipă olimpică.



În tribuna hipodromului se puneau la cale marile afaceri şi alianţe politice, se etalau cele mai elegante ţinute, se planificau căsătorii. Se câştigau averi într-o clipă, la fel de repede precum te vedeai complet sărăcit. În anii '30-'40, hipodromul era locul în care protipendada, dar şi amatorii de câştiguri uşoare, stăteau cu orele, asemenea occidentalilor de acum, clienţi fideli ai cluburilor exclusiviste. Acum, cursele de cai sunt doar în amintirile celor care au stat cu sufletul la gură, în tribunele hipodromului de la Băneasa sau în cel pe care acum stă, ca un mastodont, Casa Presei, în aşteptarea rezultatelor curselor de cai pe care pariaseră. În locul fostelor grajduri s-au ridicat farmacii, depozite, tot felul de clădiri. A fost de-ajuns ca prin anii '50, Bucur Şchiopu, ministru al Agriculturii din acele timpuri, să elaboreze o teorie prin care să aşeze pe un piedestal tractorul şi să se descotorosească de rasa cabalină. În numele progresului, zeci de mii de exemplare au luat calea abatorului. Nu au trecut decât vreo 10 ani, timp în care au realizat că pierduseră o mină de aur. Tractoarele lor mult lăudate scrâşneau din toate mădularele pe drumurile abrupte de munte. Şi-au amintit de calul umil şi docil, bun la toate, când vine vorba de tras în jug, şi au reînfiinţat hergheliile. Declinul însă nu a mai putut fi ţinut în frâu.

"NU AVEM DOCTORI, NU AVEM POTCOVARI BUNI, STATUL NU SE IMPLICĂ!"
"Bucureştiul este singura capitală europeană din lume care nu are nici un hipodrom", ne spune fostul călăreţ al Clubului sportiv Dinamo, Ionel Bucur. Statul român şi-a luat mâna de pe coama cailor de rasă, iar cele două cluburi sportive abia mai respiră. "Caii sunt îmbătrâniţi, nu sunt bine îngrijiţi, pentru că nu se alocă banii necesari." Iar călăreţii intră slujbaşi la oamenii înstăriţi care au văzut în calul de rasă diamantul încă neşlefuit, oferindu-şi serviciile. Aşa a ajuns Ionel Bucur să se reîntoarcă din Germania, raiul cailor de rasă, şi să lucreze ca antrenor şi călăreţ pentru primarul comunei Şelimbăr din Sibiu, Dan Maricuţa, deţinător a 35 de cai aduşi din Germania pe zeci de mii de euro bucata. Clubul Sportiv Municipal Sibiu nu mai deţine nici un exemplar. Grajdurile clubului au fost închiriate de edilul comunei, dar şi de alţi afacerişti din zonă care au hotărât să îşi ţină caii acolo. "Dacă nu am fi noi cu caii, grajdurile ar fi fost cu siguranţă desfiinţate. De fapt, ei de multă vreme plănuiesc să construiască aici blocuri. Mare păcat, mai ales că cei mici, practic, nu au unde să înveţe călăria. Şi de aici şi lipsa de performanţă", spune cu părere de rău, fostul călăreţ. De-a lungul timpului, Bucur a reuşit să adune în grajdurile sale opt cai de rasă. Vitaminele, medicamentele, gelurile cu care întreţine caii, pe toate le ia din Germania. Dacă se întâmplă cumva să i se îmbolnăvească vreun cal, necazul nu mai poate fi remediat nicicum. Animalul este condamnat la moarte. "Anul trecut mi-a murit un cal pe care dădusem 35.000 de euro. Doctorul nu a ştiut ce să-i facă. Noi nu avem potcovari buni, îngrijitori, nu avem sponsori, iar statul nu se implică cu nimic. Eu nu am primit niciodată nici o subvenţie de la stat, nici un sprijin. De ani întregi merg în gol. La competiţii ajung tot pe banii mei. Dar microbul mi-e în sânge", spune călăreţul şi zâmbeşte trist.

CĂLĂREŢII CLUBURILOR ÎN SLUJBA PARTICULARILOR
Radu Ilioi a trăit de mic printre cai. De la vârsta de 10 ani struneşte animalul, a activat 12 ani la Clubul sportiv Steaua, a câştigat nenumărate premii naţionale şi internaţionale, până când, treptat-treptat, mai toate cluburile sportive de la Bihor, Oradea, Cluj, Iaşi, Craiova, Lugoj, Ploieşti fie s-au privatizat, fie au fost desfiinţate. Sistemul de creştere şi de întreţinere a cailor de rasă, bine ticluit şi pus la punct din Germania, l-a făcut să rămână pentru doi ani jumătate acolo. Atunci a văzut cum statul oferă subvenţii fiecărui deţinător de păşune, pentru a-l impulsiona să ducă mai departe tradiţia animalelor de rasă. A constatat că nu e ţăran care să nu aibă doi-trei cai de rasă pe bătătură, "în trei-patru sate nemţeşti se găsesc mai mulţi cai decât sunt la noi în toată România", spune călăreţul, în timp ce mângâie coama calului Anareno. Radu Ilioi are trei cai. Restul exemplarelor de care se ocupă sunt ale primarului din Şelimbăr, aproape singurul din tot oraşul care nu a abandonat cursa creşterii cabalinelor de rasă. "E nevoie de aproape 400 de euro pentru a întreţine aşa cum trebuie un cal, cum este Anareno, de exemplu. Calul care participă la curse are nevoie de suplimente nutritive, de o îngrijire specială", povesteşte instructorul. Primarul Maricuţa are grijă ca animalelor sale să nu le lipească cel mai bun ovăz, fânul, lucerna proaspătă, gelurile cu care se ung picioarele cailor, spray-urile contra muştelor, iar luciul coamei este asigurat de nişte şampoane speciale. Ba mai mult, ultimul trend în lumea armăsarilor este pătura electrică, pe care edilul comunei a dat peste 2.500 de euro şi care masează muşchii cailor câte 10-15 minute. Iar performanţele armăsarilor nu se lasă aşteptate. Cel mai valoros exemplar pe care l-a avut primarul Maricuţa a fost Champagne, un armăsar adus din Germania şi provenit dintr-un tată dublu campion olimpic. "Colica însă l-a răpus în numai şase ore. În România nu există nici un spital în care să se opereze caii. Dacă Champagne ar fi fost în Germania, acum ar fi fost viu", îşi arată mâhnirea primarul. "La Cluj există un spital în care este amenajată o masă de operaţie, unde s-a investit pentru aparatura necesară unei intervenţii chirurgicale la cal. Nu s-a făcut niciodată vreo operaţie. Eu am făcut şcoala acolo, dar în orele de practică nu am asistat la nici o operaţie. E o mare lipsă de dezinteres, medicii se rezumă să opereze un câine, o pisică şi atât. A trebuit să fac două specializări în străinătate pentru a mă perfecţiona pe cai. Iar banii pe care i-am scos din buzunar nu au fost deloc puţini", spune medicul Gheorghiţă Duca, cel care se ocupă de avuţia primarului. "De cele mai multe ori, când ni se îmbolnăveşte un cal trebuie să-l ducem fie la clinica din Ungaria, fie în Germania. Deja ne cunosc cei de acolo. Ne costă foarte mult, chiar şi 7.000 de euro spitalizarea, transportul, tratamentul, operaţia", completează Ilioi.

CALITATEA CONCURSULUI LASĂ MULT DE DORIT

"Un cal care promite performanţă trebuie să aibă amplitudine, lărgime. Ne uităm foarte bine la cum este prins gâtul de trunchi, de cap, picioarele trebuie să fie drepte şi cel mai important este, poate, temperamentul. Calul trebuie să fie calm", ne explică Ion Tămâian, proprietarul unui atelier de sticlă din Şelimbăr, dar şi un împătimit al cailor de rasă. Până acum câţiva ani, a avut opt exemplare din rasa Hanoverian. Acum, a rămas cu trei cai. Pick Magic este armăsarul cu care se mândreşte cel mai tare, deşi cu Condor, un alt cal de 5 ani, fiul său, Ionuţ, a câştigat nenumărate competiţii. "Pick Magic a fost în lotul naţional, a participat la balcaniadă, unde a luat locul 3, doar pentru că a şters o bară, deşi, ca timp, a fost pe primul loc. A fost o perioadă în care l-am dus la o bază sportivă din Bucureşti. Din neatenţia călăreţului, şi-a fracturat piciorul. Medicii români, în loc să-l ţină la repaus, i-au forţat şi mai mult glezna. Din zi în zi era mai rău. De obicei, caii se împuşcă sau se adorm, noi nu am putut. Am fost cu el la clinica din Ungaria. Inutil. Acum, foarte rar mai este călărit. Şchioapătă. A stat nouă luni cu piciorul în ghips, timp în care nu s-a culcat", povesteşte Ion Tămâian. E hotărât să renunţe în a mai face performanţă. Lipsa vreunui ajutor de la stat, a medicilor l-au făcut să dea înapoi. "Competiţiile sunt rare şi la distanţe foarte mari. Ne costa enorm de mult drumul, cazarea, întreaga pregătire pentru o competiţie. Ultima oară când am fost la un concurs, acum câteva luni, m-am întors foarte dezamăgit. Totul arăta deplorabil. Calitatea concursului lasă mult de dorit", povesteşte fiul său Ionuţ, care, de la 12 ani, a adunat în dulapul din camera sa zeci de medalii şi de trofee. "Am pornit cu speranţe mari. Mi-am dat seama, pe parcurs, că suntem departe de lumea occidentală. Iar încercarea mea de a face ceva în acest domeniu nu este profitabilă. Din contră. Am crezut că, o dată cu legea calului, ne va fi mai uşor. Gândiţi-vă, pentru a obţine subvenţii pentru un cal, trebuie să duci un pachet întreg de facturi, până şi factura de la fânul pe care îl dai calului. Eu, dacă îl iau de la un ţăran, nu îmi dă factură sau dacă paşte pe păşunea mea, ce fac? Am depus într-un an cerere de obţinere de subvenţii de la stat, nu am primit nimic", îşi arată dezamăgirea cel care de mic a iubit şi a îngrijit aceste animale. Ion Tămâian îşi aminteşte că dragostea sa pentru cai a luat naştere tot în copilărie, când cei opt cai ai familiei au luat drumul CAP-ului. "A scăpat o singură iapă, Floriana. Am lăsat-o singură pe câmp şi comuniştii nu puteau să o prindă. Noaptea venea acasă pe ascuns şi o băgam în grajd, prin spatele curţii. Un an şi ceva am ferit-o de cooperativă în felul acesta. Ceilalţi cai ajunseseră pielea şi osul, erau nemâncaţi şi neîngrijiţi", deapănă amintirile bărbatul. Se gândeşte să facă o bază de agrement, unde să poată veni copiii dornici să înveţe călăria la preţuri mici. Consideră că atâta vreme cât statul nu se implică, hipismul, competiţiile vor muri treptat-treptat. Iar cei câţiva oameni de afaceri care mai au cai de rasă vor renunţa, de-ndată ce profitul va întârzia să apară. Mai ales că în lipsa competiţiilor, preţul unui cal cu greu poate fi stabilit. Valoarea sa creşte o dată cu numărul concursurilor câştigate.

Un preţ record pentru România s-a obţinut în 1994, când italienii au oferit pe calul Naum, de la Steaua, 240.000 de dolari. "Fiind considerat mijloc fix, nu au putut să-l vândă", îşi aminteşte Radu Ilioi. Acum, grija cea mai mare a puţinilor crescători de cai este să sporească valoarea cailor lor, prin cât mai multe competiţii câştigate. Şi asta repede, ca nu cumva vreo boală nărăvaşă să se lipească de ei şi, în lipsa medicilor, să-i omoare. O dată cu caii, piere şi profitul de zeci de mii de euro.

"Nu cred că vom reuşi să ne redresăm vreodată!"

Potrivit afirmaţiilor preşedintelui Autorităţii Hipice Naţionale, Robert Bartha, "doar 1% din totalul cailor din ţara noastră sunt de rasă". Explicaţia vine imediat: "Caii au dispărut o dată cu naţionalizarea". Şi cum am putea să îndrăznim să ne mândrim cu participarea cailor noştri la olimpiade, când "unui crescător de cal de rasă statul îi acordă de la anul, între 100-150 de euro pe an pe un cal", în condiţiile în care îngrijirea unui cal costă peste 300 de euro lunar. Subvenţii de la stat primesc acum doar 600 de capete din sectorul privat, (deşi numărul total al cailor de rasă deţinut de proprietari este de peste 8.000) şi 1.600 de capete din sectorul de stat (12 herghelii). În România sunt 35 de cluburi sportive, niciunul de stat. "Avem 35 de herghelii, dar caii sunt îmbătrâniţi, nu mai au performanţe. Suntem campioni mondiali doar la atelaje de doi cai", spune Robert Bartha. Tot noi suntem campioni şi la cel mai mic număr de călăreţi acreditaţi pe care îi are o ţară europeană: 60-70, în condiţiile în care Franţa de exemplu are peste 200.000. "Hipodromurile sunt lăsate la mila Domnului. Suntem cu peste 50 de ani în urmă faţă de celelalte ţări europene la acest capitol", spune Bartha. Vinovaţi, în viziunea  preşedintelui sunt "analfabeţii de la Romsilva care gestionează caii de rasă. Nu-şi fac treaba, interesele politice sunt uriaşe, iar în situaţia asta nu cred că vom reuşi să ne redresăm vreodată".

Citeşte mai multe despre:   special,   cai de rasă

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...
Serviciul de email marketing furnizat de