x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultimul secol de civilizaţie

0
Autor: Anca Aldea 11 Iun 2009 - 00:00
Ultimul secol de civilizaţie /AFP


Numeroase rapoarte, studii de specialitate, reuniuni la nivel înalt, experimente ştiinţifice, dar şi realitatea arată că viitorul omenirii se anunţă sumbru. Ni se cere să acţionăm acum, să reciclăm, să păstrăm pădurile intacte şi apele curate, să nu mai poluăm. Altfel, ne aşteaptă un dezastru, pe care (cel puţin deocamdată) preferăm să-l considerăm drept ficţiune.



Schimbările climatice nu sunt de ieri, de azi. Ele au început să apară în momentul în care omul a intervenit pentru prima dată asupra naturii. În momentul în care a tăiat primul copac şi a ucis primul animal. De câţiva ani încoace, cercetătorii anunţă că acesta este ultimul secol de civilizaţie pe care îl mai avem la dispoziţie.


POPULAŢII DISTRUSE DE SECETĂ
Un articol publicat în revista Science arată că societatea agricolă mesopotamiană s-a prăbuşit în urmă cu 3.400 de ani din cauza unei îndelungate perioade de secetă. Oamenii de ştiinţă au demonstrat şi că civilizaţia maiaşă, care se întindea din actuala Peninsulă mexicană Yucatan până în Honduras-ul de astăzi, a fost distrusă de secetă. Când se afla la apogeu, în jurul anilor 800 î.Chr., societatea maiaşă număra peste 15 milioane de suflete. Cunoşteau astronomia, scrierea (singura din lume la acea dată), arta. Erau cei mai dezvoltaţi de pe Pământ. Evoluau fără încetare şi reuşiseră să se adapteze la tot ce se afla în jurul lor. Apoi, dintr-o dată, societatea maiaşă s-a prăbuşit. Oraşele au devenit pustii, căile de comerţ, ne­­um­blate, uriaşele piramide, lăsate în voia sorţii. În urmă cu mai mulţi ani, oamenii de ştiinţă germani au descoperit, anali­zând mostre de sedimente prelevate dintr-un lac din Yucatan, că seceta a fost cea care i-a distrus pe maiaşi. De fapt, au existat trei perioade mari de secetă, în care pământul nu a mai dat roade, iar populaţia s-a înfometat. Un alt studiu, realizat de cercetători elveţieni şi americani, a arătat că aceste trei perioade de secetă au fost cauzate de despăduririle masive şi de eroziunea solului.

De-a lungul istoriei, civilizaţiile s-au dezvoltat prea mult şi au consumat atât de multe resurse ale naturii, încât au re­u­şit să o păgubească. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Imperiului Roman. În doar câ­te­va secole, Roma a fost capabilă să construiască un imperiu care se întindea pe trei continente. Dar pe măsură ce se ex­tin­dea, imperiul nu a mai putut face faţă cererii de resurse, care deveneau tot mai puţine de la un an la altul. Când resursele au dispărut, a dispărut şi imperiul.

Unul dintre cele mai elocvente cazuri studiate de cercetători îl constituie primii oameni care au locuit pe Insula Paştelui: o bucată de pământ din Pacific (având o suprafaţă de 163 de kilometri pătraţi), aco­­perită odinioară cu o pădure de zeci de specii de copaci, inclusiv cei mai mari pal­mieri din lume. Pe măsură ce po­pu­la­ţia de pe insulă, care se ocupa cu pre­că­de­re de agricultură a crescut (la apogeul acestei civilizaţii aici trăiau circa 10.000 de oameni), a crescut, şi cererea pentru hra­nă. Ecosistemul nu a mai putut face faţă şi până la canibalism a fost doar un pas.


STATISTICI
Am învăţat ceva din trecut? Sau urmăm să ne destrămăm şi noi? Cu siguranţă ne aflăm la o răscruce. Continuăm să desfi­gu­răm natura. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră, la care contribuie din plin omenirea, îşi vor menţine nivelul actual de creştere, spre sfârşitul secolului al XXI-lea, Planeta se va încălzi cu 1,8-4,0°C faţă de momentul prezent. Cea mai mică valoare a variaţiei de temperatură poate reprezenta o schimbare rapidă şi de an­ver­gu­ră, în faţa căreia multe specii şi ecosisteme vor întâmpina probleme de adaptare. Concluziile aparţin Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), un organism constituit în cadrul Naţiunilor Unite.

Semnale similare sunt transmise regulat de forurile competente: viteza de creş­te­re a nivelului mării aproape ca s-a d­u­blat între 1961 şi 2003, gheaţa arctică s-a micşorat cu 2,7% la fiecare zece ani în­ce­pând cu 1978, precipitaţiile dau bă­ta­ie de cap ţărilor nordice, dar au scăzut simţitor în zona mediteraneană, în Africa şi Asia de Sud, emisiile de gaze cu efect de seră, produse de activităţile umane, au înregistrat o creştere de 70%, la nivel global în­ce­pând din 1970, concentraţiile de dioxid de carbon (CO2) şi de metan (CH4) de­pă­şind de departe nivelurile naturale găsite în atmosferă în ultimii 650.000 de ani.

Creşte numărul de furtuni şi cicloane tropicale în emisfera nordică. Creşte nivelul mării din cauza topirii calotelor polare. Oceanele vor deveni mai acide, distrugând coralii şi viaţa marină. Efec­tele imediate ale schimbărilor climatice vor trage după ele un şir de fenomene ne­dorite - în Africa, de exemplu, până în 2020, 250 milioane de oa­meni vor duce lipsă de apă. La o creştere a temperatu­ri­lor cu peste 2°C faţă de ni­ve­lul înregistrat în perioada preindustrială se va ajunge la o situaţie critică. În cazul depăşirii acestei limite, impactul schim­bă­rilor climatice ar putea deveni ireversibil.

"Cartea de căpătâi" a ecologiei, Raportul Stern, arată că fenomenele meteorologice extreme se vor amplifica şi se vor agrava. Primele care vor resimţi efectele vor fi ţările sărace. Stern estimează că dacă temperatura medie a Planetei va creşte cu 2-3°C în ur­mătorii 50 de ani, agricultura practicată la altitudini mari va dispărea, ghe­ţa­rii se vor topi, o şesime din populaţia Terrei va fi ameninţată de inundaţii şi o lipsă acută de apă potabilă, 200 de milioane de lo­cu­i­tori ai Planetei ar putea să fie nevoiţi să migreze în regiuni bogate în resurse, şi 15%-40% dintre speciile de faună şi floră vor muri.
PÂNĂ ÎN ANUL 2050
Ideea interrelaţionării dintre schim­bă­rile climatice cauzate de om şi dispariţia civilizaţiilor ajunse la apogeu este abordată într-un recent film, transmis de canalul american de televiziune ABC News.

Documentarul este terifiant. Realizatorii filmului "Earth 2100" prezintă un scenariu apocaliptic al următorilor 90 de ani, transpus în povestea unei fetiţe născute în SUA, la 2 ianuarie 2009. Este un personaj fictiv, care, cu timpul, devine martorul unui şir de evenimente înspăimântătoare prin care ar putea trece omenirea dacă va continua să privească cu mâinile în sân la distrugerea Planetei.

Potrivit scenariului, schimbările survin după 2015, când preţul benzinei explodează. Iar China, India şi alte ţări din Asia renunţă la alimentaţia pe bază de vegetale. "Este nevoie de 45 de kilograme de cereale pentru a obţine 450 de grame de carne", susţine un cercetător.

În 2020, calami­tă­ţile la nivel global sunt tot mai dese şi mai intense. Haosul începe să se ins­ta­leze, costul vieţii devenind din ce în ce mai scump. Până în 2030, temperaturile globale cresc simţitor şi două treimi din populaţia Planetei suferă din cauza lipsei apei. Până în 2030, circa 80% din gheţarii Terrei s-ar putea topi. Deşi în marile oraşe americane există centrale pentru desalinizarea apei oceanice, ele nu mai fac faţă.

Cu toate acestea, locuitorii ţărilor sărace din lumea-ntreagă încearcă să se refugieze acolo unde există încă resurse, iar SUA reprezintă un magnet pentru ei. În 2040, populaţia lumii se apropie de nouă miliarde, în contextul în care resursele sunt tot mai mult absente. În 2050, jumătate din populaţia Globului este măcinată de foamete, iar creşterea nivelului mării redesenează harta lumii.


DUPĂ ANUL 2050

În 2060, se mai arată în filmul "Earth 2100", fenomenele meteorologice extreme sunt mult mai intense, iar America este lovită de un virus mortal importat din Etiopia.

În 2070, majoritatea plajelor din Statele Unite nu mai există, iar apa mărilor şi oceanelor înaintează spre oraşele de coastă din lumea-ntreagă.

La începutul anilor 2081, se intensifică războaiele pentru apă, iar rasa umană începe să se prăbuşească. Pe alocuri îşi fac apariţia enclave prospere, înconjurate însă de ghetouri cu milioane de săraci. Ne aflăm la numai un pas de "a părăsi o planetă atât de năpăstuită încât îi va lua probabil sute de mii de ani să-şi revină", este de părere Stuart Pimm, profesor la Universitatea Duke.

În câţiva ani, epidemiile şi sărăcia ucid miliarde de oameni (în anul 2040 numărăm nouă miliarde de locuitori, iar până în anii 2090 - doar 2,7 miliarde). În istoria omenirii au existat cinci extincţii în masă, în care cel puţin jumătate dintre specii au dispărut, spune unul dintre cercetătorii citaţi în documentar. Extincţiile au fost cauzate de dezastre naturale, de erupţii masive de vulcani, de schimbări climatice rapide, de meteoriţi care au căzut pe Pământ.

În secolul al XXI-lea ne aflăm în mijlocul celei de-a şasea extincţii. Şi pentru prima dată, ea e cauzată de o singură specie - oamenii. O specie aflată la apogeul civilizaţiei sale va cunoaşte inevitabil momente de criză extremă, argumentează expertul Eugene Linden. "Nici o civilizaţie care s-a prăbuşit nu s-a gândit că i se poate întâmpla aşa ceva. Nici Imperiul Roman, nici cilivilizaţia maiaşă. Şi de regulă, prăbuşirea vine pe nepusă masă", crede profesorul Joseph Tainter.


Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...
Serviciul de email marketing furnizat de