Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cerasela Barjac, femeia care a stat alaturi de Gelu Voican Voiculescu in decembrie 1989 si care a asistat la inhumarea fostilor dictatori, a dus in Franta un fir din parul dictatorului si l-a comparat cu sange de pe bijuteriile lui.
Sunt sigura: Ceausestii sunt ingropati la Ghencea"""
Dezvaluirile Ceraselei Barjac continua si in numarul de astazi. Femeia care a fost "umbra" lui Gelu Voican Voiculescu si care a asistat la inhumarea fostilor dictatori lanseaza afirmatii incendiare, privind circumstantele mortii sotilor Ceausescu. Cerasela a declarat ca adevarul acestui subiect este cuprins intr-o carte pe care a scris-o in Franta, dar pe care n-o publica, deocamdata. (...)
Jurnalul National: La data de 30 decembrie, cum s-a intamplat asa-zisa inmormantare?
Cerasela Barjac: A trebuit s-o facem repede. In masina ARO in care m-am urcat eu era cadavrul lui Nicolae Ceausescu, iar al ei, in cea de-a doua masina. Cu mine in masina mai erau Voican si Florescu. Eu am cerut preot pentru ei, dar mi s-a spus: "Nu, ca el n-a dorit". "Pai el mai vorbeste acuma?, zic. E un mort. Trebuie sa-l ingropam normal!". Dupa care mi s-a raspuns: "Ce, astia n-au avut nevoie de popa, au demolat"... Nici unul n-a vrut".
La cimitir, cine aranjase sa sape groapa?
Toate ordinele erau date de la Stanculescu. Cine vine, cum vine... Noi am plecat din cabinetul lui cu o hartie. De la el s-a pregatit absolut tot. Cand am ajuns la cimitir, nu mai erau crucile, iar militarii si absolut toata suita care era acolo mureau de frica.
Tintasi
E adevarat ca Voican a desenat ceva pe sicrie?
Nu s-a desenat absolut nimic.
Cam cat timp a tinut asa-zisa inmormantare?
Foarte putin. Deja se inserase si le era frica sa nu se traga. Eu chiar i-am intrebat de cine se tem, pentru ca, in fond, acolo era o unitate militara. Toata lumea care a murit in Revolutia asta a murit punct ochit, punct lovit. Numai tintasi. Cine altcineva sa ne fi impuscat?
Sunteti sigura ca la Ghencea sunt inmormantati Ceausestii?
Da. Eu sunt sigura. Acolo i-am dus. Nu cred ca i-au dezgropat peste noapte.
Vi s-a spus, macar, de ce n-au inregistrat momentul executiei?
Nu era necesar de inregistrat acel moment, pentru ca habar n-avea de acea camera, sa filmeze. Baiu, cameramanul, si-a luat gradul de general impunandu-se in fata lui Stanculescu: "Ba, eu am facut asta, tu mie-mi dai gradul asta", desi habar nu are. Nu era expert. Habar nu avea.
Ati fost incadrata in Politie. Cat timp ati functionat acolo?
Din data de 6 ianuarie. Intai m-am imbracat in militian, sa ma linseze lumea pe strada...
Si care au fost atributiile dvs. in acea perioada?
Paza la cabinetul lui Voican si inspector guvernamental.
Pana cand ati stat in aceasta functie?
Dupa martie, cand s-a intamplat incidentul de la Targu-Mures, am inceput sa protestez. Nu mi s-a parut si nu mi se pare corect nici in ziua de azi sa nu declari oficial numarul de morti si cum s-a declansat acel accident. Nu este corect. Din acel moment, fiecare am fost transferati. Eu i-am spus: "Mie-mi dai un loc unde mi-ar placea sa castig bine, sa stau in banca mea si sa nu ma bruieze nimeni". Si era domnul Rozoleanu, generalul pe directia de pasapoarte, in care aveam incredere, deoarece, pentru mine, era ca un tata. Urma ca in toamna sa merg sa fac Scoala de Ofiteri.
 |
TRIBUNALUL REVOLUTIONAR. Daca peretii ar vorbi, cine stie ce adevaruri ar mai scoate la lumina cei ai incaperii in care au fost judecati Ceausestii |
Dar cum ati ajuns in Franta?
Am fugit.
In Franta din ce ati trait? S-a spus ca fostii dvs. colaboratori v-ar fi facut sa plecati, fiindca stiati prea multe.
Dupa cateva accidente in Romania, bine puse la punct, dupa cateva declaratii ale oamenilor care exista si azi si dupa ce a venit cineva cu o caseta pe care mi-a pus-o in brate si mi-a spus: "Ia asculta ce ordin da domnul Voican, sa te lichidam!", am decis ca, indiferent ce ar fi, eu trebuie sa fug, sa traiesc. Pe orice cale. In CC au existat cativa ziaristi straini. Pe unii i-am salvat dupa ce am vazut ce
s-a intamplat cu Calderon.
Dar pe Calderon de ce au vrut sa-l omoare?
Era agent dublu. Pentru ca eu i-am salvat atunci, mai multi ziaristi straini au venit in Romania, in â90, sa-mi ia interviu. Am dat un interviu, cu acordul lui Voican, al lui Stanculescu si al lui Florescu. "Ce spun, cum spun." "Pai spui de-aici pana aici." Eu
le-am spalat haina militara, haina militiei. Le-am luat apararea. "Mai departe nu ai voie sa vorbesti." Si-atunci, niste jurnalisti francezi
m-au ajutat sa fug din tara.
De ce credeti ca nu i se da voie Zoei Ceausescu sa vada cadavrele parintilor? Sa-i dezgroape?
Nu stiu cine i-ar putea interzice...
Nu exista nici o dovada legala ca acolo ar fi ingropati cei doi.
Dar ce fel de dovada legala trebuie?
Certificatele medico-legale sunt false.
Pai, el nici n-avea certificat de nastere, nici buletin. I s-a facut dupa aceea absolut tot.
In registrul cimitirului apar inmormantati acolo doi militari, un colonel si un locotenent colonel. Nu exista certificate de inhumare. Exista doar pe numele ei un certificat de inhumare...
Pentru ca nu s-a facut nimic.
Dvs. ati fost sigura ca ei erau cei morti?
Da, pentru ca eu am luat fire de par din pieptanul lui si am facut, in exteriorul tarii, analiza. Sa vada daca e sau nu e. Pentru ca, la un moment dat, cineva a spus: "Ai pus tu mana, dar nu stii pe ce-ai pus mana".
Analize
Asadar, se pare, sunt chiar ei acolo...
La un moment dat, eu
mi-am spus ca s-ar putea sa nu fie, dar avand sangele lor de pe bijuteriile respective, avand fire de par, a fost foarte simplu sa aflu daca sunt ei sau nu. Am pastrat toate aceste dovezi, pe care
le-am dus afara, la expertiza.
Cineva venise cu ideea sa-i arda? Asta
s-a mai vehiculat...
Iliescu a zis direct. "Daâ arde-i, domne! Ce stam aici, sa ridice tara in flacari?", ceva de genul asta. Si atunci am spus: "Nu, nu putem sa-i ardem".
Cat timp ati stat in Franta?
Pana in â91, cand mi s-a reglementat situatia in Franta, de refugiat politic. Dupa aceea, am avut dreptul sa plec. Si-am plecat, am venit, am lucrat, m-am casatorit acolo, am divortat, iar m-am recasatorit... O viata normala, privata, nu pot sa am din cauza acestei tinichele de tabla pe care o am legata de mine.
In Franta ati simtit ca va urmarea cineva?
Da, mi-a spus chiar Voican, direct prin telefon. Am luat legatura, am intrebat ce fac, cum fac, ca eu sunt militar, acum am plecat in concediu cu hartie legala si am stipulat acolo ca parasesc tara pana-n Iugoslavia, dar eu de fapt am ajuns la Paris. Treaba mea cum am ajuns acolo. Cei din Franta m-au invatat ce trebuie sa fac, sa scriu cererea de demisie in care sa spun ca vreau sa ma retrag. In Franta, am lucrat si la o televiziune, iar acolo am avut legatura direct cu Voican si cu Florescu. In momentul in care a fost mineriada, in Romania, mi-a spus sa-mi tin gura: "Fata tatii, ce sa-ti dau, vino in Romania, trimit oameni dupa tine, nu mai vorbi". Dupa care am spus: "Mai baiatule, nu sunt nici fata tatii, tatal meu e unul. Mie nu-mi trebuie nimic, decat viata, liniste si pace. Lasati-ma in pace". Cand am ajuns pe teritoriul francez, mi s-au facut analize medicale. Eu i-am prevenit: "De aici pana aici va spun, de aici pana aici imi pare rau, asta ramane pentru Romania. Nu am ce sa spun altceva". Si ce puteam eu sa spun mai mult decat caseta pe care a vandut-o Baiu, pe 500 de dolari?
Presupusa dvs. relatie cu Gelu Voican Voculescu, despre care a scris presa, n-a fost propiu-zis o relatie. A fost, mai mult, o chestie de presiune...
Da, si deja eu nu-i vad rostul. A denigra pe cineva pentru ca esti amanta cuiva n-are nici o legatura. Eu aveam o functie, el avea o functie... Ce legatura are ca eram sotie sau amanta?
N-are nici un fel de legatura. Faptele contau. Ce faceam fiecare. Oricum, nu-i barbatul fatal. Eu il pazeam. Intr-o zi intrau 32 de gagici si eu il pazeam. Scurt. Ii dadeam chilotii, ciorapii, il spalam cu peria, il obligam sa se-mbrace. Deci, eu eram sperietoarea ciorilor, dar numai pe mine ma asculta si, daca nu eram in preajma lui, el nu se calma. Tremura, trepida... In prezenta mea, se calma. Eu cred foarte mult in Dumnezeu si am energie mai multa, de a da si altora, de a echilibra, si nu orice problema mi se pare o catastrofa. Pot sa o rezolv usor. Iar el nu ma cunostea decat pe mine si numai in mine avea incredere.
Dupa ce v-ati intors in Romania, v-ati utilizat propriile relatii?
Niciodata. Dar ne salutam, pot merge oricand, baâ tot eu dau berea, nu ei - n-au bunul simt, la ce grade si bani au! Tot de la mine asteapta o bere... Cam atat, nu? Eu am scris despre toate acestea intr-o carte, dar nu este momentul sa o lansez acum. M-a ajutat un editor francez. Ceea ce vreau eu sa fac este o carte comerciala, fara sa deranjeze prea mult. Sa contina memoriile mele. Ce am facut eu. Cu dovezi, cu probe.
Gelu Voican Voiculescu s-a "saturat" sa raspunda iar si iar intrebarilor legate de evenimentele din decembrie 1989. "Nu vreau sa mai fiu asociat acestui sbiect. Doar nu am fost singurul care a asistat la procesul de la Targoviste. Am fost acolo, activ, in zilele acelea, dar din decembrie si pana acum am facut atatea alte lucruri. Traiesc in actualitate, dar despre actualitate nu ma intreaba nimeni nimic".
DE N ORI. Am insistat pe langa fostul vicepremier din perioada imediat post-decembrista, acesta acceptand sa ne raspunda, in fuga, pe tema deshumarii Ceausestilor si a speculatiilor care au circulat in jurul momentului 25 decembrie 1989. "Am mai spus-o de n ori: Ceausestii sunt ingropati in cele doua pozitii cunoscute din cimitirul Ghencea, marcate ca atare, prin cruci. Speculatiile pe marginea acestui subiect sunt niste fantasmagorii lansate inca din 1990 si nu e nefiresc sa apara, in contextul tulbure al acelei perioade.
DE ACORD. Tocmai de aceea cred ca este utila deshumarea Ceausestilor, iar despre intarziere nu pot spune decat ca singura ratiune a amanarii o reprezinta comoditatea autoritatilor. Pe de o parte, este normal ca familia sa obtina ramasitele pamantesti si sa le reinhumeze acolo unde crede de cuviinta - intr-un cavou, la Scornicesti sau oriunde altundeva. Pe de alta parte, un asemenea gest ar putea duce la lamurirea, o data pentru totdeauna, a speculatiilor - ca cei doi traiesc cine-stie-pe-unde, de exemplu. Imaginarul colectiv este nelimitat, nu trebuie sa ne asteptam la prea multa rigoare asa ca teme fantasmagorice pe subiectul decembrie 1989 pot aparea tot timpul". (Cristian Stefanescu)
"Deshumarea este utila"
 |
VOICAN. "Traiesc in actualitate, dar despre actualitate nu ma intreaba nimeni, nimic" |
|
SCHIMBAREA LA FATA
| ||
|
