x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un "falanster" german în inima Transilvaniei

0
Autor: Alexandru Boariu 01 Sep 2008 - 00:00
Un


ALTERNATIVĂ ● În timp ce italienii le dau foc, nemţii îi ajută pe ţigani să se integreze prin muncă
În inima Transilvaniei, la cîţiva kilometri de Sighişoara, la marginea satului Ţopa din comuna Albeşti, o fundaţie din Germania a construit o fermă ecologică model. Tineri din zonă – români, saşi, romi etc. –, dar şi din Germania, Anglia, Australia şi Israel vin vara la acest "falanster" şi lucrează la grădina de legume, la culturile de plante medicinale şi aromatice, la plantaţia de trandafiri, la ferma de vaci de lapte etc.



ALTERNATIVĂ ● În timp ce italienii le dau foc, nemţii îi ajută pe ţigani să se integreze prin muncă
În inima Transilvaniei, la cîţiva kilometri de Sighişoara, la marginea satului Ţopa din comuna Albeşti, o fundaţie din Germania a construit o fermă ecologică model. Tineri din zonă – români, saşi, romi etc. –, dar şi din Germania, Anglia, Australia şi Israel vin vara la acest "falanster" şi lucrează la grădina de legume, la culturile de plante medicinale şi aromatice, la plantaţia de trandafiri, la ferma de vaci de lapte etc.

Ferma de la Albeşti a fost înfiinţată în anul 2005 de Fundaţia Media din Stuttgart, în colaborare cu Fundaţia pentru Cultură şi Ecologie din Mediaş, constituită, la rîndul ei, de comunitatea germanilor din municipiul de pe Tîrnava Mare. Am ajuns la faţa locului într-o zi însorită de august şi, dintr-o singură privire, ne-am dat seama că aici e "mînă nemţească". Peste tot – în grădină, în curte – domneşte ordinea şi curăţenia, toate sînt la locul lor, cum s-ar spune "ca la sas în blidar". În curtea fermei, un grup de fete tinere, dar şi cîteva femei mai în vîrstă pregătesc pentru depozitare ceapa proaspăt culeasă. Un tractor cu remorca plină cu fîn tocmai a sosit, pentru a descărca. "Este furajul pentru iarnă, pe care îl depozităm aici, avem nouă vaci de lapte, care trebuie hrănite", ne explică amfitrionul nostru, dl Wolfgang Raddatz, cel care conduce întreaga activitate şi care a înfiinţat această fermă ecologică. Vrînd nevrînd, gîndul ne duce la celebrul falanster de la Boldeşti-Scăieni, organizat în 1835 pe moşia boierului Emanoil Bălăceanu, de inginerul Teodor Diamant, cu viziuni politice de stînga. Experimentul a fost interzis, iar ideea unui falanster (colonie agricolă-industrială) nu a mai fost pusă niciodată în aplicare pe teritoriul României.

"EŞECUL" TRANDAFIRULUI.
Wolfgang Raddatz a început practic încă din anul 2000 activitatea în satul Ţopa, cu o plantaţie de patru hectare de trandafir, din care urma să producă uleiuri, ceaiuri, dulceaţă etc. "Din păcate, soiul de trandafir pe care l-am adus din Bulgaria s-a adaptat aici, dar nu aşa de bine cum am scontat noi, este un soi de soluri nisipoase, care se dezvoltă foarte bine în alte ţări, precum Turcia, Egipt, Siria etc., zone cu climă caldă şi terenuri nisipoase", ne-a mărturisit dl Raddatz. Totuşi, din trandafirul bulgăresc cultivat, încă, pe cele patru hectare se poate face foarte bine dulceaţă, ceaiuri etc., mai puţin uleiuri volatile. Constatînd "eşecul" trandafirului, Wolfgang Raddatz a trecut la agricultura ecologică, la care visa de multă vreme, dar pe care nu avusese unde să o practice la "scară mare". Azi, ferma de la Ţopa are, pe lîngă cultura de trandafiri, o grădină de legume, o "colecţie" de plante aromatice şi medicinale, o fermă de vaci de lapte, o livadă de pomi fructiferi, 20 de hectare de pădure şi fîneţe şi circa cinci hectare de cereale. "Nici la cereale, nici la legume, nici la animale nu folosim nici un fel de chimicale, totul este natural, ecologic, inclusiv îngrăşămîntul, care provine din bălegarul vacilor", ne spune dl Raddatz.

"Terenurile de aici şi, în general, cele din România se pretează foarte bine pentru o agricultură ecologică, de mare viitor în Europa şi în întreaga lume, dar, din păcate, această activitate nu este sprijinită de autorităţi, nu este stimulată suficient, şi este mare păcat", ne-a mai spus cu regret dl Wolfgang Raddatz.

CULTUL MUNCII. "Scopul înfiinţării acestei ferme ecologice nu a constat în obţinerea de bani din vînzarea produselor, ci în ceva mult mai imoprtant: educarea tinerilor din zonă – romi, români, saşi, unguri – în spiritul muncii şi al respectului reciproc, al convieţuirii sociale. Grupul-ţintă îl constituie elevii aflaţi în vacanţă, precum şi tinerii care au terminat sau şi-au întrerupt studiile, dar care nu au un loc de muncă asigurat. "Personalul permanent al fermei este format din doar patru-cinci oameni, dar avem de regulă tot timpul încă 15- 20 de persoane, uneori mai multe, în funcţie de lucrările agricole care trebuie executate la momentul respectiv", ne spune dl Raddatz. În unele zile, cîte o oră-două, tinerii învaţă limba engleză, învaţă poezii sau cîntece în engleză sau germană, sub îndrumarea unor angajaţi ai fundaţiei sau chiar a unor tineri veniţi aici din alte ţări şi care, la rîndul lor, învaţă cu mare plăcere limba română. "Am avut în aceşti ani şi tineri din străinătate, care au dorit să trăiască şi să muncească o vreme aici, la fermă. De exemplu, o fată din Germania – studentă la Ecologie – şi-a făcut perioada de practică aici. Pe urmă au fost aici un băiat din Anglia, cîţiva tineri din Australia, Canada, Israel etc., toţi plecînd cu promisiunea că se vor întoarce la un moment dat, pentru că s-au simţit foarte bine, au învăţăt multe despre munca în agricultură, despre români şi despre România, în general. "Este uluitor să vezi cît de bine interacţionează tineri de culturi şi etnii diferite, cu niveluri de educaţie diferite etc.", spune dl Wolfgang Raddatz.

DONAŢII DIN GERMANIA. Dar de unde provin banii cu care a fost construită ferma, a fost cumpărat terenul, s-au achiziţionat seminţele, plantele, animalele etc.? "Toate fondurile iniţiale ale fundaţiei, în 2005, cînd am înfiinţat această fermă, au  provenit din donaţii, din Germania, de la diferite persoane fizice sau firme private", ne-a declarat dl Raddatz. "Dar, începînd din acest an, ferma nu mai funcţionează pe pierderi, ne acoperim toate cheltuielile din fondurile obţinute în urma valorificării produselor noastre ecologice – legume, fructe, lapte, dulceaţă, ceaiuri etc., am ajuns, de fapt, acolo unde ne-am propus, adică, ne gospodărim singuri, ne finanţăm din surse proprii", spune la finalul discuţiei noastre dl Wolfgang Raddatz.

NEMŢI, DOM’LE!. La marginea satului, un bătrîn ţigan stă la umbră şi fumează. "Ce mai e nou pe aici, tataie?" "Apăi, ce să fie, dom’le, ia, ferma asta a nemţilor, văz că de acolo vii, nu? Ai văzut ce rînduială au ăştia? Nemţi dăştepţi, dom’le! Nu ca italienii ăia, care le dau foc la ţîgani, îi arestează, îi ezpluzează... Aştia îi ţin aici pe ţîgani, le dă de lucru, le dă şi bani, ca să nu să mai ducă la Jermania, la Şpania, la mama dracului, să fure poşetele la doamne, să spargă bancumatele alea, să facă rele. Neamţu, tot neamţ, dom’le!"....

Citeşte mai multe despre:   special,   raddatz,   wolfgang raddatz

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...
Serviciul de email marketing furnizat de