Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din anii ’80 activeaza ca profesor in SUA. In acest moment este unul dintre cei treisprezece savanti membri ai Consiliul Stiintific Consultativ al Institutului Fields, cel care ofera si distinctia cu acelasi nume, echivalentul premiului Nobel in matematica. Printre ei se numara profesori respectati de la Oxford sau Stanford. Faptul ca face parte din acest for stiintific de cel mai inalt nivel este o onoare cum nu se poate mai mare.
Este cel care a introdus in circuitul academic mondial notiunea de probabilitate libera si un nou concept de entropie cu ajutorul carora drumul spre solutii la probleme greu de rezolvat din algebra von Neumann este mai simplu. Printre altele, von Neumann este considerat cel mai mare matematician al ultimei jumatati de secol. Savantul roman este membru al National Academy of Sciences (NAS) din 2006, forum stiintific din care fac parte 180 de laureati Nobel, de altfel a si primit premiul "NAS Award in Mathematics' in 2004, o distinctie oferita din patru in patru ani unui numar restrans de personalitati, varfuri ale cercetarii academice in diferite domenii, romanul fiind "alesul' matematicii pentru acea decada! Dan-Virgil Voiculescu este profesor de matematica, cercetator la Universitatea Berkeley, California, alaturi de Daniel Tataru despre care Jurnalul National a relatat.
Insusi academicianul Solomon Marcus, vocea cea mai respectata in domeniu, a spus despre el ca este cel mai mare matematician roman in acest moment. "Pana spre anii ’40 ai secolului trecut, singurul matematician roman care a produs discipoli a fost Traian Lalescu…Azi putem spune ca Ciprian Foias este cel mai mare creator de scoala matematica romaneasca, judecand dupa numarul discipolilor si calitatea lor…iar unul anume, Dan Voiculescu, este recunoscut de Foias drept un geniu care si-a depasit maestrul', consemneaza acad. Marcus.
Dan-Virgil Voiculescu este primul olimpic roman din istorie care se claseaza trei ani la rand in frunte la Olimpiada Internationala de Matematica. Castiga doi an la rand medalia de aur, acumuland punctajul maxim; cu un an mai devreme, in 1965 doar nesansa si faptul ca era cu o clasa mai mic decat adversarii sI prin urmare, cu mai putina experienta, face sa ia argintul si nu aurul competitiei. De atunci Dan-Virgil devine o stea internationala a matematicii, toata lumea vorbeste doar la superlativ despre el.
Brancusi al matematicii a ratat cu putin Nobelul matematicii
Omul de stiinta roman s-a nascut la Bucuresti in 1949. Remarcandu-se inca din timpul studentiei, el este deja asistent universitar in 1973. In CV-ul publicat de Institutul Fields (din care face parte astazi ca membru al Consiliului Stiintific) este trecut la loc de cinste faptul ca in 1977 primeste titlul de doctor sub indrumarea lui Ciprian Foias, considerat singurul creator de scoala romaneasca dupa respectatul Traian Lalescu, fiind considerat un adevarat "Brancusi' al matematicii, sintagma folosita nu de altcineva decat de academicianul Solomon Marcus. In acelasi timp activeaza ca cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane si la institutul de cercetari INCREST. In 1978 este numit coordonator si vicepresedinte al juriului la cea de-a 20-a olimpiada internationala de matematica.
In 1981 primeste deja dreptul de a conduce doctorate. De aici incepe ascensiunea sa catre varful matematicii mondiale pentru ca in acelasi an va petrece un stagiu la Universitatea Berkeley ca profesor asociat, loc in care revine, intrucat primeste in mod onorabil invitatia pentru un Congres International de Matematica care se va tine tot la Berkeley in 1986, pe vremea cand Ceausescu rupsese toate legaturile cu strainatatea. De atunci ramane la prestigioasa universitate americana obtinand de-a lungul anilor rezultate extraordinare in cercetarea matematica. Astazi are dubla cetatenie pentru ca nu a renuntat la cea romana. Atunci, in anii ’80 a primit la scurt timp titlul de profesor titular la universitate. Doar nesansa a facut sa nu primeasca Premiul Fields, Nobelul in matematica.
Fiind pe "lista scurta' a celor care meritau acest premiu, nu l-a primit doar pentru faptul ca premiul anterior, acordat cu patru ani in urma, fusese obtinut pentru cercetari pe aceeasi linie, in acelasi domeniu. Si nu l-a mai putut obtine intrucat se acorda doar matematicienilor de pana in 40 de ani. Dupa 1990 a colaborat ca cercetator cu numeroase foruri stiintifice internationale, printre care: Centre de Recherches Mathematiques (Montreal), Universite Paris VI, ETH Zurich, Centre National de Recherches Scientifiques si Ecolo Normale Superieure. In 1997 a primit prestigioasa bursa Guggenheim. La Berkeley, Dan Virgil Voiculescu este coleg cu laureatul Fields, Vaughan Jones.
Referintele de pe Internet la savantul roman numara 1500 de rezultate. Este citat cu un numar impresionant de lucrari la nivel mondial, Voiculescu ocupand pozitii importante la manifestari de prestigiu in domeniu: enumeram intre altele anii consecutivi 1991, 1992, 1993 si 1994, cand este invitat la congresele internationale de matematica, apoi in 2003 cand participa la Congresul international de fizica si matematica, in 2004 el primind Premiul Academiei Nationale de Stiinta din SUA, dupa care este ales membru al acestui prestigios for stiintific si prin care s-a alaturat unui cerc mai mult decat onorabil: 180 de laureati ai premiilor Nobel fiindu-i colegi in respectata institutie stiintifica.
Scolarul care si-a depasit profesorul
Am stat de vorba cu un iesean, unul dintre colegii sai din lotul cu care a participat la olimpiadele internationale, astazi profesor la Universitatea "Al. I. Cuza'. In acei trei ani consecutivi in care Voiculescu a luat de doua ori aurul si o data argintul, el s-a clasat cu o pozitie mai jos, in spatele lui Voiculescu, luand doua medalii de argint si una de bronz. Si-a amintit cum insusi conducatorul lui Dan-Virgil de doctorat Ciprian Foias a facut remarca ca elevul sau deja l-a depasit. "Era cu Foias si Nagy. Discutau la o plimbare despre rezultatele ultimelor cercetari. Dupa ce Foias a formulat problema, Voiculescu i-a spus: stiu ca ati stabilit teorema cutare, pe care ati demonstrat-o asa, si ati incercat sa mai demonstrati si urmatorul rezultat, si care nu v-a iesit, dar va pot spune eu cum sa faceti. Si le-a dat rezultatul fluierand. Atunci Foias a spus, uite domnule, m-a depasit', rememoreaza profesorul iesean.
Elevul care si-a permis sa corecteze profesorii din Comisia olimpiadei internationale de matematica
Un alt lucru extraordinar remarcat de fostul olimpic, cadru didactic si astazi, a fost faptul ca elevul Voiculescu i-a corectat pe membrii comisiei de la olimpiada internationala de matematica. "Se intampla la competitia din Bulgaria. Din traducera unei probleme lipsea un cuvant - "regulat'. Era vorba despre un tetraedru regulat. A fost singurul care a remarcat acest lucru. Eu nu am reusit sa demonstrez, in timp ce Voiculescu a facut doua lucruri, o data a demonstrat ca daca lipseste acel cuvant nu e adevarat enuntul, nici asta nu e o chestie banala, si dupa aceea a presupus ca era tetraedru regulat si a rezolvat problema'. Pentru aceasta a obtinut punctajul maxim si a primit medalia de aur. "Intre matematicienii de azi in activitate e cel mai mare. Foias de o perioada nu mai lucreaza.
Teoria care ii poarta numele - probabilitatile necomutative sau "free probabilities' e foarte importanta. Practic este creatorul unui nou domeniu in matematica'. Pentru aceasta ar fi putut primi premiul Fields, Nobelul in matematica."Il merita pe deplin. Din pacate, precedentul a fost acordat pentru rezultate dintr-un domeniu asemanator. Plus ca mai trebuie sa treaca un timp pana sa te recunoasca comunitatea internationala, apoi nu s-a mai incadrat la varsta pentru ca se acorda doar la o anumita varsta. A fost la un an-doi de a-l lua. O perioada premiile s-au dat mai mult pentru realizari in domeniile geometrie si algebra. Cu siguranta prin ceea ce a facut poate fi considerat un matematician genial', spune profesorul iesean care doreste sa-sI pastreze anonimatul. Il intreb pe profesor cum se manifesta de timpuriu geniul lui Voiculescu.
"Prin cantitatea de cunostinte! Avea un bagaj extraordinar si o capacitate extraordinara de a face anumite legaturi intre acestea'. Voiculescu a facut liceul german in Capitala. "Vorbea la perfectie nemteste. Bunica lui vorbea franceza perfect, ca si el, de altfel. Tatal sau era unul dintre medicii celebri ai vremii, unul apreciat chiar de Ceausescu care il chema de multe ori. A primit o educatie aleasa. Avea pian acasa si stia foarte bine sa cante. La pian canta aproape ca un profesionist. Veneau colegii cu instrumente si cantau pentru ei. Se strangeau un grup de prieteni si ascultau muzica clasica. Mai trageau si cate o "bauta'. El avea o constitutie robusta, asa ca rezista si din acest punct de vedere: ii baga pe toti sub masa.
"La carciuma se discutau tot felul de probleme, inclusiv matematica'. In ce priveste rezultatele la olimpiade, profesorul iesean isi aminteste ca pentru calificari Voiculescu nu se strofoca prea tare. Probabil ca nu tinea sa fie neaparat primul, in schimb la concursuri se clasa primul. La prima olimpiada la care a participat ar fi trebuit sa ia tot aur, nu argint, din pacate tineretea, si implicit lipsa de experienta a contat. "Toti ceilalti erau cu un an sau doi mai mari decat noi. A fost si prima competitie, am avut si emotii. Rasplata acelor rezultate deosebite? Pentru concursul national au primit o excursie de cateva zile in Bulgaria. Pentru internationale, diurna pe care ti-o dadeau era considerata deja ca un premiu'. Profesorul iesean statea impreuna cu Voiculescu in camera la competitiile internationale. La olimpiada din RDG, fosta republica germana cu regim comunist la putere, isi aminteste ca au avut timp inainte de examen sa mearga si la bere. "La Bucuresti, mergeam des la el acasa, la diverse restaurante unde ii facea lui placere. Avea mai bine de 100 de kilograme si era rezistent la bautura. Colegul sau de atunci, profesorul de astazi de la Iasi il considera un privilegiat pentru ca avea acces la revista National Geographic. Tatal lui era abonat oficial. Si mama lui era o persoana deosebita. Sora sa era la fel de valoroasa in domeniul chimiei, a sI emigrat inaintea sa, a ajuns la Salt Lake City. "Eu fiind din provincie mai veneam in vizita la ei, mai luam masa impreuna. Pe tatal lui il gaseam foarte rar, fiind ocupat. Ascultam la ei muzica. Mama sa avea toate inregistrarile cu Julio Iglesias, ceea ce era un lucru rar atunci.
Dan-Virgil a scos foarte multe articole de-a lungul anilor. Insa nu era preocupat de partea didactica.
Echipa de matematicieni de la Berkley e una dintre cel mai bune din lume. In unul din anii aceia 70-71 am mers odata la restaurant. Era linistit, avea o judecata matura. Foarte multe lucruri am aflat de la el. Avea maturitate, era fascinant modul cum privea lumea, stia mai multe decat noi. Poate si mediul in care traise, la el era cultura occidentala, eu n-am avut-o decat tarziu in provincie, la Iasi. El mi-a spus cred ca in ‘71 cand eu venisem dupa o perfectionare la Paris, unde am stat patru ani. Mi-a zis, fii atent ca lucrurile incep sa se imputa. Atunci a inceput cultul personalitatii lui Ceausescu. Prima olimpiada la care am participat a avut loc la 40 de kilometri de Berlin, in 66, in Bulgaria, cand a fost incidentul cu traducerea, iar in ‘67 in actualul Muntenegru, la Podgorita. Am fost la un restaurant cu autoservire, si celui care platea din delegatia noastra nu-i sosisera banii. Asa ca am ramas in restaurant in mod penibil circa 2-3 ore de se uitau cei de acolo crucis la noi', isi aminteste profesorul iesean. Voiculescu era un tip destul de vesel, insa atunci am fost suparati pentru ca in loc sa vizitam locul a trebuit sa ramanem secrestrati in restaurant.
Cum se pregatea lotul olimpic
Aveau loc pregatiri intense cu profesorii. Dimineata cate doua-trei ore de teorie, iar dupa amiaza faceau probleme. "Era cam obligatoriu sa raspunzi, dupa-amiaza era gen seminar, se dadeau lucrari de verificare. Erau doua probe la care sa dadeau cate trei probleme la aceste probleme internationale. O jumatate de ora puneam intrebari, iar dupa aceea timp de patru ore stateam sa rezolvam problemele. Se lucra cam toate cele patru ore. Nu iesea nimeni, cine iesea, inseamna ca nu stia sa faca. Pentru nivelul respectiv erau probleme grele.
Ne uitam la fotografiile facute la olimpiadele de atunci!. "Aici e profesorul Tiberiu Roman, cu lotul si alti doi profesori. Majoritatea celor din lot sunt acum peste hotare'. Mergeau cu un autocar elegant al ONT-ului. Profesorul iesean a facut pentru el poze pe langa cele oficiale facute de un profesionist. Voiculescu a luat atunci argintul si pentru ca noi eram mai tineri si fara experienta. "El tinea la bautura si nu l-am vazut niciodata. Eu am patit o chestie, am mers dimineata sa beau o bere. De la 10.00 incepea pregatirea, era o bere neagra, caramel, nemteasca, care era foarte tare. Era un restaurant vizavi de universitate. Am consumat berea dar nu am simtit nimic. Cum am traversat bulevardul mi s-a rupt filmul, apoi mi s-a sters totul din memorie. Am fost la pregatirea aceea a lotului, dar n-am tinut minte mare lucru. Atunci am zis ca nu mai bun gura pe bautura inainte de ore', adauga profesorul care lasa de inteles ca geniile au din cand in cand de a face cu alcoolul.
CV-ul savantului numarul unu in matematica romaneasca
A absolvit Facultatea de matematica la Universitatea din Bucuresti in 1972 primind titlul de doctor in 1977 sub indrumarea lui Ciprian Foias. In 1972-1973 lucreaza ca asistent, in acelasI an fiind cooptat la IMAR, institutul de cercetari in matematica de pe langa Academia Romana. Intre 1975 si 1986 activeaza ca cercetator la Increst. In 1981 este acceptat timp de un an ca visiting professor la Berkley unde se va intoarce in 1986 la un congres international de matematica unde va ramane. Un an mai tarziu el va fi numit profesor titular. In 1991 colaboreaza cu diferite institutii de cercetare cum ar fi Centrul de cercetari de la Montreal, in 1997 cu Universitatea Paris VI si ETH Zurich. In 2004 el va primi de Academia Nationala de Stiinte cea mai importanta distinctie NAS award pentru cercetarile sale in domeniul matematicii el fiind creatorul unui nou concept aceea de probabilitate libera. Din 2006 este ales membru NAS, al Academiei de Stiinte a SUA, numarandu-se intre putinii romani daca nu chiar singurul roman ce i s-a acordat aceasta onoare. Vom reveni cu un nou articol despre romanul considerat numarul unu in lume in domeniul matematicii de la noi.
