x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un vicepremier roman, pe Tower Bridge

0
20 Dec 2004 - 00:00

SPECIAL / DOCUMENT
Alexandru Barladeanu efectua, in februarie 1966, o calatorie in Marea Britanie. Scopul acesteia? Procurarea tehnologiei pentru o industrie pe cale de dezvoltare si modernizare. In plus, prezentarea unei tari cu chip diferit de cel avut cu doar cativa ani inainte, si anume cel de "copilul cel rau al lagarului".

In fruntea unei delegatii guvernamentale, Sasa (Alexandru) Barladeanu, caci despre el este vorba, a efectuat intre 1 si 9 februarie 1966 o calatorie, "de afaceri" i-am spune astazi, in Marea Britanie. Scopul ei? A procura tehnologie pentru o industrie pe cale de dezvoltare si modernizare. Dar si a prezenta o tara cu un chip diferit de cel avut cu doar cativa ani inainte. Dintr-un scolar ascultator, Romania devenise copilul cel rau al lagarului.

MIHAI RETEGAN

TOWER BRIGDE. Nu stim daca Sasa Barladeanu a avut timp sa viziteze Turnul Londrei, dar discutiile cu responsabilii britanici au fost fructuoase
Intentiile conducerii politice de la Bucuresti aveau nevoie de o baza economica. Nescolit, dar cu un acut simt al realitatii, Gheorghiu-Dej a stiut sa nu "amestece raspunderile si oamenii" si a desemnat in posturile "tehnice" specialisti. Tehnocrati si politicieni, toti au fost de acord ca distantarea politica de linia Moscovei reclama si orientarea politicii economice spre mai multe surse de materii prime, mai multi furnizori de tehnologie moderna, spre piete de desfacere diversificate. Iar in ceea ce priveste politica economica a blocului, pentru conducerea comunista de la Bucuresti, lucrurile erau clare: nu integrare economica (iar mai tarziu nu integrare militara), nu planificare facuta de altii si dupa nevoile altora. Dar nu dintr-o grija excesiva fata de cei pe care ii conduceau. Urmandu-i lui Dej, a carui moarte a parut multora ciudata (documente din Arhivele britanice referitoare la aceasta vor fi publicate in curand in Jurnalul National), Ceausescu i-a continuat politica pentru ca a vazut in ea instrumentul de a se mentine la putere prin obtinerea manipulata a unui sprijin popular, prin eliminarea adversarilor incomozi.

DEBUTUL. Poate fi consemnat dupa "triumfala retragere cu torte" a trupelor sovietice din Romania din 1958. Eliberata de prezenta stanjenitoare a peste 40.000 de militari sovietici, politica externa romaneasca incepe sa se simta abia acum. Este o diplomatie economica, tehnocratii regimului, Barladeanu si Gaston Marin, avandu-l ca antemergator pe Ion Gheorghe Maurer, luand drumul Occidentului. Pentru credibilitate, Puterea comunista trebuia sa faca anumite gesturi de bunavointa: sa despagubeasca pe cetatenii occidentali ale caror bunuri fusesera trecute in proprietatea statului, de pilda. Cele aproximativ 100 de milioane de dolari americani apartinand Romaniei si blocate in bancile din Occident in toamna lui 1940 aveau sa fie folosite tocmai in acest scop. In 1959, Maurer se deplaseaza la Paris, Marin in SUA, iar Barladeanu in Marea Britanie. Se urmarea achizitionarea echipamentelor electrice si electronice, cauciuc, iar ceva mai tarziu romanii au visat sa obtina independenta energetica fata de sovietici cumparand din Canada tehnologie nucleara pentru o centrala.

RELATIILE ROMANO-BRITANICE. Dintotdeauna interesul britanic s-a situat ceva mai la sud de Romania. Strategia Londrei se baza pe controlarea axei Gibraltar-Malta-Suez-Aden-India. Iar aceasta linie se apara nu din Romania, ci din Grecia. Acestei strategii i se circumscriu atat prevederile Tratatului anglo-turc din octombrie 1939, cat si, mai ales, Acordul de procentaj din octombrie 1944, prin care Romania a fost cedata sferei de influenta sovietice (in schimbul Greciei). Pentru Stalin nu a contat sacrificarea Partidului Comunist din Grecia atata timp cat isi consolida dispozitivul pe aliniamentul Dunarii, la nord si sud de fluviu. Nici in anii de inceput ai Razboiului Rece atitudinea diplomatiei britanice fata de Romania nu s-a modificat sensibil. Abia de la sfarsitul deceniului sase, dupa ce "romanii ies (din nou) in lume", cele doua tari se "regasesc". In 1959, Alexandru Barladeanu calatoreste pentru prima oara la Londra, iar in 1964, dupa ce Londra inregistrase timp de cativa ani o distantare romaneasca fata de Centru, nivelul de reprezentare diplomatica al celor doua state a fost ridicat la ambasada. In anul urmator, in septembrie, diplomatii Foreign Office consemneaza cu interes ecourile si posibilele consecinte ale primei vizite, "de investitura", a lui Ceausescu la Moscova. Ambasadorul Majestatii Sale pe langa Guvernul de la Kremlin transmitea la Londra: "Romanii nu s-au dedat in mod public la acuzatii privind comportamentul trecut al sovieticilor fata de tara lor. Dar Comunicatul si discursurile lor sunt pline de reprosuri implicite - ca sovieticii au exploatat Romania in trecut, ca nu le-au acordat ajutorul care trebuia, ca s-au amestecat in treburile lor interne, ca nu au stiut sa gestioneze disputa chino-sovietica, ca au subminat unitatea miscarii comuniste, ca le-au blocat relatiile externe, in special cu tarile nesocialiste, ca au fost incorecti la nivelul CAER". Romania devenea interesanta nu doar pentru Regatul Unit.

"BARLADEANU IESE IN EVIDENTA". Conducerea partidului a decis ca o delegatie condusa de Alexandru Barladeanu, la acea data prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri, sa intreprinda o calatorie in Marea Britanie. Romanii s-au intalnit cu primul-ministru al Regatului Unit, Harold Wilson, cu oameni de afaceri. La 4 februarie, Barladeanu, insotit de George Macovescu (adjunct la Externe), Alexandru Lazarescu (ambasadorul roman la Londra), Vasile Pungan (director in MAE si viitor ambasador in Regatul Unit) si S. Nastasescu (functionar al Ambasadei, interpret), a fost primit de Michael Stewart, secretar de Stat (ministru de Externe). Agenda discutiilor a fost incarcata, fiind dezbatute doua mari pachete de probleme, bilaterale si internationale. Sefii celor doua delegatii au trecut in revista chestiuni legate de comert, relatii culturale, despagubiri, Conventia consulara, vizita lui Stewart in Romania, participarea unor firme industriale si agrare britanice la Targul International de Toamna din Bucuresti. In ceea ce priveste tabloul international, cei doi interlocutori au abordat relatiile Est-Vest, razboiul din Vietnam, rolul Natiunilor Unite, Tratatul de neproliferare. Discutia este cu atat mai importanta astazi cu cat ea ne permite sa punem in evidenta pragmatismul britanic in ceea ce priveste urmarirea propriului interes. Vioara a doua in Alianta Transatlantica, Marea Britanie a stiut sa-si urmareasca obiectivele intr-o maniera care ar trebui insusita astazi de Romania. Lordul Palmerstone precizase in urma cu aproximativ o suta de ani inaintea intalnirii dintre Barladeanu si Stewart ca "nu avem dusmani eterni, nu avem prieteni eterni, doar interesele noastre sunt eterne". Trebuie oare sa conduci o insula ca sa imbratisezi aceasta concluzie sau ajunge sa ai o clasa politica demna de acest nume si constienta de menirea ei?

DESPRE COMERT SI DESPAGUBIRI. Discutiile majore s-au purtat in cadrul Departamentului Comertului, la intalnirea dintre Barladeanu si Stewart, primul exprimandu-si convingerea ca "volumul comertului poate creste cu 50 pana la 100%", deoarece "Guvernul roman trateaza in mod realist problema comertului romano-britanic": nu regimul politic este problema. Folosindu-se de prilej, vicepremierul roman il asigura pe Secretarul Foreign Office ca scopul politicii romanesti il reprezinta dezvoltarea relatiilor cu "toate statele, indiferent de sistemul lor social". Dar nu relatiile comerciale reprezentau "calcaiul lui Achile". Punctul nevralgic era problema despagubirilor. Sinteza britanica a convorbirilor dintre cei doi reprezentanti ai Cabinetelor de la Londra si Bucuresti subliniaza interesul secretarului Michael Stewart de a transforma intelegerea partiala din 1959 intr-un acord "definitiv si satisfacator pentru ambele parti. El i-a invitat pe romani sa trimita la Londra o delegatie incepand cu 21 martie pentru a definitiva convorbirile anterioare. Secretarul de Stat spera ca se va ajunge la rezolvarea tuturor revendicarilor, incluzandu-le si pe cele rezultate din nationalizarea industriei petroliere, debite comerciale si imprumuturi financiare".

PUNCTUL DE VEDERE ROMANESC.La randul sau, vicepremierul roman i-a declarat gazdei sale ca "Romania a rezolvat aceste probleme (ale revendicarilor) si cu alte state si doreste sa le finalizeze si pe cele cu Marea Britanie... Din moment ce spana la data convocarii comisiilor de expertit nu mai este nici o ocazie pentru o intalnire la nivel inalt, doreste sa ridice o serie de chestiuni: 1. Romania vrea sa vada problema despagubirilor rezolvata, asa cum a fost spana la aceasta datat incheiata cu SUA, Franta, Elvetia si Austria si cum este pe cale a se rezolva cu Grecia. 2. Guvernul roman este de parere ca, pentru o rezolvare favorabila ambelor parti, ele trebuie sa abordeze intr-un mod realist problemele. El a intalnit o atitudine realista in Anglia in 1959, iar negocierile Romaniei cu SUA au fost conduse intr-o maniera realista. Prin "realist", el intelegea ca nici un fel de cereri exagerate sa nu fie puse in fata negociatorilor ssigur, Barladeanu avea in vedere cererile ce urmau a fi adresate Romanieit. 3. Suma reclamata pentru compensatii trebuie sa fie la acelasi nivel cu ceea ce s-a negociat cu alte state, care au fost de acord cu ea. 4. Durata efectuarii platilor trebuie sa fie adecvata. 5. Platile compensatorii trebuie sa fie facute in produse de export romanesti, pentru ca Romania nu are alte mijloace de plata. 6. Calculele trebuie facute la datoriile Romaniei in valoare de aproximativ 8 milioane de lire sterline, distribuite de Tratatul de Pace unor diversi detinatori de obligatii. Guvernul roman nu este in cunostinta de cauza cine si cat detine din aceste datorii. Toate acestea trebuie luate in considerare in timpul tratativelor, dar Romania este de acord sa-si onoreze obligatiile", a incheiat Barladeanu. Omul care negociase ani in sir la CAER si mai recent le ceruse sovieticilor tezaurul romanesc se afla in fata unor negocieri la fel de severe.

REPLICA BRITANICA. Dupa ce l-a ascultat pe Barladeanu, Michael Stewart a prezentat punctul de vedere al Guvernului britanic si al altor organisme implicate in aceste negocieri, "relativ la relatia dintre exporturi si plati compensatorii. Daca cineva datoreaza bani, nu conteaza daca poate sau nu sa plateasca; obligatia ramane. Pe de alta parte, este clar ca daca el sStewartt ar putea obtine banii, inseamna ca poate sa-si indeplineasca obiectivele. El intelege ca sporirea exportului romanesc poate constitui o parte a unei depline si satisfacatoare intelegeri, desi lucrurile pe care Romania doreste cel mai mult sa le vanda - petrol si produse agricole - creeaza probleme speciale".

UMBRA CONFLICTULUI CHINO-SOVIETIC. Membra a unui sistem de securitate transatlantic, Marea Britanie, care avea si o relatie speciala cu Statele Unite, era foarte atenta la toate evenimentele ce se petreceau in lumea comunista si la toate informatiile ce parveneau din acea directie. Astfel ca, in convorbirile cu Barladeanu, secretarul de Stat al Regatului Unit a insistat pe evolutia relatiilor dintre China si Uniunea Sovietica. Acestea puteau influenta nu doar esichierul politic comunist, ci intreaga organizare politica mondiala. "Diferentele dintre Uniunea Sovietica si China - arata Stewart - par sa impiedice stabilirea unor bune relatii intre Uniunea Sovietica si Occident. Dupa cum este informat, Romania a dorit intotdeauna sa evite sa se situeze de partea vreuneia. Dar disputa are un efect negativ asupra politicii sovietice spre Vest si, de aceea, ea este un subiect ingrijorator nu numai pentru partile implicate. S-a sugerat ca Uniunea Sovietica ar putea juca mai usor un rol constructiv in Vietnam daca si-ar imbunatati relatiile cu China". Ce parere are domnul Barladeanu despre aceasta? Parerile lui Alexandru Barladeanu fusesera sedimentate cu ceva ani in urma: Romania doreste sa dezvolte, intr-un climat de coexistenta pasnica, relatii multiple cu toate statele, indiferent de sistemul lor social-politic. Dar, pentru el, "este dificil sa analizeze relatiile chino-sovietice, pentru ca Romania priveste aceasta problema nu doar din punctul de vedere al relatiilor dintre Est si Vest, dar si ca relatii intre tari socialiste. Pentru Romania, disputa este de doua ori dureroasa. Ea nu este un neutru pasiv in acest conflict. Cand conflictul a inceput sa se adanceasca, Romania a facut tot ce a putut sa imbunatateasca relatiile si a trimis delegatii la cel mai inalt nivel in China si URSS, dar conflictul i-a depasit puterile. Ea nu doreste sa medieze conflictul, dar face tot ce ii sta in putinta sa-l reduca". Ar fi util, pentru depasirea acestei situatii, sa se repare o nedreptate si sa i se atribuie Chinei locul cuvenit in Organizatia Natiunilor Unite.

PROBLEMA VIETNAMEZA. Razboiul Rece a reprezentat o lunga perioada de timp in care superputerile s-au confruntat prin intermediul unor state din diferite zone geografice, in general acolo unde diferitele interese ale celor mari se concentrau. Asia de Sud-Est a fost o asemenea regiune.

Discutia din sediul Foreign Office a urmat, firesc, si acest fagas, britanicii dorind sa afle care este pozitia Romaniei, dar mai ales a Uniunii Sovietice. "Pozitia Guvernului sovietic - spune Barladeanu - a fost cu claritate afirmata si ea deriva din necesitatea de a observa Acordurile de la Geneva". Ea este, desigur, influentata de nivelul relatiilor cu China, dar nu intr-atat incat sa se creada ca este "cu mainile legate". Stewart nu renunta: "Deosebirile dintre China si Uniunea Sovietica nu sunt doar o problema a statelor comuniste, care nici nu este potrivit a fi discutata, dar ea are, de asemenea, consecinte asupra relatiilor internationale... Acordurile de la Geneva stabilesc, printre alte lucruri, alegeri libere in ambele parti ale Vietnamului. Nu exista nici o posibilitate de a face acest lucru pana luptele nu inceteaza. Iata de ce Guvernul britanic face repetate eforturi de a se deschide o conferinta, cea de la Geneva, pe care se pare ca o prefera schineziit, sau alta care sa fie acceptata de toate partile. Guvernul britanic este de acord cu participarea Chinei la conferinta... In declaratiile publice, China a acuzat Uniunea Sovietica ca, impreuna cu Statele Unite, conspira sa realizeze in Vietnam o intelegere care, in conceptia ei, este nejusta, iar, mai recent, Uniunea Sovietica a acuzat China ca obstructioneaza o intelegere in Vietnam. Iar asta inseamna ca disputa (chino-sovietica) impiedica orice progres in Vietnam".

La randul sau, emisarul Guvernului roman relateaza pe scurt despre prima vizita a lui Ceausescu la Moscova, in calitate de lider al partidului, si ca a gasit acolo "o identitate de vederi in problema Vietnamului si asupra conditiilor necesare incheierii conflictului. Poate parea paradoxal, dar nu sunt diferente de vederi intre China si Vietnam asupra acestor conditii".

Au existat multe discutii cu privire la rolul pe care l-a jucat Romania in solutionarea conflictului din Vietnam, rol negat de inalti responsabili americani. Numai arhivele ne pot releva adevarul. Aceasta sinteza a convorbirilor romano-britanice pune in lumina intentiile Londrei de a sonda pozitia regimului de la Bucuresti fata de problema vietnameza si de conflictul chino-sovietic, de a intelege, prin intermediul unui "tert", optiunile cabinetelor de la Moscova si de la Pekin in problema vietnameza. Nu putem sti ce mandat a avut Barladeanu, daca a avut, din partea celor doua mari puteri comuniste, dar el a facut cunoscute ideile politice ale liderilor chinezi si sovietici fata de derularea evenimentelor din Asia de Sud-Est si de solutionarea crizei.

APRECIERE

"Asupra Vietnamului, am observat ca Barladeanu a vorbit conform unei scheme; dar mai degraba a folosit tonul cuiva care a avut un anumit rol in elaborarea a cel putin un paragraf din schema respectiva" - Sir Paul Gore-Booth adjunct al lui Michael Stewart

DESPAGUBIRI

"Romania vrea sa vada problema despagubirilor rezolvata, asa cum a fost spana la aceasta datat incheiata cu SUA, Franta, Elvetia si Austria si cum este pe cale a se rezolva cu Grecia" - Alexandru Barladeanu

SUA SI VIETNAM

"Conflictul din Vietnam genereaza o tendinta obiectiva de polarizare in jurul celor doua blocuri. Prestigiul Statelor Unite ar avea de castigat de pe urma retragerii trupelor din Vietnam. Nimeni nu crede ca SUA pot fi infrante, dar o victorie militara americana si ocupatia o vor pune in pozitia unui urs dansand pe o podea incinsa" - Alexandru Barladeanu
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   China,   uniunea,   roman,   Vietnam,   Marea Britanie,   relaţiile,   sovietică,   problema,   barladeanu,   stewart,   Uniunea Sovietica

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

DNA dezlănțuit: a luptat un an pentru 2 luni de închisoare cu suspendare

DNA dezlănțuit: a luptat un an pentru 2 luni de închisoare cu suspendare
Procurorii de la DNA Constanţa au adus “lupta împotriva corupţiei” la un nivel superior. Nu s-au lăsat până când nu au reuşit să obţină, într-un dosar pe care l-au trimis în judecată în anul 2017,...

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...
Serviciul de email marketing furnizat de