Urcus spre Invierea Domnului Iisus Hristos

Intampinarea Sarbatorii celei mai luminoase a crestinatatii, Invierea (Pastile) Domnului nostru Iisus, nu poate fi facuta la intamplare. Despre cum trebuie sa petrecem Sfintele Sarbatori ne-a vorbit protosinghel Mihail Stanciu, staretul Manastirii Antim.

Icoana Rastignirea, sfarsitul secolului al XVII-lea

Nevointa noastra ascetica din timpul Postului Pastilor reprezinta de fapt jertfa noastra pentru Hristos, participarea noastra mistica la Jertfa lui Hristos si, totodata, la Invierea Lui. Postul, infranarea de la mancare si pacate, ne indeamna la o osteneala mai mare, la o ajunare pana dupa slujba de seara. Aceasta renuntare mai mare la placerile trupului ne ajuta si pe noi sa luam aminte la Patimirile Domnului nostru Iisus Hristos rabdate de bunavoie pentru mantuirea noastra. Postul acesta trupesc ne limpezeste si ne intareste starea de pocainta purificatoare atat a trupului, cat si a sufletului nostru.

De asemenea, Spovedania este si ea pregatitoare a Sarbatorii Invierii. "Procesul invierii noastre din pacat, al tamaduirii si innobilarii noastre sufletesti si trupesti ne angajeaza integral intr-o relatie personala cu Dumnezeu. In psalmul 31 ni se arata calea impacarii cu Dumnezeu: "Pacatul meu l-am cunoscut si faradelegea mea n-am ascuns-o impotriva mea. Zis-am: marturisi-voi faradelegea mea Domnului; si Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu." Spovedania (marturisirea pacatelor) omului reprezinta, asadar, conditia esentiala a iertarii dumnezeiesti", afirma parintele Mihail Stanciu. Aceasta marturisire trebuie facuta numai in prezenta preotului sau a episcopului.

SIMBOLURI. Rugaciunea personala intensa face si ea parte din pregatirea Sarbatorii Pastilor. Unirea intelegatoare cu Dumnezeu prin rugaciune este neaparat necesara invierii noastre din moartea pacatelor si a egoismului. "Rugaciunile liturgice, slujbele bisericesti sunt mai lungi, mai mult impodobite cu pasaje din Sfanta Scriptura, in primele trei zile ale Saptamanii Mari, la slujba Ceasurilor, citindu-se aproape integral cele patru Evanghelii. In fiecare seara a Saptamanii Mari au loc Deniile, slujbe de utrenie, mai exact, care contin la finalul lor citirea unui fragment din Sfanta Evanghelie, fragmente care surprind intamplari din viata Mantuitorului Hristos dupa ce El a intrat in Ierusalim ca un rege aclamat de supusii sai", explica staretul de la Antim. Joi seara este Denia celor 12 Evanghelii care evoca Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, iar in Vinerea Mare se savarseste Prohodul, plangerea Domnului pentru punerea Lui in mormant. Scoaterea Sfintei Cruci in centrul bisericii, la Denia din Joia Mare, aminteste evenimentul Rastignirii Domnului, iar punerea spre inchinare, Vineri, a Sfantului Epitaf, Icoana cea mare realizata pe panza si reprezentand punerea Domnului in mormant, ne face si pe noi sa participam tainic la acest moment al incheierii vietii pamantesti a Mantuitorului. "Intalnirea lui Hristos are loc progresiv pe parcursul nevointei, a intristarii launtrice care innoieste fiinta omului in vremea Postului, culminand in Ziua cea luminoasa a Invierii. Prin Cruce, prin jertfa, prin osteneala de bunavoie asumata, inaintam si noi spre invierea noastra in Hristos, Cel ce ne sustine si pe noi cu puterea Sa infinita de Dumnezeu atotputernic si Datator de viata", spune preotul. "Cand Te-ai pogorat la moarte, Cela ce esti Viata cea fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea Dumnezeirii; si cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase, Dumnezeul nostru, slava tie!" (Tropar din Sambata Mare).

SLUJBA INFRANGERII MORTII. Pregatirea credinciosilor pentru Sarbatorirea Praznicului Invierii Domnului se incheie cu privegherea de Sambata noaptea spre Duminica. La miezul noptii, preotul inalta o lumanare aprinsa si cheama credinciosii sa ia lumina. Iisus Hristos este Lumina lumii, "lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul care vine in lume" (Ioan 1, 9). Apoi se canta "Invierea Ta, Hristoase Mantuitorule, ingerii o lauda in ceruri, si pe noi pe pamant ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". Citirea Evangheliei dupa Matei, capitolul 28, stihurile 1 - 16, ne pune inaintea ochilor minunea cea mare a Invierii lui Hristos, minune cu care se face inceputul unei noi etape a creatiei, a unei noi zile cosmice, ziua a opta. Apoi urmeaza vestirea cea plina de bucurie si lumina: "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!" cu care incepe, propriu-zis, Slujba Invierii. "Realitatea Invierii lui Hristos Biserica Ortodoxa o traieste si o actualizeaza atat in cultul liturgic, cat si in viata credinciosilor care prin Sfintele Taine se unesc si se aseamana cu Mantuitorul Hristos. De aceea canta: "Ziua Invierii, popoare, sa ne luminam! Pastile, Domnului, Pastile! Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cantam cantare de biruinta"",afirma protosinghel Mihail Stanciu.

IN ZIUA INVIERII. Dupa Slujba (Utrenia) Invierii, urmeaza Sfanta Liturghie, iar credinciosii ravnitori care s-au pregatit prin post si rugaciune se impartasesc cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului Hristos cel Inviat. Toata viata noastra, de fapt, este o pregatire pentru Invierea si viata noastra vesnica impreuna cu Hristos in Imparatia Sa. Apoi, in toata saptamana, se canta acest Canon al Invierii, al bucuriei, si de aceea se si numeste Saptamana Luminata. La miezul zilei de Pasti, se savarseste Slujba Vecerniei, numita si "a doua Inviere", slujba unica prin faptul ca se citeste Evanghelia in mai multe limbi: greaca, latina, ebraica, slavona, rusa, bulgara, etc. Este vorba de raspandirea vestii ca Hristos a inviat la toate neamurile, veste pe care Apostolii au propovaduit-o in lumea intreaga ca si adevar fundamental (dogma) al credintei crestine.

ZILELE BUCURIEI CRESTINE

"Bucuria acestui praznic se reflecta si printr-o masa mai bogata, printr-o impartasire, dar tot cu un gand euharistic (multumitor), din bunatatile pamantului binecuvantate de Dumnezeu. Prin aceasta, Biserica marcheaza importanta si bucuria Sarbatorii Pastilor care circumscrie intreaga viata a crestinilor. Curatenia sufletului si a casei, masa bogata si darnicia (milostenia) acestor zile de sarbatoare reprezinta o marturie a inundarii sufletelor noastre de lumina si de bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care ne misca si pe noi sa ne iubim unii pe altii, sa ne impartasim bucuria comuniunii care inviaza sufletele din egoism si uitare. Poporul roman are multe obiceiuri legate de praznicul Invierii (pelerinaje, oua incondeiate, colinde, balade), dovedind prin aceasta varietate bogatia sufletului sau adapat de la izvorul vietii - Hristos", afirma parintele Mihail Stanciu.

SFATURI "Ii indemn pe crestini sa se bucure de faptul ca sunt partasi bunatatilor duhovnicesti ale ortodoxiei romanesti atat de frumoase, sa continue traditia stramosilor nostri, aducand propria contributie la imbogatirea ei printr-o viata curata, inseninata de lumina iubirii lui Hristos si a semenilor" Mihail Stanciu protosinghel

INVIEREA "Cantari si lau de-naltam Noi, tie unuia, Primindu-l cu psalme si ramuri, Plecati-va neamuri, Cantand Aleluia! Hristos a inviat din morti, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte calcand-o, Lumina ducand-o Celor din morminte!" Mihai Eminescu