Welcome, dar nu acum! - Sibiul nu este inca pregatit pentru turistii europeni

Promovat drept una dintre principalele atractii turistice europene, orasul de pe Cibin goneste pe ultima suta de metri sa isi merite rangul. Aplauzele sau fluieraturile adresate evolutiei sale le vom numara la sfarsit de an.

Victor Stroe/JURNALUL NATIONAL OFERTA. Duiumul de vizitatori ar beneficia in prezent doar de doua puncte de informare. Unul dintre ele are program de gravida care sta sa nasca

Promovat drept una dintre principalele atractii turistice europene, orasul de pe Cibin goneste pe ultima suta de metri sa isi merite rangul. Aplauzele sau fluieraturile adresate evolutiei sale le vom numara la sfarsit de an.

Arhitectura Sibiului, amestecul de stiluri de la gotic la Art Nouveau, fortificatiile, multitudinea evenimentelor culturale, viata de cafenea si nu in ultimul rand titulatura de Capitala Culturala Europeana au fost argumentele care au pozitionat orasul pe locul noua in topul celor 50 de locatii turistice fabuloase ale lumii, intr-o selectie organizata de cotidianul britanic The Guardian, in colaborare cu o firma de turism. Edilii sibieni mizeaza in acest an pe un aflux de 800.000 de turisti, dublu fata de media anului trecut. Orasul in care s-a instalat borna zero a culturii europene a fost prins insa cu o parte din rufe pe sarma, iar cu altele in cos. Daca turistii s-ar fi inghesuit din ianuarie in urbea de pe Cibin, orasul s-ar fi gasit intr-o ipostaza nefericita: drumurile sunt santiere, fatadele (multe) "descarnate", evenimentele culturale nu-s chiar "o multitudine", hotelurile inca se construiesc, firmele locale de turism, cu o singura exceptie, nu au programe pentru prezentarea punctelor de atractie ale orasului si Marginimii, iar arta culinara ardeleneasca lipseste din oferta majoritatii restaurantelor, sau este confundata cu o cultura gastronomica de "fripturisti". Si lista ar putea continua...

DEFICIENTE. Principalele puncte de intrare in oras, gara si aeroportul, arata inca provincial (si asta vorbind in termeni eufemistici!), la fel ca si unele parti ale orasului. Pentru unele dintre probleme edilii dau vina pe intarzierea fondurilor sau pe subfinantarea proiectelor. De exemplu, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu (AJTS) a estimat un necesar de 15 milioane de euro pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii turistice. Din aceasta suma AJTS a primit doar 691.693 euro, aproape 5 la suta din necesar, bani din care vor fi finalizate patru proiecte in acest an: 13 centre de informare turistica, o retea de panouri cu obiectivele turistice, materiale promotionale si un portal 3D cu imagini tridimensionale din oras. In ceea ce priveste capacitatea hoteliera, in Sibiu functioneaza 12 hoteluri si 38 de pensiuni, insumand 2.100 de locuri de cazare. Mult prea putin fata de numarul de vizitatori asteptati. Insa, conform planului, anul acesta ar urma sa se dubleze capacitatea de cazare in judet.

Victor Stroe/JURNALUL NATIONAL DUPA BLOCURI. In spatele fatadelor zidurile se scurg o data cu timpul

Daca am fi fost niste turisti straini picati in Capitala Culturala Sibiu intr-o zi de duminica ne-am fi uitat entuziasti la melanjul arhitectural, la porumbei, la fortificatii, am fi mers la o expozitie sau sa descoperim vestita "cafe culture", insa numarul cafenelelor unde se intampla ceva este redus la degetele de la o mana. Si, evident, am fi dorit sa aflam cu ce ne intampina Sibiul. Centrul de informare turistica din cadul Primariei este insa inchis astazi, a fost si ieri, dupa ora 13:00, scrie pe afis. Insa, pentru ca am fost norocosi si insistenti, am gasit o salvare: al doilea birou de informare turistica din oras, cel de la Casa Luxemburg, deschis dintr-o initiativa privata. Si tot tacamul de care are nevoie un turist: harti, pliante, tururi, ghizi. Kultours este deocamdata singura agentie locala pregatita sa-si intampine clientii cu un pachet de programe turistice. Cele doua centre sunt singurele locuri unde turistul, fie el venit de la Draganesti - Olt, fie din Franfurkt, se poate documenta despre Capitala Culturala. Am mers intr-o zi de luni si la biroul de informare al Primariei: "Ati fost la Brukenthal?". "Am!" "Turnul Sfatului l-ati vazut?" "L-am!" "V-ati plimbat prin piata?" "Ne-am!" "Si ce ati vrea sa mai faceti?!" Am putut face rost totusi de un ghid, de niste pliante si de o harta gratis. Descurajant rezultatul demersului nostru dupa ce aflasem dupa o cautare pe Internet ca "in Sibiu si imprejurimi aria punctelor de interes turistic depaseste 140 de centre"...

TEMERI. "Chiar daca credem ca doar autoritatile trebuie sa se ocupe de astfel de probleme, si noi, sibienii, putem ajuta, oferind indicatii atunci cand un turist dezorientat ne cere ajutorul. Ar trebui sa ne simtim mandri ca suntem cetateni ai Capitalei Culturale si sa fim mereu dornici de a-i ajuta si pe altii sa descopere frumusetile orasului", scria deunazi un cotidian sibian. Ospitalitatea ardeleneasca singura nu va putea insa oferi turistului imaginea unui oras care tinteste clasa vest-europeana. Calitatea serviciilor si a vietii culturale mult trambitate vor cantari greu la lasarea cortinei. Sunt argumente la care orasul mai are inca de completat. Vizitatorul ajuns sa se simta in urbea de pe Cibin ca intr-un adevarat oras european va fi cea mai buna carte de vizita a Sibiului, dar si a Romaniei. Dar mai e pana la vara...!

SUB SEMNUL INTREBARII

Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei, Marius Constantin, estimarea de aproape 1 milion de turisti se bazeaza pe un calcul ce se refera la toate cele 5.000 de locuri de cazare existente in judet, dar si pe constatarea ca, pana acum, un vizitator statea aproximativ doua zile la Sibiu. Programul Capitalei Culturale, administrat de primarul Klaus Iohannis, in calitate de presedinte al Asociatiei Sibiu CCE 2007, dar si de sef al administratiei locale se concentreaza in centrul vechi al orasului. Multe spatii de cazare insa se afla la multi kilometri distanta. Elementele romanesti se regasesc cu greu pe afis, iar agroturismul - desi poate unul din argumentele forte cu care ai fi putut convinge turistul strain sa revina - nu este in nici un fel promovat. Primarul Klaus Iohannis a avut onestitatea sa recunoasca ca titlul de Capitala Culturala Europeana nu este, in cazul Sibiului, o recunoastere, ci un foarte fericit prilej de afirmare. Se pune insa intrebarea cum va fi folosit acest prilej, daca el a fost pregatit prin zugravirea unor constructii pe care turistii germani - tinta principala - le au si acasa? Iar atat timp cat Municipalitatea se rezuma la atragerea turistilor-fulger, efectul pe termen lung este unul indoielnic. Doru Cobuz