Zestrea imobiliara a Regelui Mihai I

Desi in momentul abdicarii fostul suveran Mihai I a renuntat "pentru sine si pentru urmasii sai" la toate avuturile din Romania, in ultimii ani el face demersuri in justitie pentru retrocedarea acestora. Prezentam astazi imobilele ce-i apartineau regelui la parasirea tronului, in decembrie 1947.

In ultima parte a serialului privind bunurile Casei Regale a Romaniei, va prezentam un extras din inventarul realizat de Securitate in 1948 asupra imobilelor ce apartinusera Coroanei pana la abdicarea lui Mihai I.

"1. Castelul de la domeniul Manesti, judetul Prahova, fosta proprietate a Elisabetei, compus din 21 de camere, numai cu parcul in suprafata de 12,17 ha, cu mobilierul necesar afara de obiectele de arta si mobilele de valoare deosebita stabilite de comisie.

2. Casa Noua in constructie, cu toate materialele pe santier, Casa de Oaspeti, Casa Mare fosta a Asociatiei Crestine a Femeilor Romane, adica trei corpuri cu 43 de camere, cu tot mobilierul si parcul din jurul Castelului Bran, fosta proprietate a Ilenei.

3. Imobilul din Strada Maresal Averescu, nr. 31, Brasov, fosta proprietate a Ilenei, in prezent inchiriat, compus din 10 camere si dependinte.

4. Imobilul din Strada Dr. Capsa, nr. 10, Bucuresti, fosta proprietate a Ilenei, in prezent inchiriat, compus din 6 camere si dependinte. 5. Imobilul din Str. Gr. Hora, nr. 42, Bucuresti, fosta locuinta personala a Ilenei, compus din 21 camere, cu tot inventarul afara de obiectele de arta si mobilele de valoare stabilite de comisie.

6. Castelul Lapusna din judetul Mures, fosta proprietate a lui Carol al II-lea, compus din 7 corpuri de cladire cu 35 de camere, impreuna cu parcul in suprafata de 4,05 ha.

7. Anexele Castelului Peles din Sinaia, fosta proprietate a lui Mihai si anume:

aripa nou construita compusa din parter, mezanin, etajul I si mansarda I si II (65 camere);

Castelul Pelisor (99 camere)

Casa Cavalerilor (21 camere);

Castelul Foisor (43 camere);

Cladirea Economat (52 camere);

Garajul Nou (7 camere);

Garajul Vechi (31 camere);

Uzina electrica (6 camere);

Grajdul de jos (19 camere);

Casa noua a gradinii (17 camere);

Cazarma si spalatoria (72 camere);

Arhitectura (8 camere);

Garda de la poarta (5 camere).

Total (459 camere) cu intreg parcul de 60 ha si cu mobilele de folosinta curenta, afara de obiectele de arta si mobilele de valoare inventariate ca atare de Comisia expertilor de arta.

Mentionam ca pentru intretinerea acestor cladiri si a instalatiilor de apa, gaz si electricitate, este nevoie sa se mentina si atelierele in functiune astazi, de tamplarie, dulgherie, tinichigerie, fierarie si mecanica

8. Castelul Curtea de Arges, proprietatea statului, fost in folosinta Casei Regale, compus din 3 corpuri de cladiri cu 64 camere, impreuna cu parcul in suprafata de 3 ha si mobilierul din camere, afara de obiectele de arta si mobila de valoare stabilite de comisie.

9. Imobilele de importanta locala si terenuri virane propuse a fi atribuite Ministerului Afacerilor Interne.

Comuna Busteni-Prahova;

Cladirea farmaciei fost Guguianu;

Cladirea Soc. Distributia cu statia de benzina si locuinta personalului.

Urmatoarele imobile foste ale Casei Regale vor fi date in administrare, dupa cum urmeaza:

1. Presedintiei Consiliului de Ministri:

Castelul Savarsin din judetul Arad, fosta proprietate a lui Mihai, compus din 14 corpuri cu 37 incaperi, impreuna cu tot mobilierul existent si parcul inconjurator, in suprafata de 19,50 ha, ca loc de agrement si vanatoare pentru inaltii oaspeti ai Republicii.

2. Ministerului Artelor:

Castelul Peles, fosta proprietate a lui Mihai, numai cladirea veche compusa din 100 de camere, cu tot aranjamentul interior, urmand ca expertii Ministerului sa gaseasca posibilitatea infiintarii unui muzeu, in care sa se adune si celelalte obiecte de arta, aflate in cladirile anexe si inventariate de Comisia de experti."

INVOIALA
"Actul acesta (de abdicare a regelui - n.r.) s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat ca institutia monarhiei era o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru. Istoria va inregistra o lichidare prieteneasca a monarhiei, fara zguduiri" - Petru Groza, 30 decembrie 1947

REPUBLICA
"Potrivit Constitutiei, trebuie instituita o Regenta. Cum insa noi suntem oameni politici, trebuie sa dezvatam pe oameni sa tot vorbeasca despre rege si despre Regenta. Am hotarat ca acest organ sa fie numit prezidiumul Republicii Populare Romane" - Petru Groza, 30 decembrie 1947

VARIANTA TARZIE
"Dupa ce s-au terminat toate acestea (semnarea abdicarii - n.r.), Groza m-a rugat sa-i pipai buzunarul. Am simtit ca are un pistol acolo! Apoi s-a intors catre mama mea si a spus: «Asta ca sa nu mi se intample si mie ce i s-a intamplat lui Antonescu!»". - Mihai I, 10 mai 1996

DESPARTIREA DE MONARHIE

La 30 decembrie 1947, in ziua abdicarii lui Mihai si a proclamarii Republicii Populare Romane, primul-ministru, Petru Groza, a facut in sedinta guvernului declaratii privind modalitatea despartirii de monarhie. In primii ani dupa instaurarea regimului comunist, fostul suveran Mihai I, aflat in exil, nu a contestat spusele lui Petru Groza. In continuare va relatam un extras din declaratia lui Groza la sedinta respectiva: "Doamna si domnilor ministri, vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat - asa cum este scris aici - ca institutia monarhiei era o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru. Istoria va inregistra o lichidare prieteneasca a monarhiei, fara zguduiri - cum poate inamicii nostri ar fi dorit. Ca sa utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a facut azi un divort si decent, si elegant de monarhie. Prin urmare, si actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernarii noastre. Vrem sa se stie pretutindeni - si aceasta este foarte important - ca lucrul acesta s-a facut cu cumintenie la timpul sau. Nimeni n-a fost suparat cu ceva. Noi mergem inainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit, asa cum se cuvine, pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvant de repros pentru felul cum poporul nostru a tinut sa se poarte fata de acela care, intelegand glasul vremurilor, s-a retras".