x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zi de doliu pentru armeni

0
Autor: Florin Mihai 24 Apr 2008 - 00:00
Zi de doliu pentru armeni Mihai Gheorghiu /


MASACRUL ARMENILOR. Comunitatea armenilor din România comemorează azi 93 de ani de la masacrele din Imperiul Otoman.



MASACRUL ARMENILOR. Comunitatea armenilor din România comemorează azi 93 de ani de la masacrele din Imperiul Otoman.

Pentru armenii din întreaga lume, data de 24 aprilie are o semnificaţie aparte. În această zi ei aduc un omagiu compatrioţilor asasinaţi de autorităţile otomane. În România, membrii comunităţii armeneşti, urmaşii victimelor de atunci, le cinstesc memoria în fiecare an.


ORFANII. Conform datelor statistice ale recensămîntului organizat de autorităţile de la Bucureşti în 1930, în România trăiau 12.000 de armeni. Cei mai mulţi ascundeau un trecut dureros, ca supravieţuitori ai genocidului din deşertul sirian. În anii ’20, ei părăsiseră locurile de baştină (Anatolia de Est), plecînd în pribegie. Comunităţile din diaspora i-au primit cu braţele deschise. Potrivit datelor furnizate de Uniunea Armenilor (UAR), 3.000 de refugiaţi au sosit atunci şi în România, cu paşapoartele de călătorie Nansen, documente emise de Liga Naţiunilor. Armenii “pămînteni” i-au ajutat să se acomodeze, găsindu-le cămine. Un caz special l-au reprezentat 200 de orfani. Micuţii, ai căror părinţi muriseră în timpul masacrelor, ajunseseră în Portul Constanţa în aprilie 1923 şi, cu sprijinul lui Armenac Manissalian, liderul comunităţii, au fost trimişi la Strunga (în judeţul Roman, acum judeţul Iaşi). “Veniseră în întîmpinarea noastră o masă de oameni, femei şi bărbaţi, armeni şi români, care fluturau batiste, unii cu lacrimi în ochi, alţii făcîndu-şi semnul crucii”, a relatat Hairabed Bostangian, unul dintre micii orfani de atunci. Un armean bogat, sensibil la soarta lor, a construit pentru ei un orfelinat, asigurîndu-le toate condiţiile. De educaţia copiilor se îngrijea un corp de profesori, care le preda chiar şi cursuri pentru cunoaşterea culturii şi civilizaţiei armeneşti, pentru ca orfanii să nu-şi uite rădăcinile etnice. În timp, copiii şi-au descoperit rude, reîntregindu-şi familiile în Grecia, Bulgaria, Franţa. Alţii au fost adoptaţi de armenii români.


PESTE ANI... Astăzi în România mai trăiesc doar 2.000 de armeni. Ultimul orfan de la Strunga s-a stins şi el în urmă cu trei ani. Tragicele întîmplări petrecute cu un secol în urmă s-au păstrat în memoria colectivă a comunităţii. În fiecare an, la 24 aprilie, la Bucureşti, Piteşti, Constanţa, Roman, armenii cinstesc deopotrivă memoria victimelor şi a supravieţuitorilor. Cu sprijinul unor compatrioţi cu “dare de mînă”, UAR îşi mobilizează toţi membrii an de an, organizînd slujbe religioase, dezbateri ştiinţifice şi expoziţii fotografice. Din 2006, în amintirea dramei, s-au ridicat un hacikar (stelă funerară cu motive specifice armeneşti) situat în cimitirul comunităţii şi un monument în curtea Catedralei. Cu acest prilej, la Biserica armenească, ÎPSS Dirayr Mardichian oficiază o slujbă întru pomenirea victimelor, la sfîrşitul căreia fiecare participant depune flori.


DIN EREVAN LA LOS ANGELES. În această zi, pe întregul mapamond, armenii din diaspora comemorează genocidul. În patria-mamă, Armenia, autorităţile declară zi de doliu naţional. Pelerini din toată lumea vizitează Monumentul Genocidului din Erevan, capitala statului. În plus, oficialităţile organizează simpozioane, congrese ştiinţifice cu participanţi din străinătate, lansări de carte. În marile oraşe ale lumii, la Los Angeles, New York, Paris se pichetează sediile reprezentanţelor diplomatice ale Turciei, în semn de protest pentru negarea genocidului. Demonstraţii afişează pancarte “protestatare”, depun petiţii, totul pentru a atrage atenţia asupra acestui gen de dramă umană. Catedralele armeneşti devin neîncăpătoare, mii de oameni ascultînd slujbele de pomenire în memoria victimelor.


INTERESE ACTUALE. Recunoaşterea masacrelor din 1915 ca genocid a scindat în două tabere “specialiştii” în Drept internaţional, istoricii şi politicienii lumii. O serie de ţări, precum Franţa, Grecia, Rusia, Canada, Argentina şi unele state americane (California) au recunoscut caracterul de genocid al crimelor otomane împotriva armenilor. Recent, Parlamentul bulgar s-a opus unei iniţiative legislative asemănătoare. În schimb, în România, comunitatea armenilor s-a ferit “să stîrnească valuri”. La fiecare 24 aprilie, senatorul Varujan Vosganian şi deputatul Varujan V. Pambuccian consemnează evenimentele din Imperiul Otoman prin discursuri parlamentare. Proiecte de legi au lipsit totuşi. “Nu este o prioritate pentru Parlamentul României, care are multe alte probleme pe ordinea de zi, a explicat Mihai Stepan-Cazazian (redactorul-şef al revistei Ararat), reticenţa armenilor de a dezbate în forul Parlamentului evenimentele din Imperiul Otoman. În al doilea rînd, eu zic că democraţia românească nu se ridică încă la nivelul care să poată nu doar să perceapă, ci şi să discute şi să ia atitudine în privinţa unor probleme care nu ţin de România, ci de o problematică internaţională. Chestiunea genocidului? Oare cîţi dintre parlamentari cunosc această chestiune? Nu vreau să-i pun la zid pe toţi. Sînt cîţiva care cunosc foarte bine subiectul, care ştiu ce s-a întîmplat şi chiar pot să confirme că a fost genocid, dar sînt prea puţine voci ca să putem ajunge la o reuşită la nivel parlamentar, să ai măcar jumătate plus unu să-ţi accepte o rezoluţie. În ultimul rînd, actuala politică de stat, care nu este de condamnat, de deschidere şi de investiţii, care nu vin doar din Uniunea Europeană, sigur că se uită foarte atent la investiţii care vin şi din spaţiul Orientului, nu zic doar din Turcia. Eu zic că nu este momentul! Poate că într-o zi, indiferent cît de mulţi armeni vor exista aici, se va accepta o astfel de lege.”


Primul genocid din istorie

Dintre toate minorităţile Imperiului Otoman, numai armenii n-au beneficiat de toleranţa religioasă specifică “semilunei”. În anii 1894-1896 şi apoi între 1915-1917, minoritatea armeană a suferit masacre şi deportări. Prin amploarea şi brutalitatea represiunii, mai grave s-au dovedit evenimentele din timpul primului război mondial. Sub pretextul simpatiilor armeneşti pro-ruse, “Junii turci”, decidenţii de atunci, au hotărît mutarea întregii populaţii armeneşti de la graniţele cu Rusia spre deşertul sirian. La 24 aprilie 1915 au fost arestaţi 200 de intelectuali armeni din Istanbul, asasinaţi ulterior cu sînge rece în beciurile poliţiei. Soarta celorlalţi etnici a fost la fel de cruntă. Prin marşuri kilometrice forţate, înfometare, condiţii inumane din taberele de deportare, masacre, autorităţile turce au ucis, se pare, în jur de un milion de etnici armeni, din totalul de 2.500.000. Abia în 1987, prin declaraţia Parlamentului European, crimele au fost încadrate oficial ca genocid.


Trecutul, “măr al discordiei”

Pretutindeni în lume, “chestiunea genocidului” a rămas “mărul discordiei” între armeni şi turci. În România trăiesc, în număr restrîns ce-i adevărat, şi unii, şi alţii. Se înţeleg bine la şedinţele Departamentului de Relaţii Interetnice ce funcţionează pe lîngă Guvernul României. Nu şi cînd vine vorba despre trecut. “Nu ne contrăm, nu ne certăm cu minoritatea turcă, spune Mihai Stepan-Cazazian. Poate mai avem mici împunsături, dacă mai aducem vorba despre chestiunea noastră şi ei, eventual, ne răspund.” O masă rotundă, cu discuţii pe teme “pro şi contra”, cu participarea cercetătorilor din Armenia şi Turcia, a lipsit pînă acum. Aceeaşi răceală şi la nivel înalt între cele două state care se acuză reciproc de “mistificarea” adevărului istoric.


Reparaţie morală

“Cînd ştii că a fost o crimă premeditată, nu poţi să accepţi că a fost o întîmplare. Este vorba despre o reparaţie morală. Este o rană care nu va putea fi vindecată!”
Mihai Stepan-Cazazian, redactor-şef al revistei Ararat
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   armeni

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de