x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ziua nationala - Unificarea romanilor in ochii Europei

Ziua nationala - Unificarea romanilor in ochii Europei

de Costin Anghel    |    Mihai Stirbu    |    01 Dec 2006   •   00:00
Ziua nationala - Unificarea romanilor in ochii Europei

Acum 88 de ani, marele vis al tutu-ror romanilor, Unirea, devenea rea-litate. Documentele din Arhiva Vati-canului si din depozitele Arhivelor Nationale Romane releva ca Europa si America vedeau acest eveniment crucial pentru romani cu "ochi buni".

  • Cititi si: Sarbatoare la portile UE Acum 88 de ani, marele vis al tuturor romanilor, Unirea, devenea realitate. Documentele din Arhiva Vaticanului si din depozitele Arhivelor Nationale Romane releva ca Europa si America vedeau acest eveniment crucial pentru romani cu "ochi buni".
    ISTORIE - Unirea s-a nascut greu, prin munca nestiuta
    Sarbatoarea romanilor de la 1 Decembrie 1918 a devenit o realitate prin munca aproape nevazuta a unor oameni dedicati ideii de unitate nationala. Daca marile puteri ale Europei nu erau de acord cu Unirea, jertfa soldatilor romani pe front era in zadar.

    Specialistii Arhivelor Nationale au realizat cateva articole referitoare la Marea Unire a romanilor pe baza accesului la Arhivele Vaticanului, dar si pe baza unor documente care se afla in posesia institutiei romane. Acum, cand se implinesc 88 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Jurnalul National publica o serie de texte din istoria Unirii.

    VATICANUL STIA TOT. In Revista Arhivelor, Bucuresti, 1988, nr. 4, I. Dumitru Snagov publica un studiu despre documentele din Arhiva Vaticanului la care specialistii romani au avut acces. Documentele se refera la Unire si sunt din perioada 23 decembrie 1916-31 decembrie 1918. Au ca obiect actiunile reprezentantei romane pe langa Vatican, intreprinse prin Vladimir I. Ghika - prezent in Roma datorita fratelui sau Dumitru Ghika, reprezentant oficial pe langa Guvernul Italiei.

    I. Dumitru Snagov mentioneaza in studiul sau ca V.I. Ghika era deja in 1916 un partener diplomatic pentru Vatican, agreat pentru demersuri de cel mai inalt nivel. Astfel, la 28 septembrie 1918 a fost emanat urmatorul document: "In virtutea deplinelor puteri care ne-au fost conferite de Adunarea Generala a Romanilor, tinuta la 6 septembrie 1918, noi, subsemnatii Vasile Lucaciu si dr. Ion Cantacuzino, presedinti ai Consiliului National Roman, aducem la cunostinta Eminentei sale Cardinalul Secretar al Sanctitatii Sale Papa Benedict al XV-lea ca am dat delegatie Principelui Valdimir Ghika sa ne reprezinte pe langa Sanctitatea Sa. El singur are calitatea sa trateze si sa rezolve in numele nostru problemele iredentei romane in raporturile ei cu Sfantul Scaun".(...) Un alt text din studiul lui I. Dumitru Snagov atrage atentia. Documentul este in fapt o motiune, dar din ideile enuntate in text se pot observa dorintele si se pot intrezari sperantele intru Unire ale romanilor: "Adunarea Generala a Romanilor care se afla in Franta, reprezentand gandirea libera a romanismului, deopotriva cu aceeasi gandire din Regatul Romaniei, inlantuita in prezent, ca si aceea din teritoriile subjugate de foarte multa vreme, deliberand azi, 6 septembrie 1918, asupra mijloacelor proprii de a apara dreptatea cauzei noastre nationale, cauza pentru care Romania si-a sacrificat existenta proprie, lansandu-se in lupta alaturi de natiunile care au desfasurat drapelul libertatii popoarelor, si aceasta pentru a urma calea onoarei si a demnitatii;

    Considerand ca este urgent si necesar sa insarcineze pe cativa dintre noi, care se bucura de deplina incredere, sa se ingrijeasca a intra in legatura cu autoritatile Marilor Puteri aliate, pentru a sustine in numele nostru interesul si idealul neamului romanesc, in vederea unirii tuturor romanilor intr-un singur stat national liber.

    Vazand printre noi cele doua personalitati a caror sosire in Franta a fost salutata de toti romanii, R.P. Vasile Lucaciu si dr. Ion Cantacuzino, care reprezinta printre noi precum au reprezentat si in Romania libera chiar idealul national roman, unul ca presedinte al Ligii pentru unitatea tuturor romanilor, celalalt ca presedinte al Federatiei unioniste, amandoi alesi pentru aceste inalte demnitati patriotice de conducatorii miscarii politice si intelectuale romane si care, de altfel, au adus cu sine unul autorizatia de a vorbi in numele emigrantilor din America, celalalt de a vorbi in numele romanilor oprimati in Austro-Ungaria, decidem urmatoarele: R.P. Lucaciu si dr. I. Cantacuzino continua sa fie reprezentantii autorizati ai idealului national roman si sunt delegati sa se puna in legatura, in numele romanilor, cu autoritatile Puterilor aliate. Noi ii autorizam sa constituie un Consiliu National, ales dintre romanii decisi sa ramana in tarile aliate pana la pacea generala, pentru a lupta in chip constant sa lumineze opinia publica mondiala asupra aspiratiilor noastre nationale si sa realizeze drepturile naturale ale natiunii romane intr-o Romanie Mare". Printre cei 114 semnatari se numarau Octavian Goga, generalul dr. Demostene, principele C. Basarab Brancoveanu.

    RECUNOASTERE DIN PARTEA PAPALITATII. La dosarul din arhiva reprezentantului roman pe langa Vatican gasim, referitor la recunoasterea statului unitar roman, un alt act, un proiect de raspuns amintind atat motivele istorice pe care le are Vaticanul ca sa recunoasca Romania, cat si cordialele relatii avute in trecut, emanat din partea secretarului de stat Gasparri: "Confirmand primirea scrisorilor pe care mi le-ati remis si prin care imi comunicati convocarea Adunarii Nationale din Transilvania, crearea unui guvern provizoriu in care un loc de prim rang il detine domnul DV. vicepresedinte si votul unanim prin care s-a pronuntat reunirea tuturor provinciilor locuite de romani la patria-mama, imi face placerea sa va fac cunoscuta profunda satisfactie pe care Sf. Scaun o resimte, urmare a acelor «aspiratii legitime ale popoarelor», prin care el a recunoscut nu demult atat drepturile, cat si consolidarea si perfectionarea unitatii natiunii romane, cu care el este fericit sa stabileasca primele sale relatii (diplomatice - n.n)".

    Inca din primele inceputuri ale crestinatatii, din indepartatele zile ale lui Ionita, caruia marele nostru Inocentiu al III-lea ii amintea intr-un chip atat de grav si de fericit indatoririle si privilegiile originii sale latine, si pana in zilele apropriate ale principelui Cuza, Sf. Scaun n-a incetat, cu toate nefericitele efecte ale dominatiilor straine, sa urmareasca indeaproape si sa ajute in toate chipurile populatia romaneasca de dincolo si dincoace de Carpati (...).

    VAZUTI DE NEMTI. Unirea romanilor, cum era si normal, a starnit interesul puterilor din Europa, astfel, la 19 noiembrie/2 decembrie 1918, Consulatul general german pentru Ungaria trimite o telegrama Biroului de expeditie Dammert din Berlin despre Adunarea Nationala de la Alba-Iulia.

    "Telegrama catre Editura Dammert Berlin (expediata) din Budapesta, la 2 decembrie. Din Alba-Iulia primim urmatorul raport cu privire la Adunarea Nationala romana de ieri: din toate partile Transilvaniei au venit de cateva zile mase mari de oameni; au participat la Adunare circa 100.000 de oameni, a aparut si un reprezentant al Regatului Romaniei, generalul Leonte. Au sosit numerosi socialisti din Regat, printre oaspeti au fost mai multi ofiteri de aviatie francezi. Reprezentanti ai romanilor din Torontal n-au venit, deoarece comandantul sarb le-a refuzat permisiunea de calatorie. Pentru Adunarea Nationala au fost trimisi din 123 de circumscriptii 680 de reprezentanti alesi. Numarul celor cu mandat a fost de 1.228, printre care femei si soldati. Episcopii romani au aparut in numar complet. Adunarea a fost deschisa la 10:30 cu discursul inflacarat al lui Tofan. La propunerea lui Suciu, au fost alesi ca presedinti Teodor Mihali, Stefan Cicio Pop si socialistul Ioan Fluieras. Rezolutia, constand din noua puncte, a fost prezentata de Vasile Goldis si unanim acceptata cu insufletire furtunoasa. (...) Ziarul din Budapesta Az Est se ocupa pe larg de Adunarea Nationala si afirma ca Ungaria nu va fi niciodata de acord cu aceasta hotarare. Se naste un nou pericol pentru pace, iredenta.

    In Transilvania, potrivit comunicatului din acelasi ziar, trupe romane vor ocupa cel mai tarziu in termen de doua saptamani 26 de comitate. Guvernul provizoriu se va compune din Stefan Pop, Iuliu Maniu si Vasile Goldis, resedinta guvernului deocamdata la Sibiu. Acesta este sfarsitul."

    TELEGRAMA
    "Mesajul Majestatii Voastre ne-a oferit cea mai adanca placere si imi permit sa va asigur ca poporul si Guvernul american au considerat si vor considera intotdeauna un privilegiu sa faca tot ce este posibil pentru a acorda un ajutor prietenesc poporului Romaniei"
    Woodrow Wilson
    19 noiembrie-2 decembrie 1918

  • Pagina realizata in colaborare cu Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale
  • ×