x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Vila "A. D. Xenopol", distrusă

Vila "A. D. Xenopol", distrusă

de Cristinel C. Popa    |    03 Iul 2011   •   21:00
Vila "A. D. Xenopol", distrusă

Casa "A.D. Xenopol" se afla in Iasi, pe Strada Vasile Conta, la numarul 9 la doi pasi de Bi­blioteca Centrala Universitara. Este un avanpost al Copoului plin de simboluri istorice, un monument istoric de o distinctie rara. Din pacate, e la un pas de a se darama din cauza distrugeri­lor. Actua­lul proprietar, persoa­na parti­cu­lara, ca­ruia i s-a deschis do­sar penal pentru ca nu a actionat conform legii, pen­tru a sto­pa degradarea imobilului, a fost salvat de o decizie favorabila acordata de orga­nele abilitate. Cu alte cuvinte, nu se face vinovat in ceea ce priveste distru­ge­rea cladirii. Din fericire, exista un plan de consolidare si reamenajare, pus in mis­ca­re abia in aceas­ta perioada, insa tardiv. "S-a de­gra­dat tocaria, e din lemn si putre­zeste. Dar sa nu uitam ca era o locuinta parti­culara. Casa este integrala. Majoritatea acestor case sau a conacelor boie­resti au avut des­tinatii diverse dupa 1947, in unele au functionat CAP-uri sau fel de fel de institutii. Casa "A.D. Xenopol" nu a fost renovata niciodata, au existat doar reparatii curente, insa si distru­gerile au fost foarte mari, in special in perioada in care nu a fost folosita, ocupata (mai ales in ultimii ani – n.r.). Ideal ar fi ca toate cla­dirile mo­nument sa fie in proprietatea unor persoane sau institutii potente, a unor gos­podari care sa poata sa le intre­tina sau cel putin sa opreasca degradarea lor", a spus Vasile Munteanu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Iasi.

In ceea ce priveste edificiul, trebuie sa spu­nem ca aici a locuit marele istoric de re­nume european A.D. Xenopol. Acesta s-a nascut in 1847 si a decedat in 1920, la Iasi. Acest oras datoreaza academicianului A.D. Xenopol amplasarea, in 1912, a sta­tuii lui Alexandru Ioan Cuza in Piata Unirii. Ultimul proprietar postdecembrist cu­nos­­­cut al imobilului se numeste Radu Jin­ca. "Casa a fost, de fapt, a sotiei marelui istoric si filosof A.D. Xenopol si are o istorie interesanta, era salon deschis pentru tinerii scriitori, pentru viata mondena de la sfarsitul secolului XIX si in­ce­putul se­co­lului XX", a spus Munteanu, care a ara­tat ca seria schilodirilor si a schim­­ba­rilor a inceput inainte de 1990, insa cele mai mari distrugeri au fost fa­cute dupa Revo­lu­tie. Atunci, cladirea a fost, pe rand, se­diul unui partid laburist, al Parchetului Mi­litar, ba, chiar acolo a func­tionat si o uni­versitate particulara. Apoi a fost re­ven­­di­cata de o persoana din Cluj si re­tro­ce­data. Proprietarul a van­dut-o la randul sau al­tei persoane, care nu s-a mai ocupat ap­roa­pe deloc de intre­tine­rea imobilului. La un moment dat, au in­tervenit cei de la Di­rectia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Iasi. "Am invocat Le­gea 422 de protectie a monumentelor, prin care ai drepturi, dar si obligatii de in­tretinere a imobilului res­pectiv. Pentru ca nu au fost respectate aceste cerinte, in urma unor atentionari succesive, noi am facut plangere penala actualilor proprie­tari, insa s-a intamplat ca s-a dat un celebru NUP, asa cum se dau frecvent la noi", a spus Munteanu. De asemenea, Directia pe care o conduce a facut eforturi pentru ca statul sa-si exer­ci­te dreptul de preem­tiu­ne si sa o cumpere prin intermediul Ministerului Culturii, insa proprietarul a cerut o suma prea mare. "In sfarsit, anul trecut a fost facut un proiect de restaura­re a casei. Acum o saptamana ne-a fost adu­sa scrisoarea de incepere a lucrarilor de restaurare, dar eu, pana nu o vad refa­cuta, nu pot spune ca s-a rezolvat problema", a mai spus directorul Vasile Mun­tea­nu.

Salvate
In Iasi exista si cazuri solutionate po­zitiv. "De exemplu, Biblioteca Centra­la Universitara a avut parte de o restaurare aproape perfecta. La fel s-a intamplat si cu Palatul Copiilor, care pana acum cativa ani era adapostul boschetarilor. Si Spitalul Militar a suferit o restaurare demna, sa spunem, nu cea mai grozava. Biserica Armeneasca, care ani de-a randul a fost in stare de precolaps si toata lumea spu­nea ca nu mai poate fi restaurata, a fost salvata", ofera drept exemple Vasile Mun­teanu. De ase­me­nea, Muzeul Unirii a beneficiat de refacere cu fonduri de la Minister, insa un exemplu de mandrie pentru ieseni este salvarea Bisericii Armenesti. "Povestea sa este legata de prima atestare a orasului Iasi, cu secole in urma", completeaza Munteanu.

×